DECIZIA nr. 569 din 31 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 458 alin. (4) și ale art. 495 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Ana Morar și Hera Ramona Sălăjan Morar în Dosarul nr. 3.632/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.742D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 17 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 3.632/117/2018, Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 458 alin. (4) și ale art. 495 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, excepție ridicată de Ana Morar și Hera Ramona Sălăjan Morar într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 227/2015. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate stabilesc că persoanele care au în proprietate clădiri cu destinație nerezidențială aveau obligația de a depune până la data de 31 mai 2016 declarații fiscale însoțite de un raport de evaluare care să reflecte valoarea clădirii supuse impozitării, iar neîndeplinirea acestei obligații determina aplicarea prevederilor art. 458 alin. (4) din Codul fiscal, potrivit cărora, într-o asemenea situație, în lipsa raportului de evaluare, impozitul urma să fie stabilit prin aplicarea unei cote de impozitare majorate de la 0,2% la 2% din valoarea impozabilă calculată potrivit grilelor cuprinse la art. 457 din Codul fiscal. Într-adevăr, legiuitorul a urmărit îmbunătățirea sistemului de calcul al valorii impozabile în așa fel încât să se apropie cât mai mult de valoarea reală a imobilului, stabilind în sarcina contribuabilului obligația de a depune un raport de evaluare a clădirilor în discuție care să indice valoarea reală a imobilelor la data de 31 decembrie a anului anterior celui de referință. Însă sancționarea contribuabilului pentru nedepunerea raportului de evaluare nu poate fi considerată justă, în raport cu principiile fiscalității. Astfel, impozitarea ar trebui realizată la valoarea reală a clădirii, întrucât aplicarea normelor criticate, prin modalitatea de calcul rezultată din cuprinsul acestora, coroborată cu normele la care fac trimitere, reprezintă o supraimpozitare, care este contrară principiului egalității în drepturi, respectiv egalității în materie fiscală, precum și așezării juste a sarcinilor fiscale. … 6.Tribunalul Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale opinează că dispozițiile criticate sunt neconstituționale prin raportare la art. 16 și art. 56 alin. (2) din Constituție, întrucât conduc la o impozitare excesivă. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 458 alin. (4) și ale art. 495 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015. Ulterior încheierii de sesizare, în dinamica legislativă, dispozițiile art. 458 alin. (4) din Legea nr. 227/2015 au fost modificate prin art. 1 pct. 1 din Legea nr. 252/2022 pentru modificarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal și pentru completarea art. 47 din Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, în prezent având o altă redactare legislativă. Prin urmare, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale în redactarea criticată, având următorul cuprins:– Art. 458 alin. (4): „(4) În cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform prevederilor alin. (1), impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457.“ (Dispozițiile art. 457 din Legea nr. 227/2015 la care face referire textul legal criticat prevăd modul de calcul al impozitului pe clădirile rezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice.) … – Art. 495 lit. a):În vederea stabilirii impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal 2016, se stabilesc următoarele reguli:a)persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidențiale sau clădiri cu destinație mixtă au obligația să depună declarații până la data de 31 mai 2016 inclusiv, conform modelului aprobat prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod; …  …  … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi și ale art. 56 alin. (2) privind așezarea justă a sarcinilor fiscale. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal a intrat în vigoare, potrivit art. 501 din acest act normativ, la data de 1 ianuarie 2016, cu excepția unor cazuri și situații prevăzute în cuprinsul său. În acest context, prin art. 495 – Dispoziții tranzitorii din această lege sunt prevăzute anumite reguli în vederea stabilirii impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal 2016, cu referire la anul anterior. Potrivit acestor dispoziții tranzitorii, în vederea stabilirii impozitelor și taxelor locale pentru anul fiscal 2016, persoanele fizice care la data de 31 decembrie 2015 au în proprietate clădiri nerezidențiale sau clădiri cu destinație mixtă au obligația să depună declarații până la data de 31 mai 2016 inclusiv, conform modelului aprobat prin ordin comun al ministrului finanțelor publice și al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice. De asemenea, art. 458 – cu denumirea marginală Calculul impozitului pe clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice – din Legea nr. 227/2015, care face parte din titlul IX – Impozite și taxe locale, capitolul II – Impozitul pe clădiri și taxa pe clădiri, stabilește modalitatea de calcul al impozitului pe clădiri datorat de persoanele fizice, în funcție de destinația acestora. Astfel, potrivit art. 458 alin. (1) din Legea nr. 227/2015, pentru clădirile nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, impozitul pe clădiri se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% și 1,3% asupra valorii, care poate fi: (i) valoarea rezultată dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință; (ii) valoarea finală a lucrărilor de construcții, în cazul clădirilor noi, construite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință; (iii) valoarea clădirilor care rezultă din actul prin care se transferă dreptul de proprietate, în cazul clădirilor dobândite în ultimii 5 ani anteriori anului de referință (în situația în care nu este precizată valoarea, se utilizează ultima valoare înregistrată în baza de date a organului fiscal). Însă, potrivit art. 458 alin. (4) din aceeași lege, criticat în speța de față, în cazul în care valoarea clădirii nu poate fi calculată conform acestor prevederi, impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra valorii impozabile determinate conform art. 457 din Legea nr. 227/2015, care prevede calculul impozitului pe clădirile rezidențiale și clădirile-anexă aflate în proprietatea persoanelor fizice prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,08% și 0,2% asupra valorii impozabile a clădirii. … 13.În acest context, autoarele excepției de neconstituționalitate consideră că textele criticate sunt neconstituționale, întrucât, în lipsa raportului de evaluare, aplicarea cotei antereferite la valoarea impozabilă a clădirii este contrară principiului egalității în drepturi și principiului așezării juste a sarcinilor fiscale, considerând că această cotă ar trebui calculată doar la valoarea reală a clădirii. … 14.Față de această împrejurare, în ceea ce privește principiul egalității în drepturi, Curtea, în jurisprudența sa, a arătat că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Prin urmare, situațiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esență pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv și rațional (Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). Principiul egalității presupune atât ca la situații egale să se aplice un tratament juridic egal, precum și dreptul la diferențiere în tratament juridic, dacă situațiile în care se află cetățenii sunt diferite, încălcarea principiului egalității și nediscriminării existând atunci când se aplică un tratament diferențiat unor cazuri egale, fără o motivare obiectivă și rezonabilă sau dacă există o disproporție între scopul urmărit prin tratamentul inegal și mijloacele folosite (a se vedea Decizia nr. 310 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 9 august 2019). … 15.Având în vedere considerentele de principiu mai sus enunțate și ținând seama de critica formulată, prin Decizia nr. 877 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din 24 martie 2022, paragrafele 18 și 19, Curtea a reținut că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată în raport cu dispozițiile art. 16 și art. 56 alin. (2) din Constituție, întrucât, de principiu, ca regulă generală, pentru aceeași categorie de clădiri nerezidențiale aflate în proprietatea persoanelor fizice, legiuitorul a instituit perceperea unui impozit care se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse între 0,2% și 1,3% asupra valorii care rezultă dintr-un raport de evaluare întocmit de un evaluator autorizat în ultimii 5 ani anteriori anului de referință, depus la organul fiscal local până la primul termen de plată din anul de referință. Astfel, lipsa acestui raport de evaluare întocmit și depus în condițiile legii, care conduce la imposibilitatea aplicării regulii generale antereferite, este un motiv obiectiv și rezonabil, existând o rațiune suficientă pentru instituirea unui tratament juridic diferit. … 16.De altfel, Curtea a reținut că prin art. 56 din Constituție se consacră obligația fundamentală a fiecărui cetățean de a contribui prin impozite și taxe la cheltuielile publice. Principiul constituțional al justei așezări a sarcinilor fiscale implică un complex de condiții de care legiuitorul este ținut atunci când instituie anumite obligații fiscale în sarcina contribuabililor. Fiscalitatea trebuie să fie nu numai legală, ci și proporțională, rezonabilă, echitabilă și să nu diferențieze pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni. Prin urmare, așezarea justă a sarcinilor fiscale trebuie să reflecte însuși principiul egalității cetățenilor în fața legii, prin impunerea unui tratament identic pentru situații identice, și să țină cont, în același timp, de capacitatea contributivă a contribuabililor, luând în considerare elementele ce caracterizează situația individuală și sarcinile sociale ale acestora (Decizia nr. 325 din 25 iunie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 16 iulie 2013). Prin urmare, formula „așezarea justă a sarcinilor fiscale“ presupune, pe de o parte, să se țină seama de situația materială a contribuabililor, iar, pe de altă parte, posibilitatea crescută a celor care dețin astfel de proprietăți (clădiri nerezidențiale sau mixte) de a contribui, prin impozite, la cheltuielile publice (Decizia nr. 877 din 16 decembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 283 din data de 24 martie 2022, paragraful 19). … 17.Având în vedere dispozițiile constituționale mai sus menționate și considerentele expuse, Curtea a constatat că prevederile criticate nu sunt contrare principiilor constituționale invocate în susținerea excepției, deoarece legiuitorul, dând expresie politicii fiscale și bugetare, are deplina libertate de a stabili impozite și taxe, precum și cuantumul acestora, bineînțeles, cu condiția ca acestea să fie rezonabile și echitabile și să nu diferențieze pe criteriul grupelor sau categoriilor de cetățeni, cerințe pe care, astfel cum s-a arătat mai sus, prevederile criticate le îndeplinesc. … 18.Față de această împrejurare, Curtea constată că jurisprudența sa mai sus învederată este aplicabilă mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ana Morar și Hera Ramona Sălăjan Morar în Dosarul nr. 3.632/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 458 alin. (4), în redactarea inițială, și ale art. 495 lit. a) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția mixtă de contencios administrativ și fiscal, de conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește