DECIZIA nr. 564 din 31 octombrie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 879 din 2 septembrie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 3
ActulREFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 55
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 3
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 55
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 3
ART. 4REFERIRE LALEGE 98 19/05/2016
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 3
ART. 6REFERIRE LALEGE 101 19/05/2016
ART. 6REFERIRE LALEGE 98 19/05/2016
ART. 7REFERIRE LALEGE 98 19/05/2016
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 6
ART. 8REFERIRE LALEGE 98 19/05/2016 ART. 167
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 3
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 5
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 6
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 8
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 52
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 55
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 3
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LAORD DE URGENTA 170 14/10/2020
ART. 14REFERIRE LAORD DE URGENTA 39 31/05/2017 ART. 21
ART. 14REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 3
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 5
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 6
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 13
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 47
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 3
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996 ART. 55
ART. 17REFERIRE LALEGE 98 19/05/2016
ART. 17REFERIRE LALEGE 98 19/05/2016 CAP. 4
ART. 18REFERIRE LALEGE 101 19/05/2016
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 21 10/04/1996
ART. 19REFERIRE LADECIZIE 277 23/04/2015
ART. 20REFERIRE LALEGE 98 19/05/2016
ART. 20REFERIRE LADECIZIE 838 27/05/2009
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 21REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ionița Cochințu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și ale art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996, excepție ridicată de Societatea Mediplus Exim – S.R.L. din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, în Dosarul nr. 42.540/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 677D/2019.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că, la dosar, Consiliul Concurenței a depus documente ce reprezintă amicus curiae, prin care apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și solicită respingerea acesteia, în raport cu criticile formulate.4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, întrucât dispozițiile criticate reprezintă o transpunere a normelor europene în dreptul național, în vederea aplicării în mod eficient la nivel național a dispozițiilor art. 101 și art. 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Astfel, la art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996 sunt prevăzute contravențiile și regimul sancționator al acestora. În realitate, problema ridicată de autoarea excepției de neconstituționalitate, în sensul dacă și instanța de judecată poate constata direct o faptă anticoncurențială în cadrul unui litigiu privind achizițiile publice, așa cum este cel în care a fost ridicată prezenta excepție, ține de aplicarea legii. De altfel, în litigiu, instanța de judecată a apreciat că, într-adevăr, poate să constate existența unei fapte anticoncurențiale și în procedura achiziției publice, prin coroborarea Legii concurenței nr. 21/1996 cu Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 6.683 din 28 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 42.540/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și ale art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996.6.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Mediplus Exim – S.R.L. din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului formulat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, coroborate cu cele ale Legii concurenței nr. 21/1996, prin care s-a solicitat anularea procedurii derulate în temeiul Legii nr. 98/2016, cerere argumentată, printre altele, pe aspecte ce țin de dreptul concurenței, respectiv pe faptul că prețurile de ofertare intră sub incidența unui abuz de poziție dominantă.7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile criticate sunt neconstituționale, în măsura în care sunt interpretate în sensul că, într-un litigiu având ca obiect soluționarea unor contestații referitoare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice/ acordurilor-cadru, proceduri ce sunt prevăzute de Legea nr. 98/2016, acestea nu permit instanței judecătorești sesizate direct să se pronunțe cu privire la o cerere referitoare la constatarea existenței unei fapte anticoncurențiale ce intră sub incidența art. 6 din Legea nr. 21/1996, ci instituie o competență exclusivă a Consiliului Concurenței pentru constatarea faptelor anticoncurențiale.8.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, cu privire la dispozițiile art. 3 din Legea nr. 21/1996, consideră că acestea sunt constituționale, deoarece nu conduc la o limitare a accesului la instanță. Astfel, după emiterea unui act al Consiliului Concurenței, o instanță legal sesizată poate constata existența unei fapte anticoncurențiale. Însă, problema care se pune în context, și care este subsidiară, este aceea dacă instanța judecătorească poate constata existența unei fapte anticoncurențiale direct într-un alt litigiu, spre exemplu de achiziție publică, întrucât legislația națională are prevederi exprese cu privire la fapte anticoncurențiale în domeniul achizițiilor publice. Astfel, art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016 prevede faptul că autoritatea contractantă exclude din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru orice operator economic care a comis o abatere profesională gravă care îi pune în discuție integritatea, iar autoritatea contractantă poate demonstra acest lucru prin orice mijloc de probă adecvat, cum ar fi o decizie a unei instanțe judecătorești sau a unei autorități administrative. Or, dispozițiile art. 167 alin. (3) din Legea nr. 98/2016 permit instanței judecătorești să constate existența unei fapte anticoncurențiale, deoarece, în contextul respectiv, realizează un control de legalitate al actelor autorității contractante, care la rândul său are un drept de excludere din procedură, dispoziții care sunt aplicabile în coroborare cu art. 167 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016. Față de această împrejurare, apreciază că nu este o problemă de constituționalitate, ci de aplicare a legii de către instanțele judecătorești.9.Cu privire la dispozițiile art. 55 din Legea nr. 21/1996, menționează că și acestea sunt constituționale. Se consideră că, în virtutea acestor norme, instanța judecătorească nu poate aplica sancțiuni contravenționale în mod direct, acestea necesitând a fi aplicate de Consiliul Concurenței și, ulterior, putând fi supuse controlului de legalitate. Chiar dacă poate constata incidental diverse fapte anticoncurențiale în cadrul unui litigiu de achiziție publică, instanța judecătorească nu ar putea aplica direct sancțiunile contravenționale, deoarece, în primul rând, logica Legii nr. 21/1996 sub aspect contravențional impune existența prealabilă a deciziei Consiliului Concurenței, dar, în al doilea rând nu se interzice instanțelor judecătorești reținerea sancțiunii civile, foarte eficace, a nulității de drept prevăzute la art. 52 din această lege, potrivit căruia, sunt nule de drept orice înțelegeri sau decizii interzise prin art. 5 și 6 din această lege, precum și prin art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, respectiv orice angajamente, convenții ori clauze contractuale raportându-se la o practică anticoncurențială, precum și orice acte care încalcă prevederile art. 8 din prezenta lege. Așadar, deși există două planuri de abordare – contravențional și civil -, niciunul dintre acestea nu este neconstituțional.10.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.11.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care, în esență, arată că motivele invocate de autoarea acesteia nu sunt de natură a releva o neconstituționalitate intrinsecă a prevederilor art. 3 și ale art. 55 din Legea nr. 21/1996, în raport cu art. 21 și art. 53 din Constituție.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 3 și ale art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 153 din 29 februarie 2016, astfel cum a fost completat prin art. 21 pct. 8 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 422 din 8 iunie 2017. Dispozițiile art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996, ulterior sesizării Curții Constituționale, au fost modificate prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 170/2020 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 952 din 16 octombrie 2020, având o arhitectură, o structură și un conținut care diferă de varianta legislativă criticată în cauza dedusă judecății. Prin urmare, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze prevederile art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996 în redactarea avută în vedere de către autoarea excepției de neconstituționalitate, care au următorul cuprins:– Art. 3:(1)Punerea în aplicare a prezentei legi este încredințată Consiliului Concurenței ca autoritate națională în domeniul concurenței. Consiliul Concurenței este autoritate administrativă autonomă, învestită în acest scop, în condițiile, modalitățile și limitele stabilite prin dispozițiile prezentei legi.(2)Consiliul Concurenței aplică dispozițiile art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat, cu modificările și completările ulterioare, denumit în continuare Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1/2003, în cazurile în care actele sau faptele întreprinderilor sau asociațiilor de întreprinderi pot afecta comerțul dintre statele membre ale Uniunii Europene.;– Art. 55:(1)Constituie contravenții și se sancționează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancționării următoarele fapte, săvârșite cu intenție sau din neglijență de întreprinderi sau asociații de întreprinderi:a)încălcarea prevederilor art. 5 și 6 din prezenta lege, precum și a prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene;b)nenotificarea unei concentrări economice, potrivit prevederilor art. 13 alin. (1) și (2), înainte de punerea în aplicare a acesteia, cu excepția cazului în care sunt incidente prevederile art. 13 alin. (7) sau s-a acordat o derogare conform art. 13 alin. (8);c)realizarea unei operațiuni de concentrare economică cu încălcarea prevederilor art. 13 alin. (6)-(8);d)punerea în practică a unei operațiuni de concentrare economică, declarată incompatibilă printr-o decizie a Consiliului Concurenței, potrivit prevederilor art. 47 alin. (4) lit. a);e)neîndeplinirea unei obligații, a unei condiții sau a unei măsuri impuse printr-o decizie luată potrivit prevederilor prezentei legi.(2)Dacă încălcarea săvârșită de o asociație de întreprinderi privește activitățile membrilor săi, amenda nu poate depăși 10% din suma cifrelor de afaceri totale ale fiecărui membru activ pe piața afectată de încălcarea săvârșită de asociație.(3)În ceea ce privește contravenția prevăzută la alin. (1) lit. a), constând în încălcarea prevederilor art. 5 din prezenta lege, precum și a prevederilor art. 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul Concurenței va stabili, prin instrucțiuni, condițiile și criteriile de aplicare a unei politici de clemență, care poate merge până la absolvire de răspundere pecuniară.(4)Prin excepție de la dispozițiile alin. (1), în privința contravențiilor prevăzute la lit. b)-e) din același alineat care sunt săvârșite în domeniul concentrărilor economice de o persoană nerezidentă, cifra de afaceri la care se aplică amenda se înlocuiește cu suma următoarelor venituri:a)cifra de afaceri realizată de către fiecare dintre întreprinderile înregistrate în România, controlate de contravenient;b)veniturile obținute din România de către fiecare dintre întreprinderile nerezidente controlate de contravenient;c)veniturile proprii, obținute din România de către contravenient și înregistrate în situațiile financiare individuale ale acestuia.(5)Prin persoană nerezidentă se înțelege orice persoană străină, precum și orice alte entități străine, inclusiv organisme de plasament colectiv fără personalitate juridică, care nu sunt înregistrate în România, potrivit legii.15.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 – Accesul liber la justiție și ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, prin prisma art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului din Constituție sunt menționate prevederile art. 6 cu privire la dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.16.Examinând excepția de neconstituționalitate și ținând seama de criticile de neconstituționalitate formulate, Curtea observă că art. 3 alin. (1) din Legea nr. 21/1996 statuează că punerea în aplicare a acestei legi este încredințată Consiliului Concurenței ca autoritate națională în domeniul concurenței, autoritate administrativă autonomă, învestită în acest scop, în condițiile, modalitățile și limitele stabilite prin normele legale în materie. În acest context, dispozițiile art. 55 din Legea nr. 21/1996, de asemenea, criticate în prezenta cauză, prevăd contravenții și stabilesc sancțiuni specifice materiei concurenței ce sunt aplicate de Consiliul Concurenței. Astfel, potrivit art. 55 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 21/1996, constituie contravenții și se sancționează cu amendă ce nu poate depăși 10% din cifra de afaceri totală mondială realizată de întreprinderea sau asocierea de întreprinderi în anul financiar anterior sancționării următoarele fapte, săvârșite cu intenție sau din neglijență de întreprinderi sau asocieri de întreprinderi: a) încălcarea prevederilor art. 5 și 6 din această lege, precum și a prevederilor art. 101 și 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Prevederile art. 6 din Legea nr. 21/1996 la care fac referire dispozițiile criticate, și care sunt menționate în mod concret de către autoarea excepției de neconstituționalitate în motivarea acesteia, dispun, în esență, că este interzisă folosirea în mod abuziv de către una sau mai multe întreprinderi a unei poziții dominante deținute pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia, iar, dacă sunt constatate asemenea practici de către Consiliul Concurenței, în măsura în care folosirea în mod abuziv a poziției dominante poate afecta comerțul dintre statele membre, acesta aplică, de asemenea, prevederile art. 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, prezumându-se, până la proba contrară, că una sau mai multe întreprinderi se află în poziție dominantă.17.Raportat la normele antereferite, autoarea excepției de neconstituționalitate critică soluțiile legislative mai sus menționate în contextul unui litigiu ce are ca obiect soluționarea unor contestații referitoare la procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice/acordurilor-cadru, formulate în temeiul dispozițiilor Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii, precum și pentru organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 23 mai 2016, considerând că sunt neconstituționale dacă sensul acestora este acela de a nu permite instanței judecătorești sesizate în contextul dat să se pronunțe cu privire la o cerere referitoare la constatarea existenței unor fapte anticoncurențiale care să conducă la excluderea din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/acordului-cadru a unui operator economic, astfel cum aceste fapte sunt prevăzute drept criterii de calificare și de selecție a unui operator economic în această procedură și, în concret, sunt cuprinse în capitolul IV: Organizarea și desfășurarea procedurii de atribuire, secțiunea 6: Criterii de calificare și selecție din Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016.18.Față de această împrejurare, Curtea constată că, în realitate, pretinsa neconstituționalitate a prevederilor criticate cuprinse în Legea concurenței nr. 21/1996 este formulată, pe de o parte, din perspectiva comparării acestor norme cu cele cuprinse în Legea nr. 101/2016, coroborate cu cele ale Legii nr. 98/2016, cu referire la analizarea și constatarea faptelor anticoncurențiale cu incidență în materia achizițiilor publice, și, pe de altă parte, prin prisma interpretării și aplicării acestora la speța dedusă judecății, respectiv dacă, în mod concret, instanța judecătorească poate constata direct o faptă anticoncurențială în cadrul unui litigiu privind achizițiile publice, așa cum este cel în care a fost ridicată prezenta excepție de neconstituționalitate.19.În aceste condiții, Curtea reține că, pe de o parte, potrivit jurisprudenței sale, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acelui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea mai multor situații juridice diferite și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. Procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deși fiecare dintre dispozițiile legale este constituțională, numai coexistența lor ar pune în discuție constituționalitatea uneia dintre ele (Decizia nr. 277 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 447 din 23 iunie 2015, paragraful 20), astfel că, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.20.Pe de altă parte, în ceea ce privește interpretarea și aplicarea legii, cu referire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009), în speța de față, cu privire la chestiuni ce țin de soluționarea cererilor și contestațiilor referitoare la constatarea existenței unor fapte anticoncurențiale care să conducă la excluderea unor operatori economici din procedura de atribuire a contractului de achiziție publică/ acordului-cadru, astfel cum acestea sunt prevăzute în Legea nr. 98/2016. Așadar, aplicarea și interpretarea legii sunt chestiuni ce țin de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție și, prin urmare, și din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă.21.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 3 și ale art. 55 din Legea concurenței nr. 21/1996, excepție ridicată de Societatea Mediplus Exim – S.R.L. din comuna Mogoșoaia, județul Ilfov, în Dosarul nr. 42.540/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x