DECIZIA nr. 563 din 31 octombrie 2023

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 974 din 27 septembrie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 53
ActulREFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 85
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 85 25/06/2014 ART. 53
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 85 25/06/2014 ART. 85
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 85
ART. 5REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014
ART. 6REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 43
ART. 6REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 83
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 7REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 53
ART. 11REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 85
ART. 12REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 13REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 5
ART. 13REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 40
ART. 14REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 53
ART. 15REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 53
ART. 15REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 84
ART. 15REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 117
ART. 16REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 53
ART. 17REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 58
ART. 17REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 74
ART. 17REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014 ART. 85
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 623 10/10/2019
ART. 18REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 19REFERIRE LALEGE 85 25/06/2014
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 838 27/05/2009
ART. 21REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Marian Enache – președinte
Mihaela Ciochină – judecător
Cristian Deliorga – judecător
Dimitrie-Bogdan Licu – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Ionița Cochințu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 alin. (1) și ale art. 85 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Pheonixtour – S.R.L. din Măcin, județul Tulcea, prin administrator special Ion Lazia, în Dosarul nr. 2.448/88/2017/a1 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 560D/2019.2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepției de neconstituționalitate, domnul Ion Lazia, în calitate de administrator special. Lipsesc celelalte părți. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul părții prezente, care arată că a invocat excepția de neconstituționalitate, în principal, a dispozițiilor art. 85 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 și, în subsidiar, a art. 53 alin. (1) din aceeași lege, întrucât societății în discuție i s-a aplicat procedura insolvenței, iar judecătorul-sindic, în temeiul dispozițiilor criticate, a dispus ridicarea în tot a dreptului de administrare și a pus societatea în imposibilitatea utilizării unei căi de atac, în speță a apelului, care, de altfel, era permisă de lege. Soluția instanțelor judecătorești, atât a celei care a judecat cauza în fond, cât și a celei de control judiciar, este în limitele legii, ca urmare a dispozițiilor legale ce permit ridicarea în tot a dreptului de administrare. Dispozițiile art. 85 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 statuează că deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare, constând în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile și de a dispune de acestea dacă nu și-a declarat intenția de reorganizare, în schimb alin. (3) al aceluiași articol suprimă posibilitatea de a avea acces la instanța de control judiciar. În cauzele sale, a încercat să depună contestații, de la soluționare până la redactare și publicarea în Buletinul Procedurilor de Insolvență, însă convocarea asociaților a fost considerată nelegală de către instanța de control judiciar, astfel că această posibilitate a fost exclusă și, prin urmare, soluția a fost de respingere a apelului ca fiind introdus de o persoană fără calitate procesuală. Din evaluarea prevederilor art. 85 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 reiese că acestea sunt corecte și se încadrează în logica legii, cu excepția sintagmei „judecătorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot (…), a dreptului de administrare al debitorului“, întrucât chiar dacă, în virtutea legii, se procedează la desemnarea unui administrator judiciar provizoriu, care să exercite conducerea activității debitorului, inclusiv să utilizeze căile de atac, acesta nu va recurge la contestații prin care își va contesta propriile decizii. Raportându-se la situația particulară a cauzei din speța de față arată că, drept urmare a activităților administratorului judiciar desemnat, care a urmărit numai încasarea onorariului, cauza se află pe rolul instanțelor judecătorești încă din anul 2015. Depune înscrisuri în susținerea excepției de neconstituționalitate.4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate vizează mai degrabă chestiuni ce țin de interpretarea și aplicarea legii în cauza dedusă judecății, aspect care nu se circumscrie competenței Curții Constituționale.CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 45 din 31 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 2.448/88/2017/a1, Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 53 alin. (1) și ale art. 85 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Societatea Pheonixtour – S.R.L. din Măcin, județul Tulcea, prin administrator special Ion Lazia, într-o cauză având ca obiect soluționarea apelului formulat în contextul unui litigiu întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 85/2014.6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că prevederile art. 83 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora judecătorul-sindic suspendă în tot atribuțiile administratorilor societății, în coroborare cu prevederile art. 53 alin. (1) din aceeași lege, care obligă administratorul judiciar să convoace adunarea acționarilor în termen de 10 zile, sunt neconstituționale în raport cu dispozițiile art. 21 din Legea fundamentală, întrucât, din aplicarea și coroborarea acestora cu alte norme prevăzute de procedurile insolvenței [spre exemplu, cu art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014, care dispun că termenul de apel este de 7 zile] se poate crea un vid legislativ în ceea ce privește reprezentarea și posibilitatea apărării intereselor acționarilor/asociaților/membrilor debitorului în procedura insolvenței. Aceste aspecte pot avea loc în condițiile în care, pe de o parte, din diverse motive, adunarea generală a acționarilor, asociaților sau membrilor persoanei juridice nu este convocată de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar pentru desemnarea administratorului special, în termenul prevăzut de lege pentru ca acesta să poată reprezenta societatea, sau dacă adunarea generală a acționarilor, asociaților sau membrilor persoanei juridice, deși convocată, nu procedează la numirea administratorului special, de asemenea, în termenul prevăzut de lege; pe de altă parte, judecătorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odată cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodată și condițiile de exercitare a conducerii activității debitorului, chiar în condițiile în care societatea nu are reprezentare, nefiind numit un administrator special care să îi reprezinte interesele.7.Curtea de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este întemeiată în ceea ce privește dispozițiile art. 53 alin. (1)din Legea nr. 85/2014, acestea fiind contrare art. 21 alin. (2) din Constituție. Legea nr. 85/2014 stabilește limitele în care poate acționa administratorul special al unei societăți aflate în procedura insolvenței, acesta fiind împuternicit să reprezinte interesele acționarilor/asociaților/ membrilor debitorului, însă în reglementarea cuprinsă la art. 53 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 termenul de desemnare este lăsat la latitudinea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, care va emite notificările de deschidere a procedurii de îndată, fără a fi ținut de vreun termen, legea stabilind doar o dată-limită, și anume cu cel puțin 10 zile înainte de împlinirea termenului-limită pentru înregistrarea cererilor de admitere a creanțelor, urmând ca în următoarele 10 zile să fie convocată adunarea generală. Astfel, legea stabilește termenul în care se va face convocarea, fără însă a menționa că adunarea generală trebuie să aibă loc în interiorul celor 10 zile, context în care interesele acționarilor/ asociaților/membrilor debitorului în procedura insolvenței nu pot fi apărate, întrucât societatea nu are un administrator special. În mod concret, în cauza dedusă judecății, persoana care este opțiunea asociaților debitoarei pentru funcția de administrator special nu a fost desemnată potrivit legii, astfel că nu poate acționa în această calitate pentru a ataca hotărârea de deschidere a procedurii insolvenței până la desemnarea legală, care poate depăși termenul de 7 zile în care se poate introduce apelul, reglementat la art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014. În ceea ce privește dispozițiile art. 85 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, instanța opinează că acestea sunt constituționale, nu reglementează drepturi care pot fi analizate din perspectiva accesului liber la justiție, ci dreptul judecătorului-sindic de a dispune ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului, și nici nu sunt criticate în mod concret. Astfel, constituționalitatea acestor din urmă prevederi, raportat la art. 21 din Constituție, ar putea fi analizată doar sub aspectul momentului de la care se dispune ridicarea dreptului de administrare, respectiv de la data deschiderii procedurii și nu de la data numirii unui administrator special.8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând actul de sesizare, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 53 alin. (1) și ale art. 85 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins:– Art. 53 alin. (1): „(1) Adunarea generală a acționarilor, asociaților sau membrilor persoanei juridice va fi convocată de administratorul judiciar ori de lichidatorul judiciar pentru desemnarea administratorului special, în termen de maximum 10 zile de la notificarea deschiderii procedurii de către administratorul judiciar/lichidatorul provizoriu.“;– Art. 85 alin. (3): „(3) Judecătorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odată cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodată și condițiile de exercitare a conducerii activității debitorului.“12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 21 – Accesul liber la justiție.13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 fac parte din titlul II: Procedura insolvenței, capitolul I: Dispoziții comune, secțiunea 2: Organele care aplică procedura. Participanții la procedură. Astfel, potrivit art. 40 din această lege, organele care aplică procedura sunt: instanțele judecătorești, judecătorul-sindic, administratorul judiciar și lichidatorul judiciar, care trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de această lege, precum și realizarea, în condițiile legii, a drepturilor și obligațiilor celorlalți participanți la aceste acte și operațiuni, iar printre participanții la procedură se află și administratorul special. Potrivit art. 5 alin. (1) pct. 4 din Legea nr. 85/2014, administratorul special este persoana fizică sau juridică desemnată de adunarea generală a acționarilor/asociaților/membrilor debitorului, împuternicită să le reprezinte interesele în procedură și, atunci când debitorului i se permite să își administreze activitatea, să efectueze, în numele și pe contul acestuia, actele de administrare necesare.14.Astfel, ținând seama de faza în care se află procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență și de calitatea și de rolul pe care le are administratorul special, aceea de participant la aceste proceduri, Curtea subliniază că, în vederea numirii acestuia, în virtutea dispozițiilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, inițiativa convocării adunării generale a asociaților/membrilor debitorului pentru desemnarea administratorului special aparține practicianului în insolvență în raport cu procedura în care se află debitorul și se realizează în termen de maximum 10 zile de la notificarea deschiderii procedurii de către administratorul judiciar/lichidatorul provizoriu. Ca atare, dispozițiile art. 53 din Legea nr. 85/2014 reglementează procedura desemnării administratorului special de către adunarea generală a acționarilor, asociaților sau membrilor persoanei juridice.15.De asemenea, Curtea observă că, în situația nedesemnării administratorului special în adunarea generală a asociaților/membrilor debitorului, convocată potrivit art. 53 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, debitorului i se va ridica dreptul de administrare, dacă nu a fost deja ridicat, iar debitorul, respectiv asociații/acționarii/membrii sunt decăzuți din drepturile recunoscute de procedură ce sunt exercitate prin administratorul special. Totodată, Curtea constată că, potrivit art. 53 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, dacă un administrator special nu a fost desemnat, pentru soluționarea acțiunilor frauduloase săvârșite anterior deschiderii procedurii prevăzute la art. 117-122 (anularea actelor și operațiunilor frauduloase) ori a celor rezultând din nerespectarea art. 84 (efectuarea de operațiuni în afară de cazurile prevăzute referitoare la efectuarea unor plăți către creditorii cunoscuți, care se încadrează în condițiile obișnuite de exercitare a activității curente, de cele autorizate de judecătorul-sindic sau avizate de către administratorul judiciar), în cadrul cărora debitorul are calitate procesuală pasivă, debitorul va fi reprezentat de un curator special desemnat dintre organele de conducere statutare aflate în exercițiul funcțiunii la data deschiderii procedurii. Desemnarea se va face de către judecătorul-sindic în camera de consiliu și fără citarea părților. În cazul în care, ulterior, adunarea generală a asociaților/acționarilor/membrilor alege un administrator special, acesta va prelua procedura în stadiul în care se găsește la data desemnării.16.Prin urmare, Curtea reține că textul art. 53 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 reglementează aspecte ce țin de desemnarea administratorului special și își găsește efectivitatea în corelație cu alin. (2) și (3) ale aceluiași articol, având înrâurire în contextul întregului ansamblu legislativ în materie, și care, în realitate, obligă atât administratorul judiciar/lichidatorul judiciar să convoace adunarea generală a acționarilor/asociaților/membrilor persoanei juridice și să aplice cu celeritate și cu bună-credință procedurile, cât și asociații/acționarii/membrii să își desemneze administratorul special pentru a le reprezenta interesele și pentru a efectua, în numele acestora actele de administrare necesare, inclusiv în ceea ce privește utilizarea căilor de atac în materia procedurilor de insolvență, având în vedere că, de principiu, drepturile acestora se exercită, potrivit legii, numai prin intermediul reprezentării, iar nu direct și individual de fiecare asociat/acționar/membru al unei societăți în parte.17.În ceea ce privește dispozițiile art. 85 alin. (3) din Legea nr. 85/2014, Curtea constată că acestea stabilesc faptul că judecătorul-sindic va putea ordona ridicarea, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odată cu desemnarea unui administrator judiciar, indicând totodată și condițiile de exercitare a conducerii activității debitorului, având în vedere că, potrivit prevederilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, printre atribuțiile administratorului judiciar se regăsește și exercitarea conducerii integrale, respectiv în parte, a activității debitorului, cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuțiile sale. Ca atare, legea stabilește situațiile în care operează ridicarea dreptului de administrare: (i) în cazul în care debitorul nu și-a exprimat intenția de reorganizare odată cu cererea de deschidere a procedurii sau în termen de 10 zile de la data deschiderii procedurii, când aceasta îi aparține în situația în care este declanșată la cererea creditorului; (ii) în cazul intrării în faliment; (iii) în cazul pierderilor continue, dacă textul legii stipulează că acestea trebuie dovedite de autorul cererii – creditori, comitet de creditori sau administrator judiciar. Astfel, aceste prevederi sunt în corelație cu cele cuprinse la alin. (1) al art. 85 din Legea nr. 85/2014, care dispun că deschiderea procedurii ridică debitorului dreptul de administrare, constând în dreptul de a-și conduce activitatea, de a-și administra bunurile din avere și de a dispune de acestea, dacă nu și-a declarat intenția de reorganizare în termenul prevăzut la art. 74, care este de 10 zile de la deschiderea procedurii. Ridicarea dreptului de administrare nu operează de drept la expirarea celor 10 zile, ci măsura trebuie dispusă de judecătorul-sindic, prevederile criticate, cuprinse în alin. (3) al art. 85 din legea în discuție, permițând judecătorului-sindic să dispună ridicarea dreptului de administrare chiar prin hotărârea de deschidere a procedurii generale, odată cu desemnarea unui administrator judiciar căruia îi poate încredința conducerea activității debitorului, aspect care constituie însă excepția, iar nu regula.18.Cu privire la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 21 din Constituție, Curtea reține că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și regulile stabilite prin Legea nr. 85/2014 și, departe de a constitui o negare a dreptului în sine, asemenea exigențe dau expresie ordinii de drept, absolutizarea exercițiului unui anume drept având consecință fie negarea, fie amputarea drepturilor sau intereselor legitime ale altor persoane, cărora statul este ținut să le acorde ocrotire, în egală măsură (pentru identitate de rațiune, a se vedea Decizia nr. 623 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 981 din 5 decembrie 2019, paragraful 17).19.Aplicând considerentele de principiu mai sus enunțate la speța dedusă judecății, Curtea reține că dispozițiile criticate, privite coroborat, sunt reglementate astfel încât să evite și să prevină crearea unui vid în ceea ce privește posibilitatea apărării tuturor drepturilor debitorilor ce decurg din declanșarea procedurii insolvenței, inclusiv în ceea ce privește accesul liber la justiție și utilizarea căilor de atac. Însă toate acestea se pot realiza cu condiția ca organele care aplică procedura, participanții la procedură, adunarea generală a acționarilor/asociaților/membrilor persoanei juridice și alți subiecți ce au legătură cu procedura insolvenței să asigure, astfel cum s-a arătat mai sus, efectuarea cu celeritate a actelor și operațiunilor prevăzute de Legea nr. 85/2014, în succesiunea și dinamica acestei proceduri, precum și realizarea, în condițiile legii, a drepturilor și obligațiilor tuturor participanților la aceste acte și operațiuni și care au legătură cu procedura de prevenire a insolvenței și de insolvență.20.Față de această împrejurare, Curtea constată că există mecanisme legale prin care să fie apărate atât drepturile debitorilor, respectiv ale acționarilor/asociaților/membrilor debitorului, cât și cele ale creditorilor în procedura de prevenire a insolvenței și de insolvență, astfel că excepția de neconstituționalitate, în raport cu criticile și dispozițiile constituționale menționate în susținerea acesteia, sunt neîntemeiate.21.Distinct de acestea, referitor la celelalte aspecte menționate de autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că prin acestea sunt învederate chestiuni particulare speței ce izvorăsc din modul de interpretare și aplicare a legii de către subiecții îndrituiți cu aceste operațiuni în materia insolvenței și nu pot fi convertite în veritabile critici de neconstituționalitate, respectiv de chestiuni ce țin de desemnarea administratorului special sau de imposibilitatea desemnării acestuia, de ridicarea în condițiile legii, în tot sau în parte, a dreptului de administrare al debitorului odată cu desemnarea unui administrator judiciar, de exercitarea atribuțiilor cu bună-credință sau cu rea-credință de către administratorul judiciar desemnat etc. De altfel, în ceea ce privește interpretarea și aplicarea legii, cu referire la conținutul și întinderea celor două noțiuni cuprinzătoare, Curtea Constituțională, în jurisprudența sa, a reținut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conținutului său și o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanța de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). Așadar, aplicarea și interpretarea legii sunt chestiuni ce țin de resortul exclusiv al instanței de judecată care judecă fondul cauzei, precum și, eventual, al instanțelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție.22.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 13, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Pheonixtour – S.R.L. din Măcin, județul Tulcea, prin administrator special Ion Lazia, în Dosarul nr. 2.448/88/2017/a1 al Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 53 alin. (1) și ale art. 85 alin. (3) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Constanța – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x