DECIZIA nr. 569 din 20 septembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin Ioan Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, cu referire la sintagma „servicii publice autonome de interes național“, precum și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind din București în Dosarul nr. 31.789/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.546D/2016. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care arată că, în ceea ce privește dispozițiile criticate din Legea nr. 41/1994, acestea sunt clare și cuprind o terminologie consacrată prin art. 31 alin. (5) din Constituție. Cu privire la normele criticate din Legea nr. 47/1992, arată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum este reglementată de prevederile legale, are o natură hibridă, fiind un mijloc de apărare în procesul civil și, totodată, un mijloc de constatare a conformității legii cu Legea fundamentală. Competențele instanței de contencios constituțional și cele ale instanței de judecată sunt diferite și nu se suprapun, astfel că nu aduc nicio încălcare dispozițiilor constituționale. Față de cele prezentate, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 4.245 din 24 iunie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 31.789/3/2015, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, cu referire la sintagma „servicii publice autonome de interes național“, precum și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, excepție ridicată de Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind din București întro cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită obligarea Societății Române de Televiziune de a comunica anumite informații de interes public, în temeiul Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile art. 1 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, cu referire la sintagma „servicii publice autonome de interes național“, sunt contrare art. 1 alin. (5) din Constituție, deoarece această sintagmă nu este definită pentru a i se putea desluși înțelesul, conform cerințelor jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții Constituționale. … 6.În ceea ce privește dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, acestea sunt contrare art. 124 și art. 126 alin. (1) și (6) din Constituție, în măsura în care se interpretează că după ce o instanță de judecată a hotărât că un articol criticat pe calea excepției de neconstituționalitate are legătură cu soluționarea cauzei și, pe cale de consecință, sesizează Curtea Constituțională, instanța de contencios constituțional poate să aprecieze dacă excepția în cauză nu are legătură cu soluționarea acesteia și să o respingă ca inadmisibilă. … 7.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal opinează în sensul că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 41/1994 este neîntemeiată. Cu privire la dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, consideră că acestea sunt contrare art. 124 alin. (1) și art. 126 alin. (1) din Constituție, deoarece instanța de judecată este singura care ar putea aprecia că dispozițiile respective au sau nu au legătură cu soluționarea cauzei respective.  … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 9.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze prezenta excepție. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 1 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, cu referire la sintagma „servicii publice autonome de interes național“, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 27 decembrie 1999, precum și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010. Dispozițiile criticate au următorul cuprins: – Art. 1 din Legea nr. 41/1994: „Se înființează Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune, ca servicii publice autonome de interes național, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Române.“ … – Art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992: „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia.“ …  … 13.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, art. 124 referitor la înfăptuirea justiției și ale art. 126 alin. (1) și (6) cu privire la instanțele judecătorești. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în ceea ce privește dispozițiile art. 1 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, cu referire la sintagma „servicii publice autonome de interes național“, autoarea acesteia, în realitate, solicită Curții Constituționale să definească sintagma „servicii publice autonome de interes național“, întrucât este neclară. … 15.Cu privire la statutul Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, analizând dispozițiile Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, Curtea reține că Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune au fost înființate prin lege, ca servicii publice autonome de interes național, independente editorial, prin reorganizarea Radioteleviziunii Române (art. 1 din Legea nr. 41/1994). Acestea au obligația să asigure, prin întreaga lor activitate, pluralismul, libera exprimare a ideilor și opiniilor, libera comunicare a informațiilor, precum și informarea corectă a opiniei publice [art. 3 alin. (1) din Legea nr. 41/1994]; autonomia și independența editorială a serviciilor publice de radiodifuziune și de televiziune sunt garantate prin lege, iar programele acestora sunt ocrotite de orice ingerințe ale autorităților publice, precum și de influențele oricăror partide, formațiuni social-politice, sindicale, organisme comerciale și economice sau grupuri de presiune [art. 8 alin. (1) din Legea nr. 41/1994]. Pe de altă parte, Constituția, reglementând la art. 31 Dreptul la informație, prevede, la alin. (5) al acestuia, că „Serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. Ele trebuie să garanteze grupurilor sociale și politice importante exercitarea dreptului la antenă. Organizarea acestor servicii și controlul parlamentar asupra activității lor se reglementează prin lege organică.“ Așadar, Constituția, consacrând dreptul la informație ca drept fundamental, instituie obligația corelativă pozitivă a statului de a asigura servicii publice de radio și de televiziune. Autonomia și independența acestor servicii, menționate atât de Legea fundamentală, cât și de legea organică privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, se referă însă la o neutralitate sau autonomie politică, în sensul că prin difuzarea informațiilor și a timpilor de antenă alocați să nu fie afectat sau privilegiat unul sau altul din factorii politici sau din grupurile sociale și politice. Aceasta este trăsătura esențială a respectivelor servicii publice, în exercitarea rolului lor de informare imparțială a cetățenilor. Prin urmare, nu autonomia sau independența financiară este cea determinantă în asigurarea acestei atribuții în parametrii Constituției, ci cea politică (a se vedea Decizia nr. 795 din 16 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 14 februarie 2017). De altfel, prevederile criticate sunt o transpunere la nivel infraconstituțional a dispozițiilor art. 31 alin. (5) din Constituție, în virtutea cărora serviciile publice de radio și de televiziune sunt autonome. … 16.Societatea Română de Televiziune este o instituție publică, fiind definită în art. 31 alin. (5) din Constituție ca serviciu public autonom, sub control parlamentar, a cărei organizare este reglementată prin lege organică, fiind evident că este o entitate de drept public, astfel cum reiese din întreg conținutul Legii nr. 41/1994. Astfel, autonomia se referă la faptul că aceasta nu se află în subordinea altei autorități publice. Spre exemplu, dispozițiile art. 39 din Legea nr. 41/1994 prevăd că sursele financiare ale celor două societăți se constituie din alocații de la bugetul de stat, din venituri proprii și din alte surse, iar conturile de execuție a bugetelor celor două societăți vor fi prezentate Parlamentului odată cu rapoartele anuale, cu avizul comisiilor pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă, precum și al celor pentru buget, finanțe, reunite, ale celor două Camere ale Parlamentului, și vor fi date publicității (din veniturile realizate din alte surse, consiliul de administrație poate hotărî utilizarea unor sume pentru dotări și retehnologizare).  … 17.Față de cele prezentate, Curtea reține că normele criticate sunt clare și conținutul lor poate fi deslușit cu ușurință. Prin urmare, în ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, cu referire la sintagma „servicii publice autonome de interes național“, în raport cu art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece textele criticate îndeplinesc condițiile de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudența Curții Constituționale, spre exemplu prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 16-19 și 26 și 27, respectiv cerințele de previzibilitate, claritate, precizie și accesibilitate, specifice standardului calității legii, precum și în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului care a fost avută în vedere de instanța de contencios constituțional la pronunțarea deciziilor în această materie. … 18.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit cărora Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia, Curtea, în jurisprudența sa, a constatat că prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992 sunt norme de procedură pe care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice, în vederea selectării doar a acelor excepții care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională (a se vedea Decizia nr. 519 din 7 iulie 2015). Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepției de neconstituționalitate de către instanța judecătorească, ci doar pronunțarea, în situațiile date, asupra sesizării Curții Constituționale în condițiile prevăzute de lege, instanța de judecată având rol de filtru al excepției de neconstituționalitate ridicate de părți, putând respinge ca inadmisibile acele excepții care nu îndeplinesc cerințele legii (a se vedea și Decizia nr. 607 din 15 noiembrie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 70 din 25 ianuarie 2006). Prin urmare, instanța de judecată apreciază doar admisibilitatea în principiu a excepției de neconstituționalitate. … 19.În acest context, Curtea reține că acceptarea criticilor formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate cu privire la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ar echivala cu stabilirea unei competențe exclusive în sarcina instanței de judecată de a verifica admisibilitatea excepției de neconstituționalitate prin prisma legăturii cu soluționarea cauzelor a textelor legale criticate. Or, excepția de neconstituționalitate este expresia, în sistemul nostru normativ, a controlului concret de constituționalitate, astfel încât instanței a quo îi revine numai competența de a verifica condițiile de admisibilitate a sesizării Curții Constituționale. … 20.Prin urmare, față de cele prezentate, Curtea nu poate reține faptul că dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 ar fi contrare art. 124 și art. 126 alin. (1) și (6) din Constituție, astfel că excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Federația Română a Jurnaliștilor MediaSind din București în Dosarul nr. 31.789/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 1 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, cu referire la sintagma „servicii publice autonome de interes național“, precum și ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 20 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește