DECIZIA nr. 564 din 22 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Nicoleta-Ecaterina Eucarie.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal, excepție ridicată de Asan Belgin Rino în Dosarul nr. 7.048/256/2019 al Judecătoriei Medgidia. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.805D/2019. … 2.La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 3.248D/2019, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Dumitru Iancu Gheorghe în Dosarul nr. 8.690/256/2019 al Judecătoriei Medgidia. … 4.La apelul nominal lipsește autorul excepției. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor, iar reprezentantul Ministerului Public arată că este de acord cu aceasta. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 3.248D/2019 la Dosarul nr. 2.805D/2019, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca nefondată, arătând că textul criticat nu încalcă prevederile constituționale invocate. Invocă jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv Decizia nr. 63 din 24 februarie 2022 și Decizia nr. 638 din 17 octombrie 2017. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 2 octombrie 2019 și Sentința penală nr. 2.726 din 21 noiembrie 2019, pronunțate în dosarele nr. 7.048/256/2019 și, respectiv, nr. 8.690/256/2019, Judecătoria Medgidia a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de petentul Asan Belgin Rino și, respectiv, de petentul Dumitru Iancu Gheorghe în cauze având ca obiect cereri de liberare condiționată. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate, similară în dosarele conexate, autorii realizează, mai întâi, o analiză a condițiilor stabilite de art. 100 alin. (1) din Codul penal pentru liberarea condiționată, după care arată că primele trei sunt cuantificabile, obiective, matematice, pe când ultima nu conține niciun criteriu obiectiv, care i-ar permite instanței o grilă care să ducă la stabilirea acestui comportament favorabil al condamnatului și care i-ar da posibilitatea unei liberări anticipate. Se susține că textul criticat conferă astfel instanței posibilitatea unei aprecieri subiective, în lipsa oricăror criterii, ceea ce a adus în practica instanțelor românești în materia liberării condiționate o importantă doză de arbitrar. Nu există o practică unitară, mai mult, sunt numeroase hotărâri judecătorești contradictorii în spețe asemănătoare. … 9.Principiul respectării obligatorii a legilor impune ca legea să îndeplinească condițiile de claritate și previzibilitate, astfel încât destinatarii să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În general, destinatarii normelor, inclusiv cei ai normelor penale, au nivele de școlarizare și de pregătire diferite și, implicit, posibilități diferite de înțelegere a mesajului normei juridice. Obligativitatea respectării legilor implică și obligația pozitivă a legiuitorului de a reglementa prin texte clare și precise, claritatea legii fiind apreciată în lumina experienței juridice normale, iar norma trebuie să fie previzibilă și accesibilă. Se invocă, în continuare, repere din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, referitoare la cerințele de claritate și predictibilitate a legii, inclusiv la normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. … 10.Cu raportare la această jurisprudență, se consideră că textul criticat încalcă și dreptul la un proces echitabil. Legiuitorul trebuie să indice în mod clar și neechivoc care sunt criteriile obiective și cuantificabile pe baza cărora instanța își poate forma convingerea, astfel ca aceste criterii să poată fi cunoscute și de condamnat pentru a putea să își modeleze comportamentul și acțiunile în consecință, dacă dorește să fie liberat condiționat. … 11.Judecătoria Medgidia consideră că excepția este neîntemeiată. Nu se încalcă principiul egalității în drepturi și nici dreptul la un proces echitabil al părților, deoarece acest drept al instanței de a verifica, în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele concrete ce pot fi constatate, dacă a survenit îndreptarea conduitei persoanei condamnate, ca urmare a executării unei părți din pedeapsa penală privativă de libertate dispusă în privința sa în cadrul unui penitenciar, corespunde însuși scopului instituției liberării condiționate. Aceasta presupune acordarea, în favoarea anumitor persoane condamnate, care au executat o parte din pedepse în stare de detenție, a dreptului de a executa părțile rămase din respectivele pedepse în stare de libertate, cu respectarea anumitor obligații, expres prevăzute de legiuitor, în situația îndeplinirii anumitor condiții, care sunt, de asemenea, prevăzute prin lege. Liberarea condiționată nu este un drept absolut al persoanelor condamnate, ci unul a cărui acordare depinde de îndeplinirea condițiilor anterior referite, printre care și cea criticată de autorul excepției, cerință ce nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul judecătorului de apreciere cu privire la îndeplinirea condițiilor referitoare la liberarea condiționată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este de natură a crea discriminare între persoanele condamnate care solicită liberarea condiționată, textele criticate aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice supuse controlului de constituționalitate. De altfel, o eventuală enumerare de către legiuitor, în cuprinsul textului criticat, a tuturor elementelor care să convingă instanța că persoana s-a îndreptat și se poate reintegra în societate, în sensul realizării scopului pedepsei penale, nu este practic posibilă. … 12.Liberarea condiționată nu reprezintă un drept recunoscut condamnatului, de a nu executa toată pedeapsa, ci un instrument juridic prin care instanța de judecată constată că nu mai este necesară continuarea executării pedepsei în regim de detenție până la împlinirea integrală a duratei stabilite prin hotărârea definitivă de condamnare, întrucât condamnatul, prin conduita avută pe durata executării pedepsei, dovedește că a făcut progrese evidente în vederea reintegrării sociale, iar liberarea sa anticipată nu prezintă niciun pericol pentru colectivitate. Este atributul exclusiv al legiuitorului să stabilească acele condiții în care poate fi acordată liberarea condiționată și mijloacele de stimulare a condamnaților în vederea îndeplinirii scopurilor pedepsei, liberarea condiționată nefiind un drept al acestora, ci doar o vocație pe care o au, prin voința legiuitorului. … 13.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal – Condițiile liberării condiționate în cazul pedepsei închisorii, având următorul cuprins: „(1) Liberarea condiționată în cazul închisorii poate fi dispusă, dacă: (…) d) instanța are convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate.“ … 17.În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile legale contestate au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici similare. … 19.Astfel, prin Decizia nr. 63 din 24 februarie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 682 din 8 iulie 2022, care trimite în acest sens și la considerentele Deciziei nr. 638 din 17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 141 din 14 februarie 2018, paragrafele 14-16, Curtea a reținut că normele criticate nu încalcă principiul egalității în drepturi, deoarece acest drept al instanței de a verifica, în fiecare caz în parte, în funcție de circumstanțele concrete ce pot fi constatate, dacă a survenit îndreptarea conduitei persoanei condamnate, ca urmare a executării unei părți din pedeapsa penală privativă de libertate dispusă în privința sa în cadrul unui penitenciar, corespunde însuși scopului instituției liberării condiționate. Aceasta presupune acordarea, în favoarea anumitor persoane condamnate, care au executat o parte din pedepsele penale în stare de detenție, a dreptului de a executa părțile rămase din respectivele pedepse în stare de libertate, cu respectarea anumitor obligații, expres prevăzute de legiuitor, în situația îndeplinirii anumitor condiții, care sunt, de asemenea, prevăzute prin lege. Astfel, liberarea condiționată reprezintă o vocație a persoanei condamnate, a cărei realizare depinde de îndeplinirea condițiilor anterior referite, printre care și cea criticată de autorul excepției, cerință ce nu poate fi verificată decât de către organele judiciare. Prin urmare, legiuitorul a consacrat, în acest caz, dreptul de apreciere al judecătorului cu privire la îndeplinirea condițiilor referitoare la liberarea condiționată, drept care se înscrie în marja sa de apreciere, in concreto, a situației persoanelor condamnate. Acest aspect nu este însă de natură a crea discriminare între persoanele condamnate care solicită liberarea condiționată, textele criticate aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor aflate în ipoteza normelor juridice supuse controlului de constituționalitate. … 20.Curtea a mai reținut și că o eventuală enumerare de către legiuitor, în cuprinsul textului criticat, a tuturor conduitelor ce pot duce la concluzia îndreptării persoanei condamnate, în sensul realizării scopului pedepsei penale, nu este practic posibilă (paragraful 23). În acest sens nu pot fi reținute nici criticile formulate în prezenta cauză prin raportare la principiul legalității consacrat de art. 1 alin. (5) din Constituție, în componenta privind claritatea și predictibilitatea legii, și nici prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora, invocate în prezenta cauză tot pentru susținerea principiului legalității. … 21.În ceea ce privește pretinsa încălcare a dreptului la un proces echitabil, consacrat de prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție, Curtea a reținut că acestea nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât textele criticate reglementează instituții de drept penal substanțial. Or, dreptul la un proces echitabil presupune o serie de garanții, precum egalitatea armelor, dreptul la apărare, accesul la un tribunal imparțial și caracterul contradictoriu al procedurilor, drepturi ce pot fi asigurate doar prin intermediul normelor procesual penale. … 22.Curtea a mai reținut și că, potrivit art. 97 alin. (1) și (2) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 14 august 2013, liberarea condiționată se acordă la cererea persoanei condamnate sau la propunerea comisiei pentru liberare condiționată, care este alcătuită din judecătorul de supraveghere a privării de libertate, care este și președintele comisiei, directorul penitenciarului, directorul adjunct pentru siguranța deținerii și regim penitenciar, directorul adjunct pentru educație și asistență psihosocială și un consilier de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia se află penitenciarul. Conform alin. (3) al aceluiași art. 97, la formularea propunerii de liberare condiționată a persoanei condamnate sunt avute în vedere: fracțiunea din pedeapsă efectiv executată și partea din durata pedepsei care este considerată ca executată, conform art. 96 din Legea nr. 254/2013; regimul de executare a pedepsei privative de libertate în care este repartizată; îndeplinirea obligațiilor civile stabilite prin hotărârea de condamnare, în afară de cazul când dovedește că nu a avut nicio posibilitate să le îndeplinească; conduita persoanei condamnate și eforturile acesteia pentru reintegrare socială, în special în cadrul muncii prestate, al activităților educative, moral-religioase, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică și asistență socială, al instruirii școlare și al formării profesionale, precum și responsabilitățile încredințate, recompensele acordate și sancțiunile disciplinare aplicate; antecedentele sale penale. De asemenea, conform art. 97 alin. (6) din Legea nr. 254/2003, propunerea comisiei pentru liberare condiționată este cuprinsă într-un proces-verbal motivat, care cuprinde poziția membrilor comisiei față de propunerea de liberare, iar, conform alin. (7) al articolului anterior menționat, la procesul-verbal de propunere a liberării condiționate se anexează, prin grija consilierului de probațiune din cadrul serviciului de probațiune competent potrivit legii în circumscripția căruia se află penitenciarul, recomandările cu privire la măsurile de supraveghere și obligațiile prevăzute la art. 101 din Codul penal care pot fi aplicate de către instanța de judecată, în cazul în care restul de pedeapsă rămas neexecutat la data liberării persoanei condamnate este de 2 ani sau mai mare. … 23.Prin urmare, comisia pentru liberare condiționată constituită potrivit art. 97 din Legea nr. 254/2003 are un caracter mixt, administrativ-jurisdicțional, iar procesul-verbal elaborat de aceasta în vederea liberării condiționate a persoanei condamnate are caracterul unei propuneri făcute instanței competente să soluționeze cererea, care, conform art. 97 alin. (10) din Legea nr. 254/2003, este judecătoria în a cărei circumscripție se află penitenciarul. Așa fiind, instanța competentă să soluționeze propunerea de liberare condiționată nu este obligată să își însușească aspectele reținute în procesul-verbal elaborat de comisia pentru liberare condiționată și în documentele anexate, iar, în ipoteza în care acestea sunt favorabile persoanei condamnate, să dispună soluția liberării condiționate. Dimpotrivă, instanța învestită cu soluționarea propunerii de liberare condiționată este obligată ca, pentru pronunțarea soluției, să țină cont de aspectele prevăzute la art. 100 alin. (1) din Codul penal, unul dintre acestea fiind ca instanța să aibă convingerea că persoana condamnată s-a îndreptat și se poate reintegra în societate. … 24.Aceste considerente sunt valabile și în prezentele cauze, întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Asan Belgin Rino în Dosarul nr. 7.048/256/2019 al Judecătoriei Medgidia și de Dumitru Iancu Gheorghe în Dosarul nr. 8.690/256/2019 al Judecătoriei Medgidia și constată că dispozițiile art. 100 alin. (1) lit. d) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Medgidia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Marieta Safta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește