DECIZIA nr. 568 din 16 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 și art. 32 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Betegh Katalin în Dosarul nr. 710/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.762D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens precizează, referitor la art. 4 din Legea nr. 165/2013, că se aplică regula tempus regit actum, astfel că nu se poate susține neconstituționalitatea acestuia. Cu privire la art. 32 din Legea nr. 165/2013, apreciază că își mențin valabilitatea cele statuate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 477 din 17 septembrie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 24 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 710/117/2018, Tribunalul Cluj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 4 și art. 32 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Betegh Katalin într-o cauză civilă având ca obiect soluționarea cererii de anulare a unor dispoziții emise de primarul municipiului Câmpia Turzii prin care au fost respinse cererile de restituire formulate de către reclamantă, ca urmare a inexistenței la dosarul cauzei a tuturor documentelor solicitate de către Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că art. 4 din Legea nr. 165/2013 contravine principiului neretroactivității legii, precum și dreptului de acces liber la justiție și la un proces echitabil, cu atât mai mult cu cât este vizat dreptul de proprietate al persoanelor deposedate în perioada de dinainte de anul 1989. Se susține că art. 4 din Legea nr. 165/2013 ar contraveni atât principiului respectării dreptului de proprietate, cât și dreptului de a beneficia de termene rezonabile de soluționare a plângerilor unor asemenea persoane. Or, aplicabilitatea art. 4 al Legii nr. 165/2013 ar duce la prelungirea în timp a soluționării dosarelor pe cale judecătorească sau administrativă. Soluționarea unei cauze într-un termen rezonabil reprezintă o garanție ce privește, în cauzele de natură civilă, nu numai desfășurarea procedurii în fața instanței de judecată, ci și procedura preliminară de natură administrativă, atunci când sesizarea unei jurisdicții este condiționată în prealabil de parcurgerea acestei proceduri. Prevederile Legii nr. 165/2013 privind ordinea de soluționare a dosarelor pot fi reținute doar în măsura în care urmarea acestei ordini respectă rigorile termenului echitabil. Art. 4 din Legea nr. 165/2013 încalcă flagrant principiul egalității, în măsura în care acțiunile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, deschise astfel sub imperiul legii vechi, ar fi supuse noii prevederi, în condițiile în care unele acțiuni în fața instanțelor de judecată nu au fost soluționate până la momentul apariției Legii nr. 165/2013, iar altele au primit hotărâri definitive și irevocabile, în temeiul aceleiași legi. Art. 4 din Legea nr. 165/2013 afectează și dreptul de proprietate, în măsura în care este creat un cadru de instabilitate și incertitudine prin aplicarea sa retroactivă, întrucât se modifică prevederi de care proprietarii au uzat la momentul deschiderii oricărei acțiuni în fața instanțelor de judecată. A se reține altfel ar însemna permisiunea legiuitorului de a interveni succesiv, inclusiv în viitor, în procedura soluționării cererilor de restituire. Totodată, lipsa disponibilului financiar nu poate fi invocată de către stat pentru a justifica limitarea dreptului de proprietate. … 6.Cu privire la art. 32 din Legea nr. 165/2013, se critică instituirea de termene de decădere în procedura administrativă, care împiedică depunerea de documente la dosarele administrative, sub sancțiunea decăderii. Or, dreptul de proprietate este un drept imprescriptibil. Art. 4 și art. 32 prevăd o serie de chestiuni care stabilesc grave incoerențe, în sensul că pentru toate persoanele cărora li s-au soluționat cererile de restituire până în anul 2013 nu se impuneau aceste termene de decădere, dar dacă dosarul, din cauza incompetenței autorităților publice, nu a fost soluționat până în 2013, petentul va fi decăzut din dreptul de a solicita restituirea, dreptul de proprietate stingându-se ca urmare a unui fapt birocratic. … 7.Tribunalul Cluj – Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât textele de lege criticate nu contravin niciuneia dintre prevederile din Legea fundamentală invocate, aplicarea acestora și a cauzelor aflate pe rolul instanțelor reprezentând expresia principiului tempus regit actum. De asemenea, apreciază că aplicarea prevederilor legale supuse controlului de constituționalitate nu are drept consecință privarea de proprietate a persoanelor îndreptățite, ci este de natură să asigure obținerea despăgubirilor ce li se cuvin, chiar dacă într-o perioadă mai lungă de timp. Totodată, prevederile Legii nr. 165/2013 sunt aplicabile tuturor persoanelor aflate în situații identice, statul român luând în considerare modalități de asigurare a unei posibilități reale de achitare a despăgubirilor, în acord cu jurisprudența în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 4 și art. 32 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, cu modificările și completările ulterioare, având următorul conținut:– Art. 4: „Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.“; … – Art. 32:(1)Se instituie un termen de decădere în procedura administrativă, de 120 de zile, în care persoanele care se consideră îndreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile învestite de lege. Termenul curge de la data la care persoanei i se comunică în scris documentele necesare soluționării cererii sale.(2)Termenul prevăzut la alin. (1) poate fi prelungit la cererea scrisă a persoanei care se consideră îndreptățită sau a reprezentantului legal, prin decizia conducătorului entității învestite de lege sau a persoanei împuternicite de către acesta, o singură dată, pentru o perioadă de 60 de zile, în situația în care persoana care se consideră îndreptățită face dovada efectuării unor demersuri privind completarea dosarului în raport cu alte instituții.(3)Cererea de prelungire a termenului se va formula în interiorul termenului prevăzut la alin. (1) și va fi însoțită de dovada demersurilor întreprinse.(3^1)Prin excepție de la prevederile alin. (1), pentru dosarele depuse la Comisia specială de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase și comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, termenul de decădere în procedura administrativă este de 240 de zile.(3^2)Termenul prevăzut la alin. (3^1) poate fi prelungit în condițiile prevăzute la alin. (2) și (3), pentru o perioadă de 120 de zile.(4)Instituțiile deținătoare au obligația de a elibera, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii, actele doveditoare solicitate.“ …  … 12.În motivarea excepției se face referire și la art. 15 din Legea nr. 165/2013, fără să fie însă individualizat explicit ca obiect al excepției de către autoarea acesteia și fără să fie reținut ca atare nici de instanța care a sesizat Curtea Constituțională. Textul de lege menționat prevede că „cererile vizând restituirea terenurilor intravilane, agricole la data preluării abuzive, formulate potrivit Legii nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se soluționează cu respectarea limitei de 50 ha de proprietar deposedat, cu condiția ca această suprafață să nu fi fost restituită prin aplicarea legilor fondului funciar“. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituționalitate, trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, în caz contrar, Curtea fiind ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea expresă de către autorul excepției a textului legal criticat (Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012, sau Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017). Având însă în vedere obiectul cauzei, constând în contestarea unor decizii de respingere a cererilor de restituire, ca urmare a nedepunerii la dosarele de restituire, de către persoana care se consideră îndreptățită, a documentelor solicitate de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în scopul soluționării acestora, potrivit art. 32 din Legea nr. 165/2013, art. 15 din Legea nr. 165/2013 nu poate fi considerat obiect al excepției alături de prevederile menționate expres în dispozitivul încheierii de sesizare, întrucât nu se poate desprinde în mod rezonabil o legătură a acestuia cu soluționarea litigiului. … 13.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, în componenta referitoare la calitatea legii, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea, art. 16 alin. (1) privind egalitatea, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată. Se invocă, de asemenea, prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și ale art. 10 privind principiile desfășurării proceselor din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate față de criticile formulate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a constatat că Legea nr. 165/2013 a fost adoptată în vederea urgentării și finalizării procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, astfel încât aceasta are ca domeniu de reglementare toate cererile formulate în cadrul procedurilor administrative de restituire, proceduri reglementate de legislația anterioară cu caracter reparator (respectiv Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare, Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 797 din 1 septembrie 2005, cu modificările ulterioare), cereri aflate în curs de soluționare la entitățile învestite de lege sau aflate pe rolul instanțelor judecătorești. … 15.Curtea a reținut, de asemenea, că Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care a fost reținută în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită (a se vedea, în acest sens, și Decizia nr. 188 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2014, sau Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, paragraful 34, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014).  … 16.În plus, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat, având în vedere marja de apreciere a statului român și garanțiile instituite prin Legea nr. 165/2013, și anume regulile de procedură clare și previzibile, însoțite de termene constrângătoare și de un control judecătoresc efectiv, că legea menționată oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru redresarea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeași cauză, instanța de contencios al drepturilor omului a statuat (paragraful 128), de asemenea, că măsurile de amenajare a plății creanțelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătorești definitive, cum ar fi eșalonarea plății acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile și încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică și găseau un just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent și prin grija pe care autoritățile au demonstrat-o în executarea acestuia. … 17.În plus, nu se poate reține nici pretinsa neconstituționalitate argumentată pe ideea că acțiunile aflate pe rolul instanțelor judecătorești, deschise astfel sub imperiul legii vechi, ar fi supuse noilor prevederi legale, în condițiile în care unele acțiuni în fața instanțelor de judecată nu au fost soluționate până la momentul apariției Legii nr. 165/2013, iar altele au primit hotărâri definitive și irevocabile, în temeiul aceleiași legi. Sub acest aspect, Curtea a constatat, prin Decizia nr. 88 din 27 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 281 din 16 aprilie 2014, și prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, că prevederile art. 4 teza a doua din Legea nr. 165/2013 sunt constituționale în măsura în care termenele prevăzute la art. 33, respectiv art. 34 alin. (1) din aceeași lege nu se aplică și cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor la data intrării în vigoare a legii. În consecință, acțiunile introduse pe rolul instanțelor judecătorești în condițiile legislației anterioare legii vechi, anterior momentului intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, nu vor fi supuse noilor prevederi, ci vor rămâne a fi judecate conform normelor legale în vigoare la data formulării acestora. … 18.Cu privire la art. 32 din Legea nr. 165/2013, Curtea a observat, prin Decizia nr. 252 din 7 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 397 din 5 iunie 2015 (paragraful 20), că instituirea, în cadrul procedurii administrative, a unui termen de decădere (inițial de 90 de zile, prelungit ulterior la 120 de zile) în care persoanele care se consideră îndreptățite pot completa cu înscrisuri dosarele depuse la entitățile învestite de lege urmărește lămurirea unor aspecte de care depinde soluționarea justă a dosarului, fără a fi de natură a tergiversa în mod excesiv tranșarea sa. … 19.Curtea a apreciat că termenul este rezonabil, având în vedere scopul său, iar reglementarea criticată este însoțită de anumite garanții împotriva abuzului autorității de a nu răspunde la timp. Astfel, art. 32 alin. (4) din Legea nr. 165/2013 prevede că „Instituțiile deținătoare au obligația de a elibera, în termen de 30 de zile de la data înregistrării cererii, actele doveditoare solicitate“, iar în temeiul art. 36 lit. h) coroborat cu art. 37 din același act normativ, nerespectarea termenelor prevăzute de legea menționată constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 10.000 lei la 100.000 lei. Prin urmare, nu poate fi reținută critica referitoare la pretinsa nesocotire a prevederilor art. 21 alin. (3) din Constituție care garantează dreptul la un proces echitabil, soluționat într-un termen rezonabil. … 20.În același sens, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat, de pildă, și prin Decizia nr. 302 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, sau Decizia nr. 691 din 27 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 20 ianuarie 2015. … 21.Curtea a constatat, așadar, că legiuitorul a stabilit suficiente garanții care să protejeze dreptul persoanei care se consideră îndreptățită de a obține, în termenul de 30 de zile, actul doveditor solicitat în vederea completării dosarului. Din această perspectivă, Curtea a reținut că pretinsa neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 din legea examinată față de garanțiile dreptului de proprietate privată prevăzute de art. 44 alin. (1) din Constituție se bazează doar pe ipoteza relei-credințe sau a abuzului de putere al autorității publice, situație ce este însă sancționată legal, prin amenda aplicabilă acesteia (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 691 din 27 noiembrie 2014, precitată, paragraful 19). … 22.Totodată, prin mai multe decizii, de exemplu Decizia nr. 302 din 5 iunie 2014, precitată, Decizia nr. 395 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 1 august 2014, Decizia nr. 691 din 27 noiembrie 2014 sau Decizia nr. 111 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 22 aprilie 2015, Curtea a statuat că, pentru rațiuni ce țin de realizarea unui just echilibru între interesul general și interesul particular și de asigurarea securității raporturilor juridice civile, legiuitorul poate opta pentru stabilirea unor termene de decădere înăuntrul cărora titularii dreptului la obținerea unor compensații să își poată valorifica dreptul astfel reglementat până în momentul împlinirii acestora, sub sancțiunea pierderii lui, fără a fi încălcate prevederile art. 44 din Constituție. … 23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Betegh Katalin în Dosarul nr. 710/117/2018 al Tribunalului Cluj – Secția civilă și constată că prevederile art. 4 și art. 32 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Cluj – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește