DECIZIA nr. 567 din 31 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 alin. (1) teza întâi și alin. (10) și ale art. 43 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Claudia-Dora Pricop în Dosarul nr. 9.711/99/2017/a1 al Curții de Apel Iași – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 994D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, menționând în acest sens jurisprudența Curții Constituționale în materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 8 aprilie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 9.711/99/2017/a1, Curtea de Apel Iași – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 42 alin. (1) teza întâi și alin. (10) și ale art. 43 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Claudia-Dora Pricop într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că dispozițiile legale referitoare la comunicarea și calculul termenelor numai de la publicarea actelor de procedură în Buletinul procedurilor de insolvență încalcă standardul de protecție pe care îl asigură normele constituționale și cele europene privind dreptul la un proces echitabil. De asemenea, se învederează că Legea nr. 85/2014 are omisiuni legislative, regăsindu-se și soluții normative contradictorii articolelor criticate, prin raportare la art. 8, coroborate cu dispozițiile art. 42 alin. (4), care nu menționează calea de atac de la data publicării în Buletinul procedurilor de insolvență, ci doar de la data comunicării sau prin raportare la regulile procedurii civile, care conduc la limitarea căilor de atac ale debitorilor. Or, aceste aspecte sunt contrare criteriilor de calitate a legii, dreptului la un proces echitabil, dreptului la o cale de atac eficientă, principiului securității juridice, bunei administrări a justiției sau dreptului la informare [astfel cum acestea sunt dezvoltate, după caz, în jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului sau astfel cum sunt prevăzute de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Regulamentul (CE) nr. 1.346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență (la art. 40 referitor la obligația de informare a creditorilor)]. … 6.Curtea de Apel Iași – Secția civilă opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, având în vedere jurisprudența Curții Constituționale în materie și a Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la principiile menționate în susținerea criticilor. … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 42 alin. (1) teza întâi și alin. (10) și ale art. 43 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins:– Art. 42 alin. (1) teza întâi și alin. (10):(1)Citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură se efectuează prin BPI.(…)(10)Publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătorești în BPI înlocuiește, de la data publicării acestora, citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării.; … – Art. 43 alin. (2) teza întâi: „(2) Termenul de apel este de 7 zile de la comunicarea hotărârii realizată prin publicare în BPI, dacă prin lege nu se prevede altfel.“ …  … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) privind principiul legalității (în componenta privind calitatea legii) și ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că soluția legislativă criticată a mai format obiectul controlului de constituționalitate, în raport cu critici și prevederi constituționale similare, sens în care sunt, spre exemplu, Decizia nr. 273 din 17 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 24 august 2022, Decizia nr. 782 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 februarie 2021, sau Decizia nr. 806 din 10 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 15 februarie 2021, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate. … 13.Cu acele prilejuri, Curtea a arătat că dispozițiile art. 42 alin. (1) teza întâi și alin. (10) din Legea nr. 85/2014 trebuie analizate în strânsă legătură și cu cele ale art. 42 alin. (3) și (4) din aceeași lege. Potrivit acestora, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii, precum și prima citare și comunicarea actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acțiune se efectuează conform Codului de procedură civilă, așadar, potrivit regulii general aplicabile în procesele civile. După deschiderea procedurii, publicarea actelor de procedură în Buletinul procedurilor de insolvență înlocuiește, de la data publicării acestora, citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces. Mai mult, legea prevede că în cazul persoanelor împotriva cărora se introduce o acțiune după deschiderea procedurii insolvenței, pe lângă citarea și comunicarea actelor de procedură prin Buletinul procedurilor de insolvență, se vor efectua și formalitățile de citare/comunicare prevăzute de dreptul comun în materie (Decizia nr. 782 din 4 noiembrie 2020, precitată, paragraful 17). … 14.De asemenea, prin jurisprudența precitată, Curtea a învederat că Legea nr. 85/2014 instituie măsuri deosebite pentru ca părțile implicate în procedura insolvenței, respectiv debitorii și creditorii, să se bucure de o informare corectă în ceea ce privește situația lor juridică, inclusiv prin notificarea potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschiderii procedurii, aceștia să își poată exercita dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, cu excepția primei comunicări a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2014, persoanele notificate vor fi citate și li se vor comunica actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la apărare sau dreptului de acces liber la justiție (în acest sens, a se vedea, spre exemplu, și Decizia nr. 499 din 4 iulie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 78 din 26 ianuarie 2018, paragraful 24). … 15.Astfel, citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și a notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părți și o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfășurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială prin care se asigură soluționarea cu celeritate a cauzelor (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 283 din 21 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 20 iunie 2014, paragrafele 56-59). Or, tocmai caracterul distinct al procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, care derogă de la normele dreptului comun, stabilirea acestora constituind atributul exclusiv al legiuitorului, potrivit prevederilor art. 126 alin. (2) din Constituție. În această materie, ca de altfel oriunde legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerințe sau de exercitarea sa într-un anumit termen, nu s-a procedat cu intenția de a restrânge accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării drepturilor constituționale prevăzute de art. 21 și 24, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și intereselor legitime ale celorlalte părți (Decizia nr. 806 din 10 noiembrie 2020, precitată, paragrafele 16 și 17). … 16.Considerentele mai sus expuse sunt aplicabile mutatis mutandis și în prezenta cauză, astfel că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor criticate, în raport cu prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 17.Totodată, Curtea observă că prevederile Legii nr. 85/2014 disting în ceea ce privește procedura de citare, în funcție de etapa în care se află procedura insolvenței, fiind în acord cu criteriile de calitate a legii, subiecții de drept vizați putându-și adapta conduita în funcție de ipoteza normei juridice aplicabile, astfel că nici pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție nu poate fi reținută. … 18.În ceea ce privește celelalte critici de neconstituționalitate, acestea au în vedere o pretinsă omisiune legislativă dedusă din compararea textelor cuprinse în Legea nr. 85/2014 și care, astfel cum Curtea a arătat mai sus, reglementează diferite etape ale procedurii insolvenței și procedura de acces la justiție în funcție de faza în care se află procedura. Față de această împrejurare, potrivit jurisprudenței instanței de contencios constituțional, Curtea reamintește că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor situații juridice diferite și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele (Decizia nr. 277 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 23 iunie 2015, paragraful 20). … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Claudia-Dora Pricop în Dosarul nr. 9.711/99/2017/a1 al Curții de Apel Iași – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 42 alin. (1) teza întâi și alin. (10) și ale art. 43 alin. (2) teza întâi din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește