DECIZIA nr. 562 din 26 septembrie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1013 din 17 decembrie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 35
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 35
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 35
ART. 3REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 4REFERIRE LACOD PR. CIVILA (R) 24/02/1948
ART. 5REFERIRE LALEGE 554 02/12/2004
ART. 6REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 35
ART. 7REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010
ART. 7REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 47
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 7REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 7REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 10REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 35
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 129
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 129
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 35
ART. 15REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 47
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 52
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 52
ART. 15REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 116 03/03/2016
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 932 13/11/2012
ART. 17REFERIRE LADECIZIE 1313 04/10/2011
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Irina Loredana Gulie – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Maghiar în Dosarul nr. 2.494/271/2016* al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 864D/2018.2.La apelul nominal răspunde autorul excepției. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Având cuvântul, autorul excepției solicită admiterea acesteia, reiterând concluziile depuse în susținerea excepției și subliniind faptul că prin invocarea excepției de neconstituționalitate a dorit să semnaleze dispariția materiei contenciosului administrativ din cadrul litigiilor aflate pe rolul instanțelor de judecată. Mai arată că textul de lege criticat nu permite exercitarea controlului judecătoresc asupra actelor administrative ale autorităților publice, pe calea contenciosului administrativ, așa cum prevede expres art. 126 alin. (6) din Constituție, iar în speță, deși era vorba de un litigiu de contencios administrativ, au fost aplicate normele Codului de procedură civilă. De asemenea, învederează și procesul de dispariție treptată a materiei dreptului administrativ, din cadrul învățământului superior juridic.4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. În acest sens arată că textul de lege criticat reglementează un principiu de procedură civilă cu caracter general, ce a existat și în Codul de procedură civilă din 1865, și care nu face discriminare între diferitele categorii de cetățeni.5.În replică, autorul excepției reiterează prevederile cuprinse în Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 referitoare la interesul legitim privat, arătând că un complet de judecată nu poate cunoaște aceste aspecte, pentru viitor.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Încheierea din 27 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.494/271/2016*, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 35 din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Alexandru Maghiar, într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului declarat împotriva Sentinței nr. 260/CA/2016 din 17 noiembrie 2016, pronunțată de Curtea de Apel Oradea – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în contradictoriu cu pârâții Avocatul Poporului și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, privind cererea de constatare, între altele, a faptului că reclamantul este discriminat față de alte persoane, mai precis față de cadrele didactice cu studii superioare de 3 ani, absolvite în alte țări din Uniunea Europeană.7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că instanța de fond a respins acțiunea ca inadmisibilă, în temeiul textului de lege criticat, fără o minimă raportare la prevederile Codului de procedură civilă sau consultarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului în materie, deși acțiunile în contencios administrativ sunt, în principal, acțiuni în constatare a vătămării drepturilor pretinse, iar nu în realizarea lor, drepturi ce se bucură de protecție constituțională. Se mai arată că invocarea unei excepții de neconstituționalitate nu este un accesoriu al cererii principale, ci constituie o cerere principală separată, ca o garanție în plus a principiului accesului liber la justiție prevăzut de art. 21 din Constituție, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.8.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate.10.Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituționale. În acest sens arată că acestea consacră acțiunea în constatare, numită și în recunoașterea dreptului sau în confirmare, acțiune prin care reclamantul solicită instanței să constate existența unui drept al său sau inexistența unui drept al pârâtului împotriva sa. Pentru exercitarea acțiunii în constatare este necesară îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: partea să nu poată cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege, să justifice un interes și prin acțiune să nu urmărească contestarea existenței sau inexistenței unei stări de fapt. O particularitate importantă a acțiunii în constatare rezidă în caracterul său preventiv, scopul exercitării sale fiind acela de a preîntâmpina contestarea unui raport juridic. Prevederile art. 35 din Codul de procedură civilă statornicesc, de asemenea, principiul subsidiarității acțiunii în constatare în raport cu acțiunea în realizarea dreptului. Caracterul subsidiar și limitat al acestei acțiuni constituie expresia voinței legiuitorului de a adopta norme prin care actul de justiție să fie gestionat în mod eficient, astfel încât activitatea organelor judiciare să nu fie încărcată cu două acțiuni paralele: una în constatare și una în realizarea dreptului.11.Se mai apreciază că, potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) și art. 129 din Constituție, stabilirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești este de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Sub acest aspect, principiul liberului acces la justiție presupune posibilitatea neîngrădită a celor interesați de a le utiliza, în formele și în modalitățile instituite de lege.12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.14.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 35 – Constatarea existenței sau inexistenței unui drept din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, potrivit cărora: „Cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.“15.În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă prevederile constituționale cuprinse în art. 21 alin. (3) referitoare la dreptul la un proces echitabil și art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și art. 47 – Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției este nemulțumit de modul în care instanța de judecată a interpretat și aplicat în cauză dispozițiile legale criticate, fără a formula critici de neconstituționalitate distincte ale acestora.17.În jurisprudența sa, spre exemplu, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 932 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 22 decembrie 2012, și prin Decizia nr. 116 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016, Curtea Constituțională a conturat o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate. Astfel, aceasta cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a raportului de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. Or, în cauza de față, Curtea reține că, în motivarea excepției, nu au fost formulate critici de neconstituționalitate ale normei legale, iar datorită generalității normelor de referință, acestea nu pot fi deduse de către Curte din examinarea acesteia.18.Prin urmare, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește exigențele prevăzute de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „sesizările trebuie […] motivate“, astfel încât Curtea urmează să respingă ca inadmisibilă excepția de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate formulate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 47/1992 stabilește că „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți.“ În consecință, excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește exigențele prevăzute de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „sesizările trebuie […] motivate“, astfel încât urmează să fie respinsă ca inadmisibilă.19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 35 din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Alexandru Maghiar în Dosarul nr. 2.494/271/2016* al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x