DECIZIA nr. 569 din 9 iulie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Aurelia Bălan, Elena Bucur și Margareta Irimia în Dosarul nr. 4.573/118/2017 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 263D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 764D/2018, nr. 1.446D/2018, nr. 1.789D/2018, nr. 2.084D/2018, nr. 567D/2019 și nr. 853D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Sorin – Barbu Economu și Valentin loan Predescu în Dosarul nr. 47.375/3/2017 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă, de Fivia Nuță în Dosarul nr. 5.175/118/2017 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă, de Costache Savu și Cristina Onea în Dosarul nr. 3.026/118/2017 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă, de Irina Altenliu, Marina Bohăniță, Natalia Hentea, Mihail Carp și Vasile Carp în Dosarul nr. 4.573/118/2017 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă, de Irina Alexandra Teodor în Dosarul nr. 7.167/118/2017 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă și, respectiv, de Iuliana Muller în Dosarul nr. 4.508/118/2017 al Tribunalului Constanța – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal, în Dosarul nr. 764D/2018, răspunde, pentru ambii autori ai excepției, domnul avocat Mihai Lahman, în calitate de apărător ales, cu împuternicire depusă la dosarul cauzei. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 764D/2018, nr. 1.446D/2018, nr. 1.789D/2018, nr. 2.084D/2018, nr. 567D/2019 și nr. 853D/2019 la Dosarul nr. 263D/2018. … 6.Reprezentantul autorilor excepției ce formează obiectul Dosarului nr. 764D/2018 și cel al Ministerului Public sunt de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 764D/2018, nr. 1.446D/2018, nr. 1.789D/2018, nr. 2.084D/2018, nr. 567D/2019 și nr. 853D/2019 la Dosarul nr. 263D/2018, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul apărătorului autorilor excepției ce formează obiectul Dosarului nr. 764D/2018, care solicită admiterea acesteia, întrucât prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor art. 16 alin. (1) și art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție. În acest sens, arată, în esență, că termenul de 6 luni prevăzut de art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 este prea scurt în comparație cu intervalul de timp în care autoritățile nu au acționat în vederea soluționării notificării și care, în speță, a fost mai lung de 19 ani. Precizează că problema neconstituționalității textului de lege supus controlului nu a fost soluționată prin Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, la acel moment fiind prematură invocarea unei astfel de excepții, nefiind încă împlinite termenele prevăzute de art. 33 alin. (1) din Legea nr. 165/2013. … 8.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenței existente în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:9.Prin încheierile din 14 decembrie 2017, 7 mai 2018, 18 decembrie 2017, 10 octombrie 2018, 22 octombrie 2018, 22 februarie 2019 și prin Sentința civilă nr. 598 din 5 martie 2019, pronunțate în dosarele nr. 4.573/118/2017, nr. 47.375/3/2017, nr. 5.175/118/2017, nr. 3.026/118/2017, nr. 4.584/118/2017, nr. 7.167/118/2017 și nr. 4.508/118/2017, Tribunalul Constanța – Secția I civilă și Tribunalul București – Secția a III-a civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost ridicată de Aurelia Bălan, Elena Bucur și Margareta Irimia, de Sorin – Barbu Economu și Valentin loan Predescu, de Fivia Nuță, de Costache Savu și Cristina Onea, de Irina Altenliu, Marina Bohăniță, Natalia Hentea, Mihail Carp și Vasile Carp, de Irina Alexandra Teodor și, respectiv, de Iuliana Muller în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de obligare a conducătorilor entităților învestite la soluționarea unor notificări introduse în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 sunt neconstituționale în măsura în care termenul de 6 luni impus de acestea ar fi considerat termen de decădere, întrucât se limitează dreptul de acces liber la justiție, se încalcă dreptul de proprietate privată și se realizează o îngrădire disproporționată și nejustificată a unor drepturi ocrotite prin Constituție. Instituirea unui termen de decădere de numai 6 luni pentru exercitarea de către persoanele fizice a acțiunii în instanță nu se poate justifica prin necesitatea urgentării procedurilor de restituire, câtă vreme pentru entitățile învestite cu soluționarea notificărilor termenele prevăzute de lege au fost considerate de recomandare, fiind prelungite succesiv, timp de mai mult de 10 ani. Se susține că se încalcă principiul proporționalității, având în vedere că măsura prevăzută de textul de lege criticat nu este adecvată și nu păstrează justul echilibru între interesul individual și cel colectiv. Se arată că dispozițiile supuse controlului de constituționalitate sunt și neclare, pentru persoanele îndreptățite la despăgubiri fiind dificil de urmărit și de determinat care este momentul la care a început să curgă termenul de 6 luni, neexistând o informare corectă și promptă cu privire la numărul de dosare înregistrate în temeiul Legii nr. 10/2001 la entitățile învestite și nesoluționate la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, deși există obligația legală a autorităților de a publica într-un termen determinat această evidență. Totodată, prin posibilitățile de interpretare pe care le poate naște, textul de lege criticat aduce atingere principiului egalității în drepturi a persoanelor care apelează la instanță pentru acordarea măsurilor compensatorii cuvenite. … 11.Tribunalul Constanța – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât regula constituțională a accesului liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiție nu poate fi supus niciunei condiționări. … 12.Tribunalul București – Secția a III-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând că legiuitorul are libertatea de a restrânge intervalul de timp în care poate fi asigurat accesul la justiție, acest drept nefiind încălcat în modalitatea aleasă, neaducându-se, totodată, atingere nici principiului egalității cetățenilor în fața legii. … 13.Curtea de Apel Constanța – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Avocatul Poporului apreciază că prevederile de lege criticate sunt constituționale în măsura în care valoarea despăgubirii acordate pentru privarea de proprietate operată de stat este în mod rezonabil proporțională cu valoarea bunului. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, punctele de vedere ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosarul cauzei, susținerile orale, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, care au următorul conținut: „(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.“ … 19.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textul de lege criticat contravine dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) care consacră caracterul de stat de drept al statului român, art. 1 alin. (5) privind principiul legalității în componenta sa referitoare la calitatea legii, art. 11 alin. (1) privind dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 care consacră principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, art. 21 care garantează dreptul de acces liber la justiție și la un proces echitabil, art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. Totodată, prin raportare la prevederile art. 20 din Constituție, se invocă și dispozițiile art. 6 paragraful 1 referitoare la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 au mai format obiectul controlului de constituționalitate prin prisma unor critici similare celor formulate în prezentele cauze conexate, Curtea respingând excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Astfel, de exemplu, prin deciziile nr. 338 din 23 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 683 din data de 19 august 2019, sau nr. 165 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 21 mai 2019, Curtea a reținut că prevederile de lege criticate se referă la dreptul de a se adresa instanțelor judecătorești împotriva neîndeplinirii de către entitățile învestite de lege a obligației de a emite deciziile în termenele prevăzute de art. 33 și art. 34. Prin numeroase decizii, ca, de exemplu, Decizia nr. 685 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 92 din 4 februarie 2015, sau Decizia nr. 757 din 22 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 174 din 5 martie 2019 (paragrafele 18-21), Curtea Constituțională a constatat că acest drept poate fi exercitat într-un interval de 6 luni, care începe să curgă de la expirarea termenelor prevăzute la art. 33 și art. 34, termene pe care Legea nr. 165/2013 le acordă entităților învestite cu soluționarea notificărilor, respectiv cu soluționarea dosarelor privind propunerile de acordare de despăgubiri și emiterea unor decizii reprezentând titluri de despăgubire. Curtea a observat că, până la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, persoanele interesate se puteau adresa justiției pentru atacarea refuzului nejustificat doar în temeiul Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secțiile unite nr. XX din 19 martie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 764 din 12 noiembrie 2007, pronunțată într-un recurs în interesul legii prin care recunoscuse, în lipsa unei reglementări legale exprese, această posibilitate. Or, în prezent, prin art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 a fost normativizată această posibilitate consacrată anterior doar pe cale jurisprudențială, stabilindu-se un cadru procesual în care acest drept să fie exercitat, în contextul economico-financiar al statului român descris în expunerea de motive a Legii nr. 165/2013 și având în vedere și cele reținute de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu împotriva României. … 21.De asemenea, prin Decizia nr. 113 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 23 mai 2016, paragraful 23, Curtea a statuat că accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime i-au fost încălcate, iar nu faptul că acest drept de acces la justiție nu poate fi supus niciunei condiționări. În situația reglementată de art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013, condiționarea o reprezintă, pe de o parte, necesitatea împlinirii termenelor prevăzute la art. 33 și art. 34 din lege, termene în legătură cu care instanța de contencios constituțional a apreciat că se conformează exigențelor constituționale și convenționale, și, pe de altă parte, cerința încadrării în intervalul de 6 luni de la momentul menționat. … 22.În ceea ce privește susținerile referitoare la culpa entităților învestite de lege, în ipoteza în care acestea nu fac publice informațiile cu privire la numărul de notificări rămase nesoluționate, astfel încât persoanele care se consideră îndreptățite nu au posibilitatea să cunoască termenul instituit de lege pentru soluționarea notificărilor la nivelul fiecărei entități, respectiv de 12 luni [art. 33 alin. (1) lit. a)], 24 de luni [art. 33 alin. (1) lit. b)] sau, respectiv, 36 de luni [art. 33 alin. (1) lit. c)], în funcție de care se calculează termenul de 6 luni, în care poate fi exercitat dreptul la acțiune, Curtea reține că acestea nu reprezintă veritabile motive de neconstituționalitate a normei legale. Astfel, aprecierea, de la caz la caz, privind îndeplinirea obligației de afișare la sediul fiecărei entități a datelor privind numărul cererilor rămase nesoluționate, la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, și de publicare a acestora pe pagina de internet a Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților reprezintă o chestiune de fapt, care ține de competența exclusivă a instanțelor judecătorești, care vor aprecia pe baza probatoriului administrat (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 165 din 26 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 395 din 21 mai 2019, paragraful 26, sau Decizia nr. 799 din 3 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 28 februarie 2020, paragraful 22). În sensul jurisprudenței Curții Constituționale (cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 19 din 21 ianuarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 171 din 18 martie 2003), este atributul instanțelor de judecată să interpreteze și să determine dispozițiile legale aplicabile în raport cu starea de fapt stabilită. În acord cu prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, Curtea nu poate modifica sau completa prevederea legală supusă controlului și nici nu se poate pronunța asupra modului de interpretare și aplicare a legii, ci numai asupra înțelesului său contrar Constituției. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Aurelia Bălan, Elena Bucur și Margareta Irimia, de Fivia Nuță, de Costache Savu și Cristina Onea, de Irina Altenliu, Marina Bohăniță, Natalia Hentea, Mihail Carp și Vasile Carp, de Irina Alexandra Teodor și de Iuliana Muller în dosarele nr. 4.573/118/2017, nr. 5.175/118/2017, nr. 3.026/118/2017, nr. 4.573/118/2017, nr. 7.167/118/2017 și, respectiv, nr. 4.508/118/2017 ale Tribunalului Constanța – Secția I civilă și de Sorin – Barbu Economu și Valentin loan Predescu în Dosarul nr. 47.375/3/2017 al Tribunalului București – Secția a III-a civilă, și constată că prevederile art. 35 alin. (2) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Constanța – Secția I civilă și Tribunalului București – Secția a III-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 9 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește