DECIZIA nr. 57 din 13 februarie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 și alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Mihăilescu, prin curator Todoran Elisaveta, Dorina Vochițu și Mihail-Constantin Mitrache, în Dosarul nr. 2.638/90/2017 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.195D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă, în calitate de reprezentant al autorilor excepției de neconstituționalitate, avocat Monica Livescu, cu împuternicire depusă la dosarul cauzei, procedura de citare fiind legal îndeplinită față de celelalte părți. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.449D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 3.571/2/2017 (899/2017) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie. … 4.La apelul nominal se prezintă partea Gheorghe Băltățeanu și se constată lipsa celorlalte părți, procedura de citare fiind legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Ion Florin Petrescu a depus concluzii scrise, în sensul respingerii excepției de neconstituționalitate. … 6.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Doamna avocat Monica Livescu, partea Gheorghe Băltățeanu și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.449D/2017 la Dosarul nr. 2.195D/2017, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei autorilor excepției de neconstituționalitate, avocat Monica Livescu, care face trimitere la Decizia nr. 349 din 19 decembrie 2001, prin care Curtea a statuat că dispozițiile art. 54 alin. (2) din Codul familiei sunt neconstituționale în măsura în care nu recunosc decât tatălui, iar nu și mamei și copilului născut în timpul căsătoriei, dreptul de a porni acțiunea în tăgăduirea paternității și solicită aplicarea mutatis mutandis a raționamentului Curții și în prezenta cauză. … 8.Se arată că recurentul al cărui recurs a fost soluționat printr-o decizie în care este omisă soluționarea unui motiv de casare se află în aceeași situație cu un apelant al cărui apel a fost soluționat printr-o decizie prin care nu se răspunde tuturor motivelor de apel. În acest fel, se apreciază că este încălcată jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care, prin comparație cu prevederile art. 425 din Codul de procedură civilă, precum și cu practica instanțelor pronunțată în aplicarea acestuia, reglementează mai amplu obligația motivării hotărârilor judecătorești. … 9.Persoana care formulează o contestație în anulare specială împotriva unei decizii pronunțate de o instanță de apel urmărește să remedieze lipsa cerințelor de motivare impuse, deopotrivă, de standardele normative și jurisprudențiale, interne și convenționale. … 10.În continuare, se arată că nereglementarea posibilității formulării unei contestații în anulare speciale, pentru lipsa motivării, și împotriva unor hotărâri ale instanțelor de apel nu reprezintă, așa cum a susținut Curtea Constituțională, doar o problemă care se situează în competența legiuitorului. Acest vid legislativ face posibilă pronunțarea unor hotărâri judecătorești nemotivate, cu sfidarea normelor interne și convenționale, de natură să genereze, în opinia doamnei avocat, anarhie. Remediul față de acest vid legislativ îl reprezintă aplicarea și în prezenta cauză a procedeului la care Curtea Constituțională a recurs în Decizia nr. 349 din 19 decembrie 2001. … 11.Având cuvântul pentru a pune concluzii pe fondul excepției de neconstituționalitate, partea Gheorghe Băltățeanu solicită respingerea, ca neîntemeiată, a acesteia. … 12.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere numeroasele decizii anterioare pronunțate de Curte în materie, precum și faptul că nu există motive pentru schimbarea acestora. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:13.Prin Încheierea din 22 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 2.638/90/2017, Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 și alin. (3) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Maria Mihăilescu, prin curator Todoran Elisaveta, Dorina Vochițu și Mihail-Constantin Mitrache, contestatari într-o cauză având ca obiect contestație în anularea unei decizii prin care a fost respinsă o cerere de apel formulată de autorii excepției. … 14.Prin Încheierea din 4 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.571/2/2017 (899/2017), Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 503 alin. (2) pct. 3 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor, contestatară într-o cauză având ca obiect contestație în anularea unei decizii prin care a fost respinsă o cerere de apel formulată de autoarea excepției. … 15.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii susțin că este discriminatorie aplicarea unui tratament diferențiat persoanelor care au exercitat calea de atac a apelului față de cele care au exercitat calea de atac a recursului, deși, în ambele situații, au fost pronunțate hotărâri în ultimă instanță, în care a fost omisă cercetarea motivelor concrete esențiale de critică a hotărârii instanței de fond. … 16.Se arată că dreptul de acces la justiție nu se limitează la posibilitatea introducerii unui proces, ci aplicarea sa poate fi extinsă la modul în care este condus procesul respectiv și, mai ales, la obținerea unei hotărâri motivate, care să răspundă criticilor formulate cu privire la hotărârea instanței de fond, să indice cu suficientă claritate motivele pe care își întemeiază deciziile și să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii. … 17.Chiar dacă legiuitorul are o marjă de apreciere în reglementarea căilor de atac, cum este și cea a contestației în anulare, aceasta nu înseamnă că, prin limitarea posibilității de a formula o astfel de cale de atac împotriva hotărârilor pronunțate în recurs, să fie permis a fi menținute hotărâri date în apel care nu corespund, din punct de vedere al motivării, cerințelor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.În sfârșit, se arată că nu este întrunită niciuna din condițiile prevăzute de art. 53 din Constituție. … 19.Tribunalul Vâlcea – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În motivare, instanța arată că apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă, prin care se rejudecă, în fond, cauza, spre deosebire de recurs, care nu are caracter devolutiv. … 20.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În motivare, arată că egalitatea în fața legii și liberul acces la justiție sunt respectate atâta vreme cât calea de atac a apelului, care are caracter devolutiv, este deschisă tuturor persoanelor. În schimb, reglementarea unor căi de atac excepționale (cum este contestația în anulare), trebuie privită și aplicată prin prisma existenței unor situații deosebite care, în accepțiunea legiuitorului, sunt de natură a justifica punerea în discuție a unor hotărâri judecătorești ce au dobândit, deja, caracter definitiv și, astfel, se bucură de prezumția de adevăr și incontestabilitate. … 21.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 22.Guvernul, în punctul său de vedere transmis în Dosarul Curții nr. 2.449D/2017, făcând trimitere la doctrina de specialitate și la jurisprudența Curții Constituțională relevante, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 23.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctul lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, concluziile părților, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:24.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 25.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 3 și (3) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: (2)Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când: […] 3. instanța de recurs, respingând recursul sau admițându-l în parte, a omis să cerceteze vreunul dintre motivele de casare invocate de recurent în termen;(3)Dispozițiile alin. (2) pct. 1, 2 și 4 se aplică în mod corespunzător hotărârilor instanțelor de apel care, potrivit legii, nu pot fi atacate cu recurs.Dispozițiile art. 503 alin. (2) pct. 1,2 și 4, la care dispozițiile criticate fac trimitere, au următorul cuprins: Hotărârile instanțelor de recurs mai pot fi atacate cu contestație în anulare atunci când:1.hotărârea dată în recurs a fost pronunțată de o instanță necompetentă absolut sau cu încălcarea normelor referitoare la alcătuirea instanței și, deși se invocase excepția corespunzătoare, instanța de recurs a omis să se pronunțe asupra acesteia; … 2.dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale; […] … 4.instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unuia dintre recursurile declarate în cauză. …  … 26.În opinia autorilor excepțiilor de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 privind egalitatea în fața legii, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 privind dreptul de acces liber la justiție, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau libertăți și art. 148 alin. (2) din Constituție referitor la reglementările europene cu caracter obligatoriu, precum și prevederilor art. 6 paragraful 1 referitor la dreptul la un proces echitabil și art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 27.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, dispozițiile art. 503 alin. (3) din Codul de procedură civilă au mai fost examinate din perspectiva unor critici similare, iar Curtea a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate. În acest sens sunt deciziile nr. 483 din 23 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 633 din 20 august 2015, nr. 7 din 14 ianuarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 23 februarie 2016, nr. 159 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 8 iunie 2016, nr. 415 din 16 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din 2 septembrie 2016, nr. 608 din 22 septembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.048 din 27 decembrie 2016, nr. 212 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 614 din 28 iulie 2017 și nr. 646 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 63 din 22 ianuarie 2018. … 28.Astfel, în paragrafele 16-17 ale Deciziei nr. 483 din 23 iunie 2015, Curtea a reținut că apelul este o cale de atac ordinară și devolutivă – prin care se rejudecă în fond cauza – spre deosebire de recurs, care are caracter nedevolutiv în configurația actualului Cod de procedură civilă. Totodată, apelul poate fi formulat pentru orice motiv de fapt și de drept. Fiind o cale de atac ordinară, legea nu stabilește în mod expres motivele pentru exercitarea apelului și, prin urmare, acesta poate fi formulat pentru orice motiv de netemeinicie sau de nelegalitate a hotărârii atacate, precum și pentru oricare din motivele pe care legea le prevede pentru exercitarea căilor extraordinare de atac. … 29.Ca atare, lipsa posibilității de a exercita contestația în anulare pentru omisiunea instanței de apel de a cerceta „un motiv de casare“ este o consecință firească a caracterului ordinar și devolutiv al apelului, fără a aduce atingere principiului egalității în fața legii și accesului liber la justiție. … 30.Curtea a mai observat că o eventuală admitere a excepției de neconstituționalitate ar transforma calea extraordinară de atac a contestației în anulare speciale într-o cale de atac ordinară, din moment ce instanța care va soluționa contestația în anulare ar trebui să reanalizeze motivele de apel, acestea nefiind structurate de lege ca atare, ci putând fi orice critici formulate de apelant cu privire la hotărârea instanței care a judecat fondul. … 31.Având în vedere că, până în prezent, nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestea jurisprudențe, considerentele deciziei mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Mihăilescu, prin curator Todoran Elisaveta, Dorina Vochițu și Mihail-Constantin Mitrache, în Dosarul nr. 2.638/90/2017 al Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă și de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor în Dosarul nr. 3.571/2/2017 (899/2017) al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și constată că prevederile art. 503 alin. (2) pct. 3 și alin. (3) din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Vâlcea – Secția I civilă și Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 februarie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește