DECIZIA nr. 566 din 31 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 și ale art. 262 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare Lig Insurance – S.A. din București în Dosarul nr. 9.603/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VII-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 976D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât critica de neconstituționalitate este formulată prin prisma lipsei de corelare a dispozițiilor art. 249 și ale art. 262 din Legea nr. 85/2014 cu cele ale Legii nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări și ale Legii nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare prin care au fost modificați indicatorii de solvabilitate, aspect care nu se poate converti într-o veritabilă excepție de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 15 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 9.603/3/2017, Tribunalul București – Secția a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 și ale art. 262 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare Lig Insurance S.A. din București într-o cauză întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 85/2014. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neclare și lasă posibilitatea Autorității de Supraveghere Financiară să le aplice discreționar, în raport cu alte norme, cum sunt cele cuprinse în Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări. Astfel, dispozițiile art. 249 și ale art. 262 din Legea nr. 85/2014 sunt neconstituționale, în măsura în care se interpretează că o societate de asigurare/reasigurare poate fi supusă direct procedurii falimentului, fără a fi fost anterior supusă procedurii redresării financiare (care preia specificul reorganizării) și care să fi fost anterior închisă, în condițiile prevăzute de Legea nr. 503/2004. … 6.Tribunalul București – Secția a VII-a civilă opinează că art. 262 din Legea nr. 85/2014 reprezintă textul general care reglementează deschiderea procedurii de faliment a unei societăți de asigurare, iar art. 249 din aceeași lege prevede posibilitatea Autorității de Supraveghere a Asigurărilor de a formula o astfel de cerere și documentele pe care aceasta trebuie să le depună în acest sens. În acest context, menționează și Legea nr. 503/2004, care reglementează procedura de declanșare a redresării financiare și care debutează prin emiterea unei decizii conform acestei legi, precum și Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, care se referă la noii indicatori de solvabilitate, ce sunt diferiți de cei cuprinși în Legea nr. 503/2004 și care nu mai sunt utilizați de la data intrării în vigoare a Legii nr. 237/2015 (1 ianuarie 2016). În temeiul acestui din urmă act normativ, dacă societatea nu respectă unul dintre indicatori (cerința de capital minim), iar planul de finanțare este neadecvat sau nu se conformează planului aprobat, Autoritatea de Supraveghere Financiară va dispune retragerea autorizației de funcționare, împotriva căreia societatea are deschisă posibilitatea contestării pe calea contenciosului administrativ, iar nu în fața judecătorului-sindic. Prin urmare, singurele probleme în discuție sunt cele care țin de predictibilitatea normelor legale, respectiv aplicabilitatea Legii nr. 503/2004, ale cărei dispoziții nu mai sunt corelate cu cele ale Legii nr. 237/2015, prin care au fost modificați indicatorii de solvabilitate și au fost prevăzute alte proceduri de redresare financiară.  … 7.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 249 și ale art. 262 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. În dinamica legislativă, dispozițiile criticate au fost modificate și completate, în prezent având, parțial, un alt conținut și o altă configurație. Însă, având în vedere contextul în care acestea au avut incidență în cauză și efectele pe care le-au produs, precum și Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale în redactarea criticată, având următorul cuprins: + 
Articolul 249(1)În temeiul prezentului titlu, Autoritatea de Supraveghere Financiară poate introduce o cerere privind deschiderea procedurii falimentului împotriva unei societăți de asigurare/reasigurare debitoare, în oricare dintre situațiile prevăzute la art. 5 pct. 31 lit. b) sau c).(2)Cererea va fi însoțită de următoarele înscrisuri, după caz:a)hotărârea Autorității de Supraveghere Financiară privind retragerea autorizației de funcționare a societății de asigurare/reasigurare debitoare, constatarea stării de insolvență și promovarea cererii privind deschiderea procedurii falimentului împotriva acesteia; … b)decizia Autorității de Supraveghere Financiară privind închiderea procedurii de redresare financiară, urmată de deschiderea procedurii falimentului împotriva societății de asigurare/reasigurare; … c)orice alte acte sau documente care sunt necesare pentru justificarea cererii de învestire a tribunalului. …  + 
Articolul 262(1)În condițiile prezentului titlu, deschiderea procedurii falimentului împotriva societății de asigurare/ reasigurare debitoare se dispune prin hotărârea judecătorului-sindic.(2)Hotărârea de deschidere a procedurii falimentului are drept consecință retragerea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a autorizației de funcționare a societății de asigurare/reasigurare debitoare, dacă această măsură nu s-a dispus anterior pronunțării hotărârii. Lichidatorul judiciar va publica hotărârea judecătorului-sindic în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, precum și în cel puțin două ziare de circulație națională. Odată cu publicarea va comunica hotărârea atât autorității competente, cât și Fondului de garantare.(3)Retragerea autorizației de funcționare nu împiedică lichidatorul judiciar sau orice altă persoană împuternicită în acest sens de către acesta să desfășoare unele dintre operațiunile de asigurare ale societății de asigurare/reasigurare debitoare, în măsura în care acest lucru este necesar sau adecvat, în scopul finalizării procedurii de faliment. Aceste operațiuni se vor putea desfășura numai cu avizul prealabil al autorității competente.(4)Hotărârea de deschidere a procedurii falimentului are ca efect suspendarea de drept a tuturor acțiunilor judiciare sau extrajudiciare și a măsurilor de executare silită îndreptate împotriva societății de asigurare/reasigurare debitoare. Creanțele pretinse în aceste procese se înregistrează la dosarul de faliment al tribunalului și se supun examinării și înscrierii lor în tabelul creanțelor, potrivit prezentei legi. Efectele procedurii de faliment asupra unui proces civil în curs privind un bun sau un drept de care a fost deposedată societatea de asigurare/ reasigurare sunt reglementate de legea statului membru în care procesul este în curs.(5)Creanțele de asigurări, constatate prin titluri executorii obținute ulterior momentului pronunțării hotărârii de faliment, se înregistrează la tribunal, sub sancțiunea decăderii din drept, în termen de cel mult 10 zile de la data obținerii titlului. Lichidatorul judiciar este obligat să verifice și, dacă este cazul, să înscrie aceste creanțe în tabelul creanțelor, cu respectarea ordinii de preferință și/sau a cauzelor de preferință legale ale acestora. În toate cazurile, cererea de înregistrare a acestor creanțe nu poate fi depusă mai târziu de data întocmirii tabelului definitiv consolidat al creanțelor, potrivit prezentei legi.(6)În privința contractelor financiare calificate și a operațiunilor de compensare bilaterală în baza unui contract financiar calificat sau a unui acord de compensare bilaterală încheiate de o societate de asigurare și reasigurare se aplică în mod corespunzător dispozițiile art. 89. … 11.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalității și supremației Constituției, ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiție, ale art. 24 alin. (1) referitor la dreptul la apărare, ale art. 44 alin. (1) privind dreptul de proprietate privată, ale art. 45 referitor la libertatea economică, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 135 alin. (2) lit. a) privind libertatea comerțului, protecția concurenței loiale, crearea cadrului favorabil pentru valorificarea tuturor factorilor de producție. … 12.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile criticate fac parte din titlul II: Procedura insolvenței, capitolul IV: Dispoziții privind falimentul societăților de asigurare/reasigurare, Secțiunea 1: Dispoziții generale, printre care se regăsesc, pe lângă aspectele cu privire la deschiderea procedurii falimentului societății de asigurare/ reasigurare, care are loc pe baza unei cereri introduse fie de Autoritatea de Supraveghere Financiară, fie de societatea de asigurare/reasigurare debitoare sau de creditorii acesteia, după caz [art. 245 alin. (1)], și chestiuni ce țin de situațiile concrete în care Autoritatea de Supraveghere Financiară poate apela la această cerere, rolul pe care îl are judecătorul-sindic în contextul respectiv și consecințele hotărârii de deschidere a procedurii falimentului. Astfel, în temeiul prevederilor legale cuprinse în titlul II și care sunt aplicabile, după caz, și falimentului societăților de asigurare/reasigurare, Autoritatea de Supraveghere Financiară poate introduce o cerere privind deschiderea procedurii falimentului împotriva unei societăți de asigurare/reasigurare debitoare, în oricare dintre următoarele situații: (i) scăderea valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumătate din limita minimă prevăzută de reglementările legale în vigoare pentru fondul de siguranță; (ii) imposibilitatea restabilirii situației financiare a societății de asigurare/reasigurare în cadrul procedurii de redresare financiară.  … 13.În acest context, Curtea observă că neconstituționalitatea prevederilor criticate este dedusă de către autoarea acesteia prin prisma comparării și a unei eventuale necorelări a dispozițiilor criticate cu alte norme aflate în activul legislativ cu incidență în materia procedurilor privind redresarea sau falimentul societăților de asigurare/reasigurare, precum și prin prisma interpretării și aplicării acestora la speța dedusă judecății, fiind nemulțumită că, în speță, nu au fost aplicate mai întâi prevederile referitoare la procedura redresării financiare cuprinse în Legea nr. 503/2004 privind redresarea financiară, falimentul, dizolvarea și lichidarea voluntară în activitatea de asigurări, ci au fost aplicate direct dispozițiile care reglementează procedura falimentului societăților de asigurare/ reasigurare cuprinse în Legea nr. 85/2014. … 14.Față de această împrejurare, Curtea reține că actele normative în discuție conțin proceduri privind redresarea sau falimentul societăților de asigurare/reasigurare, reglementate și modificate în timp, și care își găsesc aplicarea în coroborare cu alte dispoziții legale, spre exemplu, cu Legea nr. 237/2015 privind autorizarea și supravegherea activității de asigurare și reasigurare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 800 din 28 octombrie 2015, și care prevede parametrii și condițiile care conduc în mod concret la situațiile în care Autoritatea de Supraveghere Financiară poate introduce o cerere privind deschiderea procedurii falimentului împotriva unei societăți de asigurare/reasigurare debitoare, respectiv aspecte ce țin, spre exemplu, de ponderea cerinței de capital de solvabilitate, de scăderea valorii marjei de solvabilitate disponibile sub jumătate din limita minimă prevăzută de reglementările legale în vigoare pentru fondul de siguranță, de planul de redresare și de imposibilitatea restabilirii situației financiare a societății de asigurare/reasigurare în cadrul procedurii de redresare financiară. … 15.Raportat la situația mai sus învederată cu privire la critica de neconstituționalitate, pe de o parte, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor situații juridice diferite și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele (Decizia nr. 277 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 23 iunie 2015, paragraful 20), aspect ce conduce, din această perspectivă, la inadmisibilitatea excepției de neconstituționalitate. … 16.Pe de altă parte, aplicarea și interpretarea legii sunt chestiuni ce țin de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. În ceea ce privește conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, respectiv interpretarea și aplicarea legii, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), în speța de față, cu privire la chestiuni ce țin de deschiderea procedurii falimentului împotriva unei societăți de asigurare/reasigurare debitoare sau de redresarea acesteia, astfel cum acestea sunt reglementate prin norme legale ce au fost supuse unor modificări sau completări ca urmare a adaptărilor la normele europene în materie. … 17.În acest context, instanța de contencios constituțional are în vedere faptul că sistemul de drept și normele sale sunt într-o permanentă dinamică, datorită evoluției societății, iar dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, astfel că, pe baza principiilor aplicabile sistemului de drept, acesta lasă posibilitatea persoanelor îndrituite într-un anumit domeniu să interpreteze legea și recunoaște judecătorului competența de a tranșa ceea ce a scăpat atenției legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării ei, ci trebuie să se admită că adaptarea conținutului legii se face pe cale de interpretare – ca etapă a aplicării normei juridice la cazul concret. Astfel, interpretarea autentică, legală poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicație corectă înțelesului, scopului și finalității acesteia. În concret, orice normă juridică, ce va fi aplicată pentru rezolvarea unui caz concret, urmează să fie interpretată de subiecții de drept dintr-o anumită materie, precum și de instanțele judecătorești din punct de vedere judiciar și cazual, pentru a emite un act de aplicare legal (Decizia nr. 489 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 29 august 2016, paragraful 62).  … 18.Totodată, Curtea subliniază că, prin Decizia nr. 393 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 773 din 25 august 2020, paragraful 25, instanța de contencios constituțional a reținut că interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. Prin urmare, din moment ce instanța judecătorească este cea competentă să stabilească aplicarea în timp a textelor criticate, Curtea a constatat că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă. Față de această împrejurare, având în vedere că în cauză este o situație similară cu privire la interpretarea și aplicarea legii în timp, aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis, excepția de neconstituționalitate urmând să fie respinsă, și din această perspectivă, ca inadmisibilă. … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1–3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,  … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 249 și ale art. 262 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea de Asigurare-Reasigurare Lig Insurance – S.A. din București în Dosarul nr. 9.603/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VII-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VII-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește