DECIZIA nr. 566 din 1 octombrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 201,art. 204,art. 474,art. 508,art. 513 și ale art. 1.019 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Sichitiu în Dosarul nr. 1.586/318/2017 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.137D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în parte, ca inadmisibilă în privința art. 204,art. 474,art. 508,art. 513 și ale art. 1.019, acestea neavând legătură cu soluționarea cauzei în faza procesuală în care a fost ridicată excepția și, în parte, ca neîntemeiată, cu privire la art. 201 din Codul de procedură civilă. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 8 iunie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.586/318/2017, Judecătoria Târgu Jiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 201,art. 204,art. 474,art. 508,art. 513 și art. 1.019 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Vasile Sichitiu într-un dosar având ca obiect soluționarea în primă instanță a unei acțiuni în grănițuire. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile criticate sunt neconstituționale, întrucât anumite acte nu se comunică părților, ci pot fi consultate doar la dosarul cauzei; a arătat că asemenea prevederi contravin art. 31 alin. (2) din Constituție, conform căruia autoritățile publice, inclusiv instanțele, autoritățile judecătorești, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și de interes personal. Prevederile respective comută o obligație a autorităților într-un simplu drept al cetățeanului, făcând, astfel, inoperante dispozițiile constituționale. Sensul obligației constituționale al autorității care este obligată să îl informeze pe cetățean este inversat în legea procesual civilă, în sensul că cetățeanul se poate informa de la autoritate și, evident, alterat. Consecințele acestei operațiuni de modificare a sensului obligației sunt incalculabile la nivel național, întrucât se irosește inutil mult timp și potențial uman, fapt ce se răsfrânge în mod negativ asupra performanței economiei. De asemenea, aceste dispoziții asigură doar un alt drept al cetățenilor, și anume acela de acces liber la propriul dosar, dar nu precizează în mod neechivoc și imperativ obligația autorității de informare a cetățeanului. … 6.Judecătoria Târgu Jiu – Secția civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt în concordanță cu Constituția. Se arată că art. 31 alin. (2) din Constituție referitor la obligația instanțelor judecătorești să asigure informarea corectă a cetățenilor nu este aplicabil în speță, deoarece aceste prevederi se referă la actele care provin de la autoritățile publice, iar în speță actele care nu se comunică și pot fi studiate în dosar sunt actele părții adverse, respectiv răspunsul la întâmpinare și întâmpinarea la cererea modificatoare. De asemenea, se mai arată că, prin luarea la cunoștință a unor acte, de către părți, la dosarul cauzei, fără a le fi comunicate, se reduce termenul de soluționare a cauzelor, fiind respectat astfel un termen rezonabil în soluționarea acestora. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele: 9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 201,art. 204,art. 474,art. 508,art. 513 și art. 1.019 din Codul de procedură civilă, care au următorul conținut: – Art. 201:(1)Judecătorul, de îndată ce constată că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru cererea de chemare în judecată, dispune, prin rezoluție, comunicarea acesteia către pârât, punându-i-se în vedere că are obligația de a depune întâmpinare, sub sancțiunea prevăzută de lege, care va fi indicată expres, în termen de 25 de zile de la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condițiile art. 165.(2)Întâmpinarea se comunică de îndată reclamantului, care este obligat să depună răspuns la întâmpinare în termen de 10 zile de la comunicare. Pârâtul va lua cunoștință de răspunsul la întâmpinare de la dosarul cauzei.(3)În termen de 3 zile de la data depunerii răspunsului la întâmpinare, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.(4)În cazul în care pârâtul nu a depus întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (1) sau, după caz, reclamantul nu a comunicat răspuns la întâmpinare în termenul prevăzut la alin. (2), la data expirării termenului corespunzător, judecătorul fixează prin rezoluție primul termen de judecată, care va fi de cel mult 60 de zile de la data rezoluției, dispunând citarea părților.(5)În procesele urgente, termenele prevăzute la alin. (1)-(4) pot fi reduse de judecător în funcție de circumstanțele cauzei.(6)În cazul în care pârâtul domiciliază în străinătate, judecătorul va fixa un termen mai îndelungat, rezonabil, în raport cu împrejurările cauzei. Citarea se va face cu respectarea dispozițiilor art. 156. … – Art. 204:(1)Reclamantul poate să își modifice cererea și să propună noi dovezi, sub sancțiunea decăderii, numai până la primul termen la care acesta este legal citat. În acest caz, instanța dispune amânarea pricinii și comunicarea cererii modificate pârâtului, în vederea formulării întâmpinării, care, sub sancțiunea decăderii, va fi depusă cu cel puțin 10 zile înaintea termenului fixat, urmând a fi cercetată de reclamant la dosarul cauzei.(2)Cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță când:1.se îndreaptă greșelile materiale din cuprinsul cererii; … 2.reclamantul mărește sau micșorează cuantumul obiectului cererii; … 3.se solicită contravaloarea obiectului cererii, pierdut sau pierit în cursul procesului; … 4.se înlocuiește o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă. … (3)Modificarea cererii de chemare în judecată peste termenul prevăzut la alin. (1) poate avea loc numai cu acordul expres al tuturor părților. … – Art. 474:(1)Apelul incident și apelul provocat se depun de către intimat odată cu întâmpinarea la apelul principal, fiind aplicabile prevederile art. 471 alin. (6).(2)Apelul provocat se comunică și intimatului din acest apel, prevăzut la art. 473, acesta fiind dator să depună întâmpinare în termenul prevăzut la art. 471 alin. (6), care se aplică în mod corespunzător. Cel care a exercitat apelul provocat va lua cunoștință de întâmpinare de la dosarul cauzei. … – Art. 508:(1)Contestația în anulare se soluționează de urgență și cu precădere, potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată.(2)Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosar cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată. Contestatorul va lua cunoștință de conținutul acesteia de la dosarul cauzei.(3)Dacă motivul de contestație este întemeiat, instanța va pronunța o singură hotărâre prin care va anula hotărârea atacată și va soluționa cauza. Dacă soluționarea cauzei la același termen nu este posibilă, instanța va pronunța o hotărâre de anulare a hotărârii atacate și va fixa termen în vederea soluționării cauzei printr-o nouă hotărâre. În acest ultim caz, hotărârea de anulare nu poate fi atacată separat.(4)Hotărârea dată în contestație în anulare este supusă acelorași căi de atac ca și hotărârea atacată. … – Art. 513:(1)Cererea de revizuire se soluționează potrivit dispozițiilor procedurale aplicabile judecății finalizate cu hotărârea atacată.(2)Întâmpinarea este obligatorie și se depune la dosar cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată. Revizuentul va lua cunoștință de conținutul întâmpinării de la dosarul cauzei.(3)Dezbaterile sunt limitate la admisibilitatea revizuirii și la faptele pe care se întemeiază.(4)Dacă instanța încuviințează cererea de revizuire, ea va schimba, în tot sau în parte, hotărârea atacată, iar în cazul hotărârilor definitive potrivnice, ea va anula cea din urmă hotărâre. Se va face arătare de hotărârea dată în revizuire, în josul originalului hotărârii revizuite.(5)Hotărârea dată asupra revizuirii este supusă căilor de atac prevăzute de lege pentru hotărârea revizuită.(6)Dacă revizuirea s-a cerut pentru hotărâri potrivnice, calea de atac este recursul. În cazul în care revizuirea a fost soluționată de una dintre secțiile Înaltei Curți de Casație și Justiție, recursul este de competența Completului de 5 judecători. … – Art. 1.019:(1)Pentru soluționarea cererii, judecătorul dispune citarea părților, potrivit dispozițiilor referitoare la pricinile urgente, pentru explicații și lămuriri, precum și pentru a stărui în efectuarea plății sumei datorate de debitor ori pentru a se ajunge la o înțelegere a părților asupra modalităților de plată. Citația va fi înmânată părții cu 10 zile înaintea termenului de judecată.(2)La citația pentru debitor se vor anexa, în copie, cererea creditorului și actele depuse de acesta în dovedirea pretențiilor.(3)În citație se va preciza că debitorul este obligat să depună întâmpinare cu cel puțin 3 zile înaintea termenului de judecată, făcându-se mențiune că, în cazul nedepunerii întâmpinării, instanța, față de împrejurările cauzei, poate considera aceasta ca o recunoaștere a pretențiilor creditorului.(4)Întâmpinarea nu se comunică reclamantului, care va lua cunoștință de cuprinsul acesteia de la dosarul cauzei. …  … 11.Curtea observă că dispozițiile art. 201 alin. (2),(3) și (4), art. 474 și ale art. 513 alin. (4) au fost modificate prin Legea nr. 310/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1074 din 18 decembrie 2018. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale înainte de modificarea acestora prin actul normativ menționat, întrucât continuă să își producă efecte în cauză.  … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 31 alin. (2) privind dreptul la informație. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că prevederile legale ale art. 474 privind depunerea apelului incident, art. 508 privind procedura judecării contestației în anulare, art. 513 privind procedura soluționării revizuirii și ale art. 1.019 privind procedura ordonanței de plată din Codul de procedură civilă nu au legătură cu soluționarea cauzei, acestea referindu-se la alte etape procesuale decât aceea în care se afla autorul excepției de neconstituționalitate în momentul invocării acesteia.  … 14.Or, „legătura cu soluționarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea Decizia nr. 591 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 916 din 16 decembrie 2014). … 15.În consecință, având în vedere dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“, excepția de neconstituționalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 16.De asemenea, din examinarea excepției de neconstituționalitate, în ceea ce privește prevederile art. 204 din Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea nu au legătură cu soluționarea cauzei, aceste prevederi referindu-se la modificarea cererii de chemare în judecată, în timp ce autorul excepției de neconstituționalitate se află în ipoteza art. 209, adică a unei persoane care a formulat o cerere reconvențională. … 17.Or, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea a teoretizat existența unei anumite structuri a excepției de neconstituționalitate. Este vorba despre trei elemente, inerente și intrinseci oricărei excepții de neconstituționalitate, și anume: textul de lege contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, adică motivarea neconstituționalității textului criticat. Mai mult decât atât, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele trei elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, soluția pronunțată de Curte va fi de respingere ca inadmisibilă a excepției de neconstituționalitate, ca urmare a neîndeplinirii condiției cuprinse în art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992. … 18.În ceea ce privește dispozițiile art. 201 din Codul de procedură civilă prin raportare la art. 31 din Constituție, Curtea constată că acestea din urmă consacră dreptul persoanei de a avea acces neîngrădit la orice informație de interes public și obligația corelativă a autorităților publice, potrivit competențelor ce le revin, de a asigura informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal. Așadar, dreptul la informație consacrat de art. 31 din Constituție se referă numai la informațiile de interes public, în sensul căruia, la nivel infraconstituțional, art. 2 lit. b) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, stabilește că prin „informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației“. Conform art. 2 lit. a) din Legea nr. 544/2001, „prin autoritate sau instituție publică“ se înțelege orice autoritate ori instituție publică ce utilizează sau administrează resurse financiare publice, orice regie autonomă, societate reglementată de Legea societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, aflată sub autoritatea sau, după caz, în coordonarea ori în subordonarea unei autorități publice centrale sau locale și la care statul român sau, după caz, o unitate administrativ-teritorială este acționar unic ori majoritar, precum și orice operator sau operator regional, astfel cum aceștia sunt definiți în Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, se supun prevederilor legii partidele politice, federațiile sportive și organizațiile neguvernamentale de utilitate publică, care beneficiază de finanțare din bani publici“. În aceste condiții, oricărei persoane i se asigură accesul liber și neîngrădit cu privire la informațiile de interes public, pe care are dreptul să le solicite și să le obțină de la autoritățile și instituțiile publice (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 158 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 420 din 11 mai 2004). … 19.Prin urmare, Curtea constată că art. 31 din Constituție, invocat în susținerea excepției de neconstituționalitate, nu are incidență în cauză, deoarece sensul său constituțional nu este acela de a aduce la cunoștință publică legea, fapt care se realizează în virtutea art. 78 din Constituție, potrivit căruia „Legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei.“ (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 71 din 29 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 7 mai 2019, paragrafele 15 și 16) … 20.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Vasile Sichitiu în Dosarul nr. 1.586/318/2017 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și constată că prevederile art. 201 din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 204, art. 474, art. 508, art. 513 și ale art. 1.019 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 1 octombrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Fabian Niculae

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește