DECIZIA nr. 57 din 22 ianuarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniel Emmanouil Chatzakis în Dosarul nr. 30.650/3/2016 al Tribunalului București – Secția I penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.942 D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se arată că textul criticat constituie, de fapt, o garanție pentru inculpat, care are dreptul să vorbească primul și care, de asemenea, are ultimul cuvânt, în cadrul cercetării judecătorești. Se susține, totodată, că, prin jocul diferitelor texte din Codul de procedură penală și din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, inculpatul poate să dea declarații în cursul procesului penal atunci când dorește, întrucât, conform art. 376 alin. (5) din Codul de procedură penală, instanța poate dispune schimbarea ordinii în care se dau declarații; totodată, potrivit art. 378 alin. (6) din Codul de procedură penală inculpatul poate fi reascultat ori de câte ori este necesar. Se mai arată că, potrivit interpretării date art. 6 din Convenție de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului, o condamnare nu poate fi dispusă fără audierea inculpatului. Așa fiind, un inculpat poate să declare la începutul procesului că nu dă declarație, dar, în momentul în care acesta arată că dorește acest lucru, instanța este obligată să îl audieze pentru că, altfel, nu ar putea dispune o soluție de condamnare, decât cu încălcarea art. 6 din Convenție. Prin urmare, se conchide că un inculpat are dreptul de a da declarații primul, dar și oricând dorește, pe parcursul judecății. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 31 martie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 30.650/3/2016, Tribunalul București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Daniel Emmanouil Chatzakis într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăției autorului excepției sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de tentativă de omor și tulburarea ordinii și liniștii publice. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că soluția legislativă potrivit căreia audierea persoanei vătămate se face după audierea inculpatului este de natură a-l pune pe cel din urmă într-o situația dezavantajoasă, întrucât nu își poate concepe apărarea prin luarea în considerare a susținerilor persoanei vătămate. Se susține că inculpatului trebuie să îi fie aduse la cunoștință învinuirea și, împreună cu aceasta, susținerile și pretențiile persoanei vătămate, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, motiv pentru care persoana vătămată trebuie audiată în prealabil, garantându-se, în acest fel, dreptul la un proces echitabil al ambilor participanți la procesul penal. Se arată că procurorul are primul cuvânt în susținerea acuzațiilor, cu ocazia susținerii concluziilor la dezbateri, și că, în mod similar, și părții civile și, respectiv, persoanei vătămate, ar trebui să îi fie dat cuvântul înaintea inculpatului. Se arată, de asemenea, că persoana vătămată exercită acțiunea civilă în cauză, dar și pe cea penală, ea fiind principalul beneficiar al soluționării cauzei. În aceste condiții, se susține că, dacă desfășurarea procesului penal este știrbită de dezavantajarea uneia dintre părți față de celelalte, acesta devine inechitabil, ducând la negarea unui drept fundamental, respectiv a dreptului prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituție, sub aspectul încălcării principiului egalității armelor. … 6.Tribunalul București – Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că audierea inculpatului cu prioritate nu este de natură să-i lezeze acestuia drepturile constituționale. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată, în acest sens, că, potrivit art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată, inclusiv ordinea în care părțile și subiecții procesuali principali sunt audiați, sunt prevăzute prin lege și că textul criticat nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, întrucât nu înlătură posibilitatea părților de a beneficia de drepturile și garanțiile procesuale instituite prin lege, în cadrul unui proces judecat de o instanță independentă, imparțială, stabilită prin lege, într-un termen rezonabil. Se susține că prevederile art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală nu încalcă nici dreptul la apărare, întrucât acestea nu îngrădesc dreptul autorului excepției de a fi asistat de un avocat, ales sau numit din oficiu, avocat care are dreptul să consulte dosarul, să formuleze plângeri, cereri, memorii, excepții etc. în numele inculpatului. … 9.Avocatul Poporului apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată că, după audierea inculpatului, instanța procedează la audierea persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente, potrivit acelorași dispoziții legale aplicabile în cazul audierii inculpatului, cu respectarea rolului subsidiar al instanței. Se mai arată că, după ce partea sau persoana vătămată este lăsată inițial să arate tot ce știe, i se pot pune întrebări, iar membrii completului adresează întrebări acestor persoane ulterior procurorului, inculpatului, avocaților acestuia, persoanei vătămate, părții civile, părții responsabile civilmente și avocaților acestora, instanța având posibilitatea să reaudieze părțile, ori de câte ori este necesar. Pentru aceste motive, procedura de audiere a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente, astfel cum este reglementată, nu este de natură să aducă atingere drepturilor fundamentale prevăzute la art. 21 alin. (3) și art. 24 din Constituție. Se mai face trimitere la art. 126 alin. (2) din Constituție, conform căruia „competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute prin lege“, dar și la prevederile art. 387 alin. (1) din Codul de procedură penală, conform cărora „Înainte de a declara terminată cercetarea judecătorească, președintele întreabă procurorul, persoana vătămată și părțile dacă mai au de dat explicații ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetării judecătorești.“. În fine, se arată că, înainte de a încheia dezbaterile, președintele dă ultimul cuvânt inculpatului. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: „Instanța procedează la audierea persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente potrivit dispozițiilor art. 111 și 112, după ascultarea inculpatului și, după caz, a coinculpaților.“ … 13.Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 cu privire la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil, art. 23 privind libertatea individuală, art. 24 cu privire la dreptul la apărare și art. 53 cu privire la restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitor la dreptul la un proces echitabil. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că cercetarea judecătorească are ca obiect, pe de o parte, readministrarea probelor strânse în cursul urmăririi penale, în scopul perceperii acestora în mod direct de către instanța de judecată, iar, pe de altă parte, administrarea unor probe noi, considerate necesare pentru lămurirea tuturor aspectelor cauzei. Aceasta se realizează în alte condiții decât cele specifice administrării probelor în etapa urmăririi penale, condiții ce presupun participarea procurorului, a părților și a persoanei vătămate. … 15.Cercetarea judecătorească se realizează prin audierea inculpatului, a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente, urmată de administrarea probelor încuviințate anterior. De asemenea, în orice moment al cercetării judecătorești, instanța poate administra probe din oficiu. … 16.Referitor la ordinea audierii, într-adevăr, potrivit textului criticat, inculpatul sau, după caz, coinculpații sunt audiați primii, conform regulilor prevăzute la art. 380 alin. (2) din Codul de procedură penală, mai sus invocate. Audierea trebuie să înceapă cu relatarea liberă a inculpatului cu privire la învinuirea cuprinsă în actul de sesizare a instanței, audierea fiind, totodată, un mijloc de exercitarea de către inculpat a dreptului la apărare, care îi permite acestuia să relateze toate împrejurările de natură a infirma fapta reținută în sarcina sa ori de a o prezenta instanței într-o manieră favorabilă lui, aspecte care vor servi la corecta soluționare a cauzei. După ce inculpatul relatează tot ceea ce știe cu privire la cauza dedusă judecății, potrivit art. 380 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură penală, acestuia îi pot fi puse întrebări de către procuror, inculpat, avocatul inculpatului, persoana vătămată, partea civilă, partea responsabilă civilmente și avocații acestora. … 17.De asemenea, conform art. 380 alin. (2) teza a doua din Codul de procedură penală, președintele completului sau membrii săi pot adresa întrebări inculpatului, în condițiile în care apreciază că acestea sunt necesare pentru justa soluționare a cauzei. Conform art. 380 alin. (3) din Codul de procedură penală, instanța poate respinge motivat întrebările care nu sunt concludente și utile cauzei. Când inculpatul nu își amintește anumite fapte sau împrejurări ori când există contraziceri între declarațiile făcute de inculpat în fața instanței și cele date în etapa urmăririi penale, președintele îi cere acestuia explicații și poate proceda la citirea, în întregime sau în parte, a declarațiilor anterioare, inculpatul putând fi reascultat ori de câte ori este necesar. Când inculpatul refuză să dea declarații, instanța dispune citirea declarațiilor pe care acesta le-a dat anterior. … 18.Audierea inculpatului sau a coinculpaților este urmată de audierea persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente, care se desfășoară după aceleași reguli procedurale prevăzute la art. 380 alin. (2) din Codul de procedură penală, declarațiile inculpatului fiind, practic, puse în discuția participanților la procesul penal anterior enumerați. Mai mult, conform dispozițiilor art. 387 alin. (1) din Codul de procedură penală, înainte de a declara terminată cercetarea judecătorească, președintele întreabă procurorul, persoana vătămată și părțile dacă mai au de dat explicații ori de formulat cereri noi pentru completarea cercetării judecătorești. … 19.Conform art. 389 alin. (1) din Codul de procedură penală, înainte de a încheia dezbaterile, președintele completului acordă ultimul cuvânt inculpatului personal. Potrivit alin. (2) al aceluiași art. 389, de această dată inculpatului nu i se pot pune întrebări, iar dacă acesta relevă fapte sau împrejurări noi, esențiale pentru soluționarea cauzei, instanța dispune reluarea cercetării judecătorești. … 20.Analizând regulile de procedură referitoare la desfășurarea judecării cauzelor, Curtea constată că acestea nu sunt de natură a încălca dreptul la un proces echitabil al inculpatului. Curtea reține, în acest sens, că audierea inculpatului înaintea persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente constituie, de fapt, o garanție a dreptului fundamental anterior menționat, în acest moment procesual inculpatul putând să își formuleze apărările pe care le consideră necesare, prin raportare la probele administrate în etapa urmăririi penale, respectiv să aducă argumente referitoare la propria nevinovăție sau să interpreteze probele într-o manieră care îi este favorabilă. De asemenea, prin răspunsurile pe care le dă la întrebările formulate, conform art. 380 alin. (2) din Codul de procedură penală, inculpatul își exercită același drept fundamental, prevăzut la art. 21 alin. (3) din Constituție, putând aduce precizări favorabile situației sale procesuale. Apoi, după terminarea cercetării judecătorești, înainte de încheierea dezbaterilor, inculpatului i se acordă ultimul cuvânt, moment procesual în care, de asemenea, inculpatul poate formula noi apărări, după ce a luat cunoștință de susținerile persoanelor audiate, aspect ce reprezintă o altă garanție a dreptului său la un proces echitabil. … 21.Așa fiind, prevederile art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală oferă inculpatului toate mijloacele procedurale necesare apărării intereselor sale procesuale, din perspectiva respectării dreptului la un proces echitabil, prevederile art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală urmând a fi interpretate sistematic, în contextul întregii reglementări a etapei cercetării judecătorești și a dezbaterilor, respectiv urmând a fi coroborate cu dispozițiile art. 381-389 din Codul de procedură penală. Cu privire la respectarea principiului egalității armelor, componentă a dreptului la un proces echitabil, Curtea Constituțională a reținut, în jurisprudența sa, că acesta presupune o egalitate a mijloacelor procesuale asigurate părților, respectiv ca fiecare parte să își poată expune cauza în fața instanței, în condiții care să nu o dezavantajeze, în mod semnificativ, față de partea adversă (a se vedea Decizia nr. 320 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.027 din 8 noiembrie 2004). De asemenea, referitor la respectarea dreptului la un proces echitabil, astfel cum acesta este reglementat la art. 6 din Convenție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat, în jurisprudența sa, că acest drept presupune, printre altele, ca acuzarea și apărarea să aibă posibilitatea de a lua la cunoștință observațiile sau elementele de probă produse de cealaltă parte și de a le discuta (a se vedea Hotărârea din 16 februarie 2000 pronunțată în Cauza Rowe și Davis împotriva Regatului Unit, paragraful 60). S-a arătat, totodată, că legislația națională poate asigura îndeplinirea acestei cerințe prin diverse modalități, dar metoda adoptată trebuie să garanteze că fiecare dintre cele două părți este la curent cu depunerea de observații și că are o posibilitate reală de a le comenta (a se vedea Hotărârea din 28 august 1991, pronunțată în Cauza Brandstetter împotriva Austriei, paragraful 67). … 22.În ceea ce privește pretinsa încălcare prin textul criticat a prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, întrucât situația procesuală a inculpatului este diferită de cea a persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente, așa încât reglementarea în privința acestuia a unui regim juridic diferit în cadrul procedurii dezbaterilor nu este de natură a încălca principiul egalității în drepturi. Cu privire la respectarea prevederilor art. 16 din Constituție, Curtea a reținut, în jurisprudența sa, că principiul egalității în drepturi nu interzice reguli specifice în cazul unei diferențe de situații, motiv pentru care inegalitatea reală care rezultă din această diferență, poate justifica reguli distincte în funcție de scopul legii care le conține. S-a constatat, prin aceeași jurisprudență, că principiul egalității conduce la un drept fundamental care este dreptul la diferență iar, în măsura în care egalitatea nu este naturală, faptul de a o impune ar însemna instituirea unei discriminări (a se vedea Decizia nr. 107 din 1 noiembrie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 85 din 26 aprilie 1996). De altfel, tot în jurisprudența Curții Constituționale, s-a reținut că egalitatea de tratament între subiectele de drept îmbracă, în materie procesuală, forma egalității de arme între justițiabili (a se vedea Decizia nr. 322 din 14 septembrie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.013 din 3 noiembrie 2004). … 23.Pentru aceste motive, nu poate fi susținută nici încălcarea libertății individuale a inculpatului, vinovăția acestuia urmând a fi stabilită pe baza unor norme procesuale referitoare la audierea persoanei vătămate, a părții civile și a părții responsabile civilmente, care nu contravine prevederilor constituționale invocate în prezenta cauză. … 24.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Emmanouil Chatzakis în Dosarul nr. 30.650/3/2016 al Tribunalului București – Secția I penală și constată că dispozițiile art. 380 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește