DECIZIA Nr. 564 din 26 septembrie 2019 nr. 564 din 26 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, astfel cum a fost modificat prin art. 49 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Mihai Badralexe în Dosarul nr. 13.904/3/2017 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.076D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în dosarele nr. 1.077D/2018, nr. 1.078D/2018, nr. 1.170D/2018, nr. 1.171D/2018, nr. 1.172D/2018, nr. 1.173D/2018, nr. 1.174D/2018, nr. 1.175D/2018, nr. 1.176D/2018 și nr. 1.186D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de același autor în dosarele nr. 13.905/3/2017, nr. 13.914/3/2017, nr. 13.883/3/2017, nr. 13.885/3/2017, nr. 13.891/3/2017, nr. 13.894/3/2017, nr. 13.898/3/2017, nr. 13.900/3/2017, nr. 13.912/3/2017 și nr. 13.879/3/2017 ale aceleiași instanțe. La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal. Lipsește cealaltă parte. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 4.Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 5.Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 1.077D/2018, nr. 1.078D/2018, nr. 1.170D/2018, nr. 1.171D/2018, nr. 1.172D/2018, nr. 1.173D/2018, nr. 1.174D/2018, nr. 1.175D/2018, nr. 1.176D/2018 și nr. 1.186D/2018 la Dosarul nr. 1.076D/2018. Autorul excepției solicită conexarea dosarelor menționate. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.077D/2018, nr. 1.078D/2018, nr. 1.170D/2018, nr. 1.171D/2018, nr. 1.172D/2018, nr. 1.173D/2018, nr. 1.174D/2018, nr. 1.175D/2018, nr. 1.176D/2018 și nr. 1.186D/2018 la Dosarul nr. 1.076D/2018, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției, care invocă soluția pronunțată de Curtea Constituțională în Decizia nr. 189 din 3 aprilie 2014. Arată că, în cazul în care Curtea își schimbă interpretarea dată textului de lege prin decizia menționată, considerând că textul de lege criticat, astfel cum a fost modificat prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, impune ca recalcularea valorii acțiunilor să se facă doar până în anul 2001, atunci apreciază că acesta este neconstituțional. În acest sens precizează că textul de lege criticat contravine principiului constituțional al securității și stabilității juridice și art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și prevederilor constituționale cuprinse în art. 44 alin. (2) referitor la garantarea și ocrotirea în mod egal de lege a proprietății private, reiterând cele statuate în notele scrise depuse la dosar. … 7.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin încheierile din 16 mai 2018, 18 aprilie 2018, pronunțate în dosarele nr. 13.904/3/2017, nr. 13.905/3/2017, nr. 13.914/3/2017, nr. 13.883/3/2017, nr. 13.885/3/2017, nr. 13.891/3/2017, nr. 13.894/3/2017, nr. 13.898/3/2017, nr. 13.900/3/2017, nr. 13.912/3/2017 și nr. 13.879/3/2017, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, astfel cum a fost modificat prin art. 49 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost invocată de Mihai Badralexe în cauze având ca obiect soluționarea unei contestații formulate împotriva unor decizii emise de Comisia Națională de Compensare a Imobilelor, formulate în temeiul Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că modificarea adusă prevederilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, conduce la o diminuare a valorii despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptățite, prin modificarea datei până la care se face actualizarea cu indicele de inflație a valorii despăgubirilor, astfel încât actualizarea cu indicele de inflație nu se mai face până la data soluționării notificării, ci doar până la data de 14 februarie 2001. Se susține că în acest mod se creează o discriminare, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă, între persoanele îndreptățite la despăgubiri, în funcție de data soluționării notificării, respectiv înainte sau după modificarea, prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, a textului de lege criticat. … 10.În opinia autorului excepției, discriminarea este creată între două categorii de persoane care sunt îndreptățite la restituire, respectiv persoanele îndreptățite la restituire, potrivit art. 3 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 10/2001, pe de o parte, și persoanele îndreptățite la restituire, conform art. 3 alin. (1) lit. b) din același act normativ. În acest fel, în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, sunt încălcate și prevederile art. 44 alin. (2) din Constituție, potrivit cărora proprietatea privată este ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. … 11.Se mai susține și încălcarea principiului securității și stabilității juridice, având în vedere faptul că, odată ce o soluție legislativă a fost adoptată, în speță prevederile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, în forma inițială, aceasta trebuie aplicată tuturor persoanelor care se încadrează în ipoteza normei juridice. Or, un mod de calcul al despăgubirilor diminuat prin neaplicarea indicelui de inflație nu poate fi considerat o soluție legislativă de o coerență rezonabilă, ceea ce poate echivala și cu retroactivitatea legii. Invocă în acest sens deciziile Curții Constituționale nr. 210 din 8 aprilie 2014, paragrafele 26-30 și nr. 686 din 26 noiembrie 2014, paragrafele 25 și 26. … 12.Se susține și încălcarea dreptului de proprietate privată, precum și a prevederilor art. 53 alin. (1) din Constituție, dat fiind faptul că limitarea dreptului de proprietate asupra despăgubirilor nu este adecvată sau proporțională și nu servește niciunui scop. În acest sens se arată că valoarea sumelor de bani acordate ca măsuri compensatorii în temeiul Legii nr. 10/2001 s-a dovedit a fi mult mai mică decât cea estimată în anul 2013, la intrarea în vigoare a Legii nr. 10/2001. Se mai invocă în acest sens cele statuate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, paragraful 33. … 13.Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, invocând în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 189 din 3 aprilie 2014, prin care instanța de contencios constituțional a stabilit modul în care trebuie interpretat textul de lege criticat, în forma modificată prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, respectiv în sensul actualizării despăgubirilor cu indicele de inflație, pentru perioada februarie 2001 și până la data calculării acestora. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, astfel cum a fost modificat prin art. 49 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, în redactarea anterioară modificării acestuia prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1030 din 21 decembrie 2016. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(4) Recalcularea valorii acțiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanț contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Națională a României prin Ordinul nr. 3/2001 privind coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001 și a indicelui inflației stabilit de Institutul Național de Statistică, precum și a prevederilor Legii nr. 303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societăților pe acțiuni, în cazul în care bilanțul este anterior acesteia. Actualizarea se face până la data de 14 februarie 2001.“ … 18.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi, art. 44 – Dreptul de proprietate privată și art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 19.Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la prevederile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, în forma modificată prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, criticate din aceeași perspectivă, s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 189 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 23 iunie 2014, respingând excepția ca neîntemeiată. Prin această decizie, paragrafele 21-24, Curtea a reținut, în esență, că, în realitate, ipoteza normativă a textului de lege criticat a rămas aceeași ca în forma inițială a Legii nr. 10/2001, dat fiind faptul că „actualizarea“ la care face referire textul de lege nou-introdus nu are în vedere calculul indicelui de inflație stabilit de Institutul Național de Statistică, ci se referă la coeficientul de actualizare stabilit de Banca Națională a României, prin Ordinul Băncii Naționale a României nr. 3/2001, care și inițial avea ca perioadă de referință pentru actualizarea valorii leului perioada 11 iunie 1948-14 februarie 2001. Curtea a reținut că operațiunea de „actualizare“ nu poate privi obligativitatea calculării indicelui de inflație doar până la data de 14 februarie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, pentru că, dacă aceasta ar fi fost intenția legiuitorului, ar fi trebuit eliminată referirea la utilizarea indicelui de inflație din prima teză a art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificat prin art. 49 din Legea nr. 165/2013.  … 20.În concluzie, prin decizia menționată, Curtea a reținut că prevederile legale criticate vizează exclusiv utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Națională a României prin Ordinul Băncii Naționale a României nr. 3/2001, coeficient care are întotdeauna o valoare fixă, referindu-se la actualizarea valorii leului la data recunoașterii dreptului la despăgubire prin actul normativ cu caracter reparatoriu, respectiv Legea nr. 10/2001, și nu va afecta nici pe viitor utilizarea indicelui de inflație în modul de calcul al despăgubirii. Cu alte cuvinte, și după intrarea în vigoare a textului de lege criticat, cuprins în Legea nr. 165/2013, care a completat art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, modul de calcul al despăgubirilor acordate persoanelor îndreptățite în condițiile art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, rămâne neschimbat, respectiv se utilizează același coeficient de actualizare a valorii leului pentru perioada 11 iunie 1948-14 februarie 2001, precum și indicele de inflație aferent perioadei 2001 – până în anul acordării efective a măsurilor reparatorii. … 21.În prezenta cauză, autorul excepției susține, în esență, că modificarea adusă prevederilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, prin art. 49 din Legea nr. 165/2013, a condus la modificarea datei până la care se face actualizarea cu indicele de inflație a valorii despăgubirilor, astfel încât actualizarea cu indicele de inflație nu se mai face până la data soluționării notificării, ci doar până la data de 14 februarie 2001, rezultând, în acest mod, o diminuare a despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptățite. În acest sens, autorul excepției susține că textul de lege criticat creează o discriminare, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă, între persoanele îndreptățite la despăgubiri, în funcție de data soluționării notificării, încalcă dreptul de proprietate privată și principiul securității și stabilității juridice, având în vedere faptul că un mod de calcul al despăgubirilor fără aplicarea indicelui de inflație nu poate fi considerat o soluție legislativă de o coerență rezonabilă. … 22.Or, având în vedere cele statuate prin Decizia nr. 189 din 3 aprilie 2014, paragraful 23, potrivit cărora și după intrarea în vigoare a prevederilor art. 49 din Legea nr. 165/2013, care a completat art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, modul de calcul al despăgubirilor acordate persoanelor îndreptățite în condițiile art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, rămâne neschimbat, respectiv se utilizează indicele de inflație aferent perioadei 2001 – până în anul acordării efective a măsurilor reparatorii, Curtea reține că susținerile autorului excepției din prezenta cauză nu sunt întemeiate. … 23.De asemenea, prin decizia amintită, paragraful 24, Curtea a reținut că prevederea legală criticată, în forma modificată prin art. 49 din Legea nr. 1.165/2013, conform căreia „Actualizarea se face până la data de 14 februarie 2001“, nu cuprinde niciun element de noutate față de reglementarea anterioară, aceasta având un veritabil caracter declarativ, prin raportare la forma anterioară a acesteia, astfel încât nu poate fi apreciată ca fiind retroactivă. … 24.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în Decizia nr. 189 din 3 aprilie 2014 își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Badralexe în dosarele nr. 13.904/3/2017, nr. 13.905/3/2017, nr. 13.914/3/2017, nr. 13.883/3/2017, nr. 13.885/3/2017, nr. 13.891/3/2017, nr. 13.894/3/2017, nr. 13.898/3/2017, nr. 13.900/3/2017, nr. 13.912/3/2017 și nr. 13.879/3/2017 ale Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, în redactarea anterioară modificării acestuia prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește