DECIZIA nr. 564 din 16 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Bogdan Alexandru Diaconescu în Dosarul nr. 1.928/1/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 915D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. În acest sens, arată că din posibilitatea persoanei care a sesizat Inspecția Judiciară de a ataca rezoluția de clasare rezultă cu claritate calitatea pe care aceasta o dobândește. În plus, sesizarea Inspecției Judiciare declanșează doar o etapă prealabilă, în care comisia de disciplină analizează, pe baza sesizării și a altor probe, dacă cele arătate se verifică sau nu, astfel că nu este vorba despre calitatea de martor a persoanei care a sesizat Inspecția Judiciară. Precizează, totodată, că, în cadrul acestei proceduri, dreptul la apărare este garantat. Consideră că nu este aplicabil nici art. 124 din Constituție, întrucât procedura desfășurată în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii nu este o procedură judiciară. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 26 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.928/1/2017/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 45-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepția a fost ridicată de Bogdan Alexandru Diaconescu într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva unei hotărâri pronunțate de Secția pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că formularea „sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată“, cuprinsă în art. 45 din Legea nr. 317/2004, este neconstituțională ca urmare a neclarității și impreciziei, fiind lipsită de previzibilitate și accesibilitate. Astfel, dispozițiile legale supuse controlului sunt neconstituționale întrucât omit, prin redactarea lor deficitară/lapidară, să arate ce calitate dobândește așa-zisa „persoană interesată“ care a sesizat Inspecția Judiciară, atât în faza de cercetare disciplinară, cât și în cadrul acțiunii disciplinare. Art. 45-49 din Legea nr. 317/2004 sunt neconstituționale în măsura în care permit persoanei care a sesizat Inspecția Judiciară să dobândească calitatea de martor atât în cadrul cercetării disciplinare, cât și în cadrul acțiunii disciplinare. Se susține că dobândirea calității de martor chiar de către persoana interesată care a sesizat Inspecția Judiciară încalcă dreptul la un proces echitabil, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, prezumția de nevinovăție, principiul in dubio pro reo, regulile privitoare la sarcina și admisibilitatea probei, principiul nemo testis idoneus in re sua/nemo iudex in re sua. Calitatea de martor ar trebui să fie total incompatibilă cu cea de reclamant, petent, petiționar, persoană interesată.  … 6.Se mai susține că este neconstituțional și art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, îndeosebi formularea „se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă“, prin redactarea sa imprecisă, neclară, dubitativă, vagă, incompletă, având în vedere că procedura de soluționare a acțiunii disciplinare pare să încalce principiile fundamentale ale procesului civil (art. 5-23 din Codul de procedură civilă), dispozițiile generale privind probele (art. 249,250 și 255 din Codul de procedură civilă), precum și aspecte particulare din materia probelor (îndeosebi art. 315 din Codul de procedură civilă – Persoanele care nu pot fi ascultate ca martori). Totodată, textul menționat este neconstituțional și în măsura în care utilizarea sintagmei „se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă“ exclude dreptul magistratului cercetat de a beneficia și de garanțiile penale conferite de paragrafele 2 și 3 ale art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În acest sens, se arată că, fiind vorba despre o cercetare disciplinară a unui magistrat, cercetare în urma căreia se pot dispune sancțiuni extrem de severe, acesta ar trebui să beneficieze inclusiv de garanțiile penale evocate. … 7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, apreciind, în esență, că textele de lege criticate întrunesc exigențele de precizie și claritate deduse din prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție și impuse prin jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și sunt în concordanță cu dispozițiile constituționale invocate de autorul excepției. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 45-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012, care reglementează procedura declanșării și exercitării acțiunii disciplinare împotriva judecătorilor și procurorilor. … 12.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) referitoare la principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, art. 16 privind principiul egalității, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, art. 23 privind prezumția de nevinovăție, art. 24 privind dreptul la apărare și în art. 124 alin. (2) potrivit căruia justiția este unică, imparțială și egală pentru toți. Prin raportare la art. 20 din Legea fundamentală, se invocă și art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 45-49 din Legea nr. 317/2004, indicate de autorul excepției ca obiect al acesteia, reglementează procedura acțiunii disciplinare declanșate cu privire la judecători și procurori. Aceste dispoziții sunt criticate în ansamblul lor, întrucât omit să precizeze ce calitate dobândește persoana interesată care a sesizat Inspecția Judiciară, potrivit art. 45 din Legea nr. 317/2004, în faza de cercetare disciplinară și în cadrul acțiunii disciplinare declanșate cu privire la judecătorul sau procurorul vizat de sesizarea formulată. Totodată, autorul excepției susține că, în situația în care acestei persoane i se atribuie calitatea de martor, sunt încălcate „dreptul la un proces echitabil, egalitatea în drepturi, dreptul la apărare, prezumția de nevinovăție, principiul in dubio pro reo, regulile privitoare la sarcina și admisibilitatea probei, principiul de legislație universală nemo testis idoneus in re sua/nemo iudex in re sua“, întrucât calitatea de martor ar trebui să fie incompatibilă cu cea de reclamant, petent, petiționar, persoană interesată. … 14.Față de aceste critici, Curtea observă că, în realitate, determinarea, în funcție de circumstanțele cauzei, a calității pe care o va primi persoana interesată este o problemă de aplicare a legii. Administrarea probatoriului și aprecierea probelor constituie un atribut exclusiv al instanței învestite cu soluționarea litigiului, cu referire atât la Consiliul Superior al Magistraturii, care, potrivit art. 134 alin. (2) din Constituție, îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, cât și la Completul de 5 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, competent să soluționeze recursul declarat împotriva hotărârii instanței disciplinare. Astfel, în virtutea rolului activ conferit de lege judecătorului cauzei, acesta este pe deplin suveran în ceea ce privește aprecierea necesității ca anumite persoane să fie citate ca martori, urmând să evalueze forța probantă a declarațiilor acestora prin analiza coroborată a întregului probatoriu administrat în cauză. … 15.În același timp, Curtea constată, dintr-o altă perspectivă, că susținerile autorului excepției antamează competența legiuitorului de a completa prevederile de lege criticate cu o mențiune care să fixeze calitatea procesuală a persoanei interesate, excedând competenței Curții Constituționale, care, în conformitate cu dispozițiile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului. … 16.În ceea ce privește critica potrivit căreia prevederea cuprinsă în art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, care stabilește că dispozițiile din legea menționată ce reglementează procedura de soluționare a acțiunii disciplinare se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă, ar fi neconstituțională prin redactarea „imprecisă, neclară, dubitativă, vagă, incompletă“, Curtea constată că nu poate fi reținută, întrucât autorul excepției se limitează la o simplă afirmație, fără să argumenteze contrarietatea cu texte sau principii constituționale. Astfel, acesta arată că „procedura de soluționare a acțiunii disciplinare pare să încalce principiile fundamentale ale procesului civil (art. 5-23 din Codul de procedură civilă), dispozițiile generale privind probele (art. 249,art. 250, art. 255), cât și aspecte particulare din materia probelor (îndeosebi art. 315 din Codul de procedură civilă – persoane care nu pot fi ascultate ca martori)“. Or, controlul de constituționalitate al legilor și al ordonanțelor se realizează prin raportare la dispozițiile Constituției, iar nu prin comparație cu alte prevederi legale în vigoare (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 325 din 14 iunie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 756 din 19 august 2005). … 17.În fine, referitor la susținerea potrivit căreia, prin utilizarea sintagmei „se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă“, ar fi exclusă posibilitatea magistratului cercetat de a beneficia și de garanțiile penale conferite de art. 6 paragrafele 2 și 3 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Curtea observă că prevederile convenționale invocate nu sunt aplicabile procedurii disciplinare, întrucât acestea au fost edictate în mod special în scopul apărării drepturilor procesuale ale persoanelor acuzate de săvârșirea unor infracțiuni. Or, procedura disciplinară, prin însăși ipoteza în care aceasta se declanșează, nu aduce în discuție o acuzație penală, ci eventuala nerespectare a unor norme de conduită profesională ce se constituie în abateri disciplinare, astfel că nu se pune problema incidenței garanțiilor prevăzute de art. 6 paragrafele 2 și 3 din convenția amintită. … 18.În fine, Curtea constată că, de fapt, autorul excepției nu formulează critici explicite decât punctual față de sintagma „se completează cu dispozițiile Codului de procedură civilă“, cuprinsă în art. 49 alin. (7) din Legea nr. 317/2004, iar cu privire la art. 45-49, în ansamblul lor, critică doar generic absența din conținutul acestora a unei reglementări care să clarifice calitatea pe care ar trebui să o capete persoana care a sesizat Inspecția Judiciară, fără să formuleze însă critici concrete referitoare la celelalte prevederi legale indicate ca obiect al excepției, contrar art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia sesizările trebuie să fie motivate. … 19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 45-49 din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Bogdan Alexandru Diaconescu în Dosarul nr. 1.928/1/2017/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul de 5 judecători și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește