DECIZIA nr. 566 din 22 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (2) din Codul penal. Excepția a fost ridicată de Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori, din oficiu, în Dosarul nr. 1.968/866/2019. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.046 D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca inadmisibilă, întrucât aceasta nu are legătură cu fondul cauzei. Invocă deopotrivă și Decizia Curții Constituționale nr. 123 din 15 martie 2022, arătând că atât aceasta, cât și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție menționată nu afectează în niciun mod interpretarea și aplicarea dispozițiilor legale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 11 noiembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.968/866/2019, Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 335 alin. (2) din Codul penal. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de instanța de judecată, din oficiu, în cadrul apelului declarat într-o cauză penală. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate instanța susține, în esență, că, în prezent, conducerea unui vehicul tractor fără a poseda permis de conducere nu mai cade sub incidența art. 335 alin. (1) din Codul penal, acest text de lege incriminând doar conducerea fără permis de conducere a unui autovehicul, deci nu a oricărui vehicul. Or, față de Ordonanța Guvernului nr. 21/2014 care a modificat și a completat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, vehiculul tractor nu mai face parte din autovehicule, ci este încadrat separat ca tractor agricol sau forestier. Așadar, tractorul este un tractor agricol în sensul art. 6 pct. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002. Tractorul agricol nu poate fi încadrat ca autovehicul în sensul definit de art. 6 pct. 6 din același act normativ, aspect lămurit de altfel și de Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 11 din 12 aprilie 2017 referitoare la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, potrivit căreia „în interpretarea noțiunii de «autovehicul», prevăzută de art. 334 alin. (1) din Codul penal și art. 335 alin. (1) din Codul penal, raportat la art. 6 pct. 6 și 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, modificată și completată prin Ordonanța Guvernului nr. 21/2014, conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier neînmatriculat/neînregistrat potrivit legii sau de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu întrunește condițiile de tipicitate ale infracțiunilor prevăzute de art. 334 alin. (1) din Codul penal, respectiv de art. 335 alin. (1) din Codul penal“. … 6.Chiar dacă prin Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 Curtea Constituțională a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează conducerea pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier fără permis de conducere, este neconstituțională, efectul acestei decizii, în condițiile pasivității organului legislativ, nu a fost unul de reincriminare a acestei fapte. În consecință, la momentul de față, conducerea unui tractor de către o persoană care nu posedă permis de conducere nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere a unui vehicul fără permis de conducere, prevăzută și pedepsită de art. 335 alin. (1) din Codul penal, lipsind una dintre condițiile de tipicitate, respectiv ca vehiculul condus să fie un autovehicul sau un tramvai. Pe de altă parte, art. 335 alin. (2) din Codul penal incriminează conducerea pe drumurile publice a unui vehicul (deci inclusiv tractor) pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv, situație incidentă în prezenta cauză. … 7.Art. 335 alin. (2) din Codul penal este în prezent în vigoare, aplicabilitatea sa nefiind afectată de Decizia nr. 11 din 12 aprilie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, referitoare la pronunțarea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, și nici de Decizia Curții Constituționale nr. 224 din 4 aprilie 2017. Se susține că, „în consecință la acest moment, suntem în prezența unei situații absurde, ilogice și în contra scopului legii penale, și anume în situația în care o persoană care conduce pe drumurile publice un tractor fără a poseda permis de conducere (așadar prezumat a nu avea nicio pregătire teoretică sau practică în acest scop) să nu fie pasibil de răspundere penală, în timp ce o persoană care conduce pe drumurile publice un tractor având un permis de conducere necorespunzător categoriei/subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv (dar care în mod evident, se prezumă că are mai multă pregătire teoretică și practică decât cel care nu are deloc permis de conducere) să răspundă penal pentru această faptă“. Or, această situație contravine principiului egalității persoanelor în fața legii și principiului imparțialității actului de justiție. Modalitatea în care Codul penal tratează cele două situații în momentul de față este discriminatorie, inegală și inechitabilă. Nu există nicio justificare rezonabilă pentru diferența de tratament aplicabilă conform legii celor două situații, deosebirea dintre cele două situații pledând mai degrabă pentru atenuarea tratamentului sancționator pentru persoana care posedă un permis necorespunzător categoriei, în raport cu cel care nu posedă permis de conducere, dar care în configurația legală actuală beneficiază de impunitate pe lipsa tipicității faptei. Deși Curtea Constituțională a semnalat prin Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017 necesitatea reincriminării conducerii pe drumurile publice a unui tractor fără permis de conducere, se constată că, în lipsa modificării de către legiuitor a soluției legislative vizate, inechitatea persistă, fapt ce justifică intervenția legitimă a Curții Constituționale. Chiar dacă această diferență de tratament nejustificată apare ca fiind temporară și provizorie (fiind de așteptat ca legiuitorul, în urma deciziei Curții Constituționale, să reincrimineze fapta), totuși efectele discriminatorii încă se produc și instanța, învestită cu aplicarea legii la cazuri concrete, nu poate rămâne impasibilă. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 335 alin. (2) din Codul penal, cu denumirea marginală „Conducerea unui vehicul fără permis de conducere“, având următorul cuprins: „Conducerea pe drumurile publice a unui vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.“ … 12.În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi și ale art. 124 alin. (2), potrivit cărora justiția este unică, imparțială și egală pentru toți, precum și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 11 din 12 aprilie 2017, referitoare la pronunțarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa asupra aceluiași text legal, raportat la critici motivate similar, cu trimitere la jurisprudența Curții Constituționale și a Înaltei Curți de Casație și Justiție citate. Astfel, prin Decizia nr. 123 din 15 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 804 din 16 august 2022, Curtea a constatat că dispozițiile art. 335 alin. (2) din Codul penal sunt constituționale și a respins, în consecință, excepția de neconstituționalitate formulată. … 14.Cu acel prilej, reiterând considerentele Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 9 iunie 2017, prin care a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 335 alin. (1) din Codul penal, care nu incriminează fapta de conducere pe drumurile publice a unui tractor agricol sau forestier fără permis de conducere, este neconstituțională, Curtea a reținut că, întrucât Codul penal nu stabilește înțelesul noțiunii „vehicul“, definirea infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal se face prin trimitere la legislația extrapenală, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, cu modificările și completările ulterioare, care constituie reglementarea-cadru în materia circulației pe drumurile publice. … 15.Astfel, prin prevederile art. 6 pct. 30 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002, se stabilește că „tractor agricol sau forestier“ este „orice vehicul cu motor, care circulă pe roți sau pe șenile, având cel puțin două axe, a cărui principală funcție constă în puterea sa de tracțiune, conceput în special pentru a trage, a împinge, a transporta ori a acționa anumite echipamente, utilaje sau remorci utilizate în exploatarea agricolă ori forestieră și a cărui utilizare pentru transportul pe drum al persoanelor sau al mărfurilor ori pentru tractarea, pe drum, a vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor sau al mărfurilor nu este decât o funcție secundară. Sunt asimilate tractorului agricol sau forestier vehiculele destinate efectuării de servicii ori lucrări, denumite mașini autopropulsate“. Totodată, în cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, termenul „tractor“ a fost înlocuit cu expresia „tractor agricol sau forestier“, potrivit art. I pct. 35 lit. a) din Ordonanța Guvernului nr. 21/2014 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 635 din 29 august 2014. … 16.Sub acest aspect, Curtea a constatat că „definirea prin normele legale evocate a noțiunilor de «vehicul» sau «tractor agricol sau forestier» este o atribuție exclusivă a legiuitorului, care a înțeles să le acorde o anumită semnificație juridică, fără ca aceasta să fie contrară dispozițiilor sau principiilor Constituției, în cauză neputând fi reținută o omisiune legislativă cu relevanță constituțională, similar excepției de neconstituționalitate examinate de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017“ (paragraful 22 din Decizia nr. 123 din 15 martie 2022). … 17.Totodată, din examinarea cuprinsului Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002, Curtea a reținut „că acest act normativ conține reglementări distincte referitoare la tractoarele agricole sau forestiere. În acest sens sunt, spre exemplu, dispozițiile art. 8, ale art. 22 alin. (1), (4) și (6), ale art. 23, ale art. 78 alin. (1), ale art. 80 alin. (1), ale art. 97 alin. (3), ale art. 99 alin. (1) pct. 4 și 12, ale art. 100 alin. (1) pct. 5, 6, 7 și 13, ale art. 101 alin. (1) pct. 1, 4, 10 și 11, ale art. 102 alin. (1) pct. 20 și 29, ale art. 111 alin. (4), ale art. 119 și lit. p) din anexa nr. 1 la ordonanță. Din examinarea prevederilor cuprinse în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002 referitoare la tractoarele agricole sau forestiere rezultă cu claritate și unele obligații pe care le au conducătorii unor asemenea vehicule, relevantă în acest sens fiind obligația de deținere a unui permis de conducere pentru această categorie [a se vedea art. 23 coroborat cu lit. p) din anexa nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 195/2002]“ (paragraful 23 din Decizia nr. 123 din 15 martie 2022). … 18.De asemenea, contrar criticilor formulate, Curtea a constatat că motivarea reținută în paragraful 38 al Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017 vine în completarea celor menționate anterior, câtă vreme instanța de control constituțional, în construcția raționamentului său, a reținut calitatea de subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal persoanei care posedă permis de conducere, acordat pentru un „vehicul“ și care conduce pe drumurile publice un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere, dar „al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv ori al cărei permis i-a fost retras sau anulat ori căreia exercitarea dreptului de a conduce i-a fost suspendată sau care nu are dreptul de a conduce autovehicule în România“. „Raportarea de către instanța de control constituțional a categoriei de persoane anterior menționate la persoanele care nu dețin deloc permis de conducere și care conduc pe drumurile publice un tractor agricol sau forestier a fost realizată strict din perspectiva omisiunii legislative cu relevanță constituțională de a include tractoarele agricole și forestiere în ipoteza normativă a art. 335 alin. (1) din Codul penal“ (paragraful 24 din Decizia nr. 123 din 15 martie 2022). … 19.Curtea amintește în acest sens că, în construcția raționamentului care a fundamentat Decizia nr. 224 din 4 aprilie 2017, a reținut că „este în afara oricărui argument juridic rațional și rezonabil ca o persoană care posedă permis de conducere, acordat pentru altă categorie decât tractoarele agricole sau forestiere, și care conduce un asemenea vehicul pe drumurile publice să poate avea calitatea de subiect activ al infracțiunii prevăzute de art. 335 alin. (2) din Codul penal, în timp ce o persoană care nu deține deloc permis de conducere și care conduce pe drumurile publice un tractor agricol sau forestier să nu fie sancționată penal. Nimic nu justifică apariția unei diferențieri între cele două categorii și aplicarea unui tratament privilegiat în cazul persoanelor care nu dețin permis de conducere. Tocmai de aceea, soluția pentru îndepărtarea stării de neconstituționalitate rezultată din aplicarea unui tratament juridic distinct între cele două categorii nu poate fi decât constatarea existenței unei inegalități, contrare prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție“ (paragraful 38). Nu se poate accepta ca exact considerentele care au condus la soluția de admitere pronunțată atunci să fie utilizate, prin pervertirea sensului logico-juridic al acestuia și pe fondul pasivității legiuitorului, să fundamenteze o soluție de admitere pentru dispozițiile art. 335 alin. (2) ale Codului penal. Consecința unei eventuale soluții de admitere în prezenta cauză ar fi instituirea, chiar de Curtea Constituțională, a unei discriminări, în sensul considerentelor Deciziei nr. 224 din 4 aprilie 2017, precitată. … 20.Cu privire la invocarea pasivității legiuitorului în ceea ce privește punerea de acord a normei de incriminare prevăzute la art. 335 alin. (1) din Codul penal cu dispozițiile Constituției, raportat la Decizia Curții Constituționale nr. 224 din 4 aprilie 2017, invocată și în prezenta cauză, Curtea a observat că „instanța de contencios constituțional nu are competența de a complini acest viciu normativ, întrucât și-ar depăși atribuțiile legale, acționând în sfera exclusivă de competență a legiuitorului primar sau delegat. În consecință, ținând seama de dispozițiile constituționale ale art. 142 alin. (1), potrivit cărora «Curtea Constituțională este garantul supremației Constituției», și de cele ale art. 1 alin. (5), potrivit cărora «În România, respectarea (…) legilor este obligatorie», legiuitorul are obligația de a reglementa, în sensul punerii de acord a prevederilor declarate ca fiind neconstituționale cu dispozițiile Constituției, pasivitatea acestuia fiind de natură să determine apariția unor situații de incoerență și instabilitate, contrare principiului securității raporturilor juridice în componenta sa referitoare la claritatea și previzibilitatea legii (a se vedea, mutatis mutandis, deciziile nr. 392 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 30 iunie 2017, paragrafele 51, 56 și 57, și nr. 163 din 26 mai 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2020)“ (paragraful 27 din Decizia nr. 123 din 15 martie 2022). … 21.Aceste considerente sunt valabile și în prezenta cauză, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Curtea de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori, din oficiu, în Dosarul nr. 1.968/866/2019 și constată că dispozițiile art. 335 alin. (2) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Iași – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Marieta Safta––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește