DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) și f) și ale art. 31 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară „în măsura în care se interpretează că atribuțiile Colegiului de conducere pot cuprinde și aceea de a stabili compunerea completelor de judecată și modul de desemnare a membrilor completelor“ și ale art. 31 din Legea nr. 304/2004 „în măsura în care nu se interpretează că numirea membrilor completurilor de 3 judecători se face prin tragere la sorți“, excepție ridicată de Ovidiu Puțura în Dosarul nr. 529/2/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal. Cauza formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.685D/2019. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, invocând considerentele cuprinse în Decizia nr. 71 din 24 februarie 2022, prin care Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra unor critici similare, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 169 din 6 septembrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 529/2/2019, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) și f) și ale art. 31 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară „în măsura în care se interpretează că atribuțiile Colegiului de conducere pot cuprinde și aceea de a stabili compunerea completelor de judecată și modul de desemnare a membrilor completelor“ și ale art. 31 din Legea nr. 304/2004 „în măsura în care nu se interpretează că numirea membrilor completurilor de 3 judecători se face prin tragere la sorți“. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de reclamantul Ovidiu Puțura în cadrul unei acțiuni având ca obiect anularea unui act administrativ. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție este un act administrativ, iar atribuțiile de emitere a acestui regulament revin Colegiului de conducere al instanței supreme, conform art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 304/2004, republicată. Legala compunere a completului de 5 judecători sau de 3 judecători este un aspect de procedură ce nu poate fi reglementat decât prin lege, conform art. 126 alin. (2) din Constituție. O entitate cu caracter eminamente administrativ nu poate prelua obiectul de activitate al legiuitorului. Astfel, actele administrative generate de organe administrative nu pot stabili/influența compunerea completului de judecată sau procedura de judecată din fața Înaltei Curți de Casație și Justiție. Nici atribuțiile de emitere a regulamentului și nici cele prevăzute la art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 304/2004 nu pot fi interpretate în sens constituțional ca o posibilitate de a interfera în activitatea legiuitorului pentru emiterea unor acte cu caracter procedural. Se arată că în Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 au fost analizate pe larg atribuțiile Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție și s-a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlamentul României și Înalta Curte de Casație și Justiție. Exercitarea unor atribuții ale Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, ce vizează legala compunere a completului de judecată, a transformat o entitate administrativă în una jurisdicțională și a afectat dreptul la un proces echitabil, în componenta sa esențială ce privește imparțialitatea obiectivă a completului de judecată. Curtea Constituțională a constatat că exercitarea în acest mod a atribuțiilor Colegiului de conducere al instanței supreme încalcă dispozițiile art. 21 alin. (3) din Constituție. Pe de altă parte, stabilirea compunerii completurilor de judecată, aspect de procedură, de către un organ administrativ, și nu de către legiuitor prin lege încalcă dispozițiile art. 126 alin. (2) din Constituție. … 6.Referitor la art. 31 din Legea nr. 304/2004, care stabilește compunerea completurilor de judecată de la Înalta Curte de Casație și Justiție, acesta nu prevede în mod expres modul de desemnare a judecătorilor ce compun completurile de judecată. Având în vedere că prin Decizia Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018 s-a reținut că stabilirea prin hotărâri ale Colegiului de conducere a compunerii completului de judecată contravine art. 126 din Constituție, se pune problema modului de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători. În interpretarea dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, Curtea Constituțională a constatat că acesta reprezintă o garanție aferentă imparțialității obiective a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil. Între aceste garanții se înscrie caracterul aleatoriu atât al distribuirii cauzelor în sistem informatic, cât și al compunerii completului de judecată instituit prin lege. Totodată, Curtea Constituțională a reținut că, atunci când legiuitorul constituțional se referă la compunerea instanței supreme, nu are în vedere numărul total de judecători al acesteia, ci organizarea și compunerea secțiilor, secțiilor unite, completurilor de judecată care realizează funcția sa jurisdicțională. Doar că funcția jurisdicțională nu se rezumă doar la completurile de 5 judecători, ci și la cele de 3 judecători. Aceasta cu atât mai mult cu cât cea mai mare parte a activității funcției jurisdicționale a Înaltei Curți de Casație și Justiție este de competența completurilor de 3 judecători. O altă interpretare ar fi evident discriminatorie și ar constitui și o încălcare flagrantă a principiului unicității și imparțialității justiției. Garanțiile aferente imparțialității obiective a instanței, parte a dreptului la un proces echitabil, așadar garanții procesuale de imparțialitate și independență a instanței, trebuie să fie aceleași, indiferent dacă funcția jurisdicțională este exercitată de un complet de 5 judecători sau de unul de 3 judecători. … 7.Curtea Constituțională a constatat, prin Decizia nr. 685 din 7 noiembrie 2018, că prezumția de imparțialitate este înlăturată în cazul completurilor de 5 judecători atunci când nu au fost desemnați prin tragere la sorți toți cei 5 membri ai completului. Este evident că aceeași prezumție este înlăturată în cazul completurilor de 3 judecători unde niciunul dintre membrii completului nu a fost desemnat prin tragere la sorți. Voința legiuitorului privind activitatea jurisdicțională a Înaltei Curți de Casație și Justiție se poate observa din analiza cap. I din Legea nr. 304/2004, unde se stabilește, ca regulă, numirea judecătorilor prin tragere la sorți (a se vedea desemnarea judecătorilor pentru completurile de 5 judecători, cele pentru soluționarea recursurilor în interesul legii, cele pentru soluționarea chestiunilor de drept). Chiar și art. 31 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 prevede aceeași regulă a desemnării prin tragere la sorți a judecătorilor care completează numărul judecătorilor necesar în situația în care acesta nu se poate asigura. … 8.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal arată că criticile reclamantului privesc, de fapt, prevederile din Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, și nu prevederile art. 29 din Legea nr. 304/2004. Faptul că legiuitorul a stabilit că revine Colegiului de conducere al instanței supreme atribuția de a adopta Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție nu contravine niciunei norme constituționale, neputându-se susține că printr-o astfel de prevedere este încălcat dreptul la un proces echitabil sau principiul egalității în drepturi ori dispozițiile art. 126 alin. (4), potrivit cărora compunerea și funcționarea Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt rezervate domeniului legii organice. … 9.De asemenea, nu se poate susține că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 304/2004, potrivit cărora Colegiul de conducere al instanței supreme exercită alte atribuții prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, sunt contrare normelor constituționale. Legea privind organizarea judiciară constituie cadrul legal general ce reglementează funcționarea instanțelor judecătorești, neputând reglementa în detaliu toate aspectele care se pot ivi în legătură cu desfășurarea activității acestora (mai ales din punct de vedere administrativ). De altfel, reclamantul nu motivează în concret care normă din Legea fundamentală este nesocotită prin prevederea cuprinsă în art. 29 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 304/2004, susținând că aceste dispoziții nu pot fi interpretate ca o posibilitate de a interfera în activitatea legiuitorului pentru emiterea unor acte cu caracter procedural. Or, ceea ce se supune analizei în cadrul ridicării unei excepții de neconstituționalitate este conformitatea textului de lege cu prevederile constituționale, și nu o posibilă interpretare a acestuia sau o transpunere la nivelul legislației secundare, precum în speța de față.  … 10.În ceea ce privește dispozițiile art. 31 din Legea nr. 304/2004, reclamantul susține neconstituționalitatea acestora determinat de faptul că textul de lege nu prevede în mod expres modul de desemnare a membrilor completurilor de judecată. Prin urmare, ceea ce se susține este un caz de absență a reglementării, or, în jurisprudența sa constantă, fundamentată pe atribuțiile sale constituționale și legale, Curtea Constituțională și-a negat rolul de legiuitor pozitiv, respingând excepții de neconstituționalitate ce criticau situații de vid legislativ, subliniind că rolul său constituțional este de a verifica și de a scoate în afara fondului legislativ activ dispoziții de lege sau ordonanțe afectate de viciul neconstituționalității. Astfel, Curtea Constituțională a statuat faptul că sunt inadmisibile excepțiile de neconstituționalitate prin care, criticându-se lipsa unei dispoziții legale cu conținutul dorit de autorii excepțiilor, se urmărește modificarea legii. Curtea a motivat în aceste cazuri că, prin natura sa, nu este legiuitor pozitiv și că numai organul legiuitor are competența de a adopta, modifica sau completa legile, invocând în acest sens prevederile art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. … 11.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul judecătorului-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:13.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 14.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actului de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) și f) și ale art. 31 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară „în măsura în care se interpretează că atribuțiile Colegiului de conducere pot cuprinde și aceea de a stabili compunerea completelor de judecată și modul de desemnare a membrilor completelor“ și ale art. 31 din Legea nr. 304/2004 „în măsura în care nu se interpretează că numirea membrilor completurilor de 3 judecători se face prin tragere la sorți“. În consecință, Curtea urmează să se pronunțe asupra dispozițiilor art. 29 alin. (1) lit. a) și f) și ale art. 31 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare. … 15.Art. 29 alin. (1) lit. a) și f) din Legea nr. 304/2004 are următorul cuprins:(1)Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție are următoarele atribuții:a)aprobă Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, precum și statele de funcții și de personal ale Înaltei Curți de Casație și Justiție; (…) … f)exercită alte atribuții prevăzute în Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. …  … 16.Art. 31 din Legea nr. 304/2004 se referă la compunerea completurilor Înaltei Curți de Casație și Justiție, în mod distinct în materie penală și în celelalte materii. … 17.În susținerea neconstituționalității normelor criticate se invocă prevederile constituționale ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea pentru toți a justiției și ale art. 126 alin. (2) și (4) referitoare la stabilirea numai prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată, respectiv stabilirea prin lege organică a compunerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a regulilor de organizare și funcționare a acesteia. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, dispozițiile legale contestate au mai fost supuse controlului instanței constituționale din perspectiva unor critici similare, bazate pe premisa că stabilirea completurilor specializate se face numai prin lege și că legea nu poate lăsa la discreția/aprecierea unui organ administrativ o asemenea competență, cu raportare și la considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 685 din 7 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1021 din 29 noiembrie 2018, invocate deopotrivă în cauzele soluționate de Curte. … 19.Astfel, prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 539 din 25 mai 2021, Curtea Constituțională a respins ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate, reținând că textele de lege criticate nu încalcă prevederile constituționale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și ale art. 126 referitoare la stabilirea numai prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată, respectiv stabilirea prin lege organică a compunerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a regulilor de organizare și funcționare a acesteia. … 20.Curtea a reținut, în esență, că legiuitorul are competența atât de a înființa el însuși completuri specializate, cât și de a reglementa în sarcina organului de conducere al instanței judecătorești competența de a înființa un astfel de complet. Nu există o regulă într-un sens sau altul, ambele modalități dând expresie ideii de instanță constituită potrivit legii. Niciun text constituțional sau convențional nu impune ca aceste completuri specializate să fie stabilite în mod nemijlocit și direct de legiuitor, din contră, rațiuni ce țin de flexibilitatea și suplețea reglementării pot determina legiuitorul să nu stabilească o obligație, ci o posibilitate de constituire a completurilor, caz în care evaluarea criteriilor care impun constituirea acestora trebuie realizată de organul de conducere al respectivei instanțe. Așadar, „pot fi situații în care completurile specializate sunt stabilite direct prin lege (…), însă, în mod alternativ, pentru a răspunde unor realități aflate în desfășurare, nimic nu împiedică legiuitorul să încredințeze decizia înființării unor asemenea completuri colegiului de conducere al instanței“ (Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, paragraful 19). … 21.Curtea a mai reținut că, „deși luarea deciziei de constituire a completurilor specializate aparține Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, temeiul înființării lor este legea, ceea ce înseamnă că textul criticat respectă garanția dreptului la un proces echitabil ca litigiile să fie judecate de o instanță stabilită prin lege. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea art. 21 alin. (3) din Constituție, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești“ (Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, paragraful 26). … 22.Cu privire la competența Colegiului de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție ca, printr-un regulament, să stabilească atât organul administrativ competent să aprobe compunerea completurilor de 3 judecători în materie penală, cât și modalitatea de desemnare a membrilor acestora, Curtea Constituțională a invocat și Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 166 din 28 februarie 2020, prin care a statuat că ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de aducere la îndeplinire a unei măsuri/finalități prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege (paragraful 48). Faptul că Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători, în condițiile în care legea nu reglementează în mod expres modalitatea de desemnare a acestora, nu poate fi considerat contrar legii, în sensul încălcării autorității legii, cu eventuala consecință a creării unei paradigme juridice neconstituționale. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar (paragraful 51).  … 23.Potrivit Curții, dacă legiuitorul ar fi dorit ca și pentru desemnarea membrilor completurilor de 3 judecători să fie utilizat procedeul tragerii la sorți, ar fi trebuit să reglementeze în mod expres acest lucru, ceea ce nu a făcut, lăsând, astfel, în marja de apreciere a Colegiului de conducere, ca organ colegial de conducere competent să adopte regulamentul instanței supreme, să stabilească modalitatea concretă de desemnare a membrilor acestor completuri (paragraful 52). Fără ca situația normativă existentă la instanțele ierarhic inferioare să fie un reper pentru cea de la Înalta Curte de Casație și Justiție, desemnarea membrilor completurilor de judecată de la instanțele inferioare și a membrilor completurilor de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție urmează același algoritm, iar o asemenea orientare normativă la nivelul actelor administrative a fost și este posibilă tocmai pentru că legea este cea care permite o opțiune între tragerea la sorți și nominalizare în privința completurilor de 3 judecători de la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, neexcluzând nici expres, nici implicit vreuna dintre cele două modalități de desemnare antereferite (paragraful 54).  … 24.Modul de desemnare a membrilor completurilor de 3 judecători prin mijlocirea unui act administrativ cu caracter normativ nu încalcă exigențele constituționale ale art. 126 alin. (4), întrucât actul administrativ nu face altceva decât să organizeze executarea legii. Această desemnare este un aspect al compunerii completurilor menționate, astfel că aceasta trebuie realizată în baza și în temeiul legii, ceea ce s-a și întâmplat. Dacă legea nu prevede în mod expres ca desemnarea membrilor completurilor să se facă prin tragere la sorți sau prin nominalizare expresă, iar actul administrativ cu caracter normativ a reglementat, în lipsa unei dispoziții legale restrictive, una dintre aceste două modalități înseamnă că această compunere a completului, sub aspectul desemnării membrilor săi, a fost realizată în baza și în temeiul legii, cu alte cuvinte, prin lege (paragraful 57). Soluția aleasă prin actul administrativ normativ, respectiv desemnarea membrilor completurilor menționate la propunerea președintelui de secție și cu aprobarea Colegiului de conducere, nu este de natură să afecteze cerința independenței și imparțialității obiective a completurilor de 3 judecători. Desemnarea prin tragere la sorți a membrilor completurilor nu este unica și singura modalitate prin care se asigură imparțialitatea obiectivă a acestora, putând exista și modalități alternative de desemnare în mod transparent a acestora, care să asigure un grad înalt de încredere în sistemul judiciar, de natură a înlătura orice suspiciune privind modul în care sunt repartizați judecătorii în aceste completuri (paragraful 60). … 25.Ca și în cauza soluționată prin Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, raportat la criticile de neconstituționalitate formulate în cauza de față, Curtea reține că nu este chemată să se pronunțe asupra soluției normative cuprinse în regulamentul antereferit cu privire la modul concret de desemnare a membrilor completurilor. Dacă ar fi așa, excepția de neconstituționalitate ar fi inadmisibilă, întrucât prevederile regulamentare nu pot forma obiect al controlului de constituționalitate. Curtea este chemată să se pronunțe (și s-a pronunțat deja în raport cu data soluționării prezentei excepții de neconstituționalitate) dacă un act de reglementare primară poate transfera în domeniul actelor de reglementare secundară stabilirea organului competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală și a modului concret de desemnare a membrilor acestor completuri. Sub acest aspect, Curtea a reținut că legiuitorul are opțiunea să stabilească el însuși organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală sau, din contră, să lase acest aspect în sfera actelor administrative normative. Textul criticat dă expresie celei de-a doua ipoteze menționate, astfel că a reglementat doar competența organului administrativ de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție de a adopta regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă, lăsându-se, astfel, acesteia obligația de a stabili, ca act de aplicare a legii, atât organul competent să aprobe/valideze compunerea completurilor de judecată în materie penală, cât și modul concret de desemnare a membrilor completurilor (Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, precitată, paragraful 29). … 26.Cu privire la modul concret de desemnare a membrilor completului sunt aplicabile mutatis mutandis, așa cum Curtea a reținut și în Decizia nr. 71 din 9 februarie 2021, precitată (paragraful 34), paragrafele 48 și 51 din Decizia nr. 27 din 22 ianuarie 2020. Astfel, ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de aducere la îndeplinire a unei măsuri/finalități prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege. În situația în care autoritatea administrativă emitentă a stabilit o anumită modalitate de desemnare a membrilor unor completuri cu privire la care legea nu dispune nimic, caz în care se încadrează și situația litigioasă analizată, se constată că aceasta are o marjă de apreciere ce nu poate fi contestată din perspectiva relației dintre un act de reglementare primar și unul secundar. Nu există nicio prevedere constituțională sau vreo exigență rezultată din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale care să impună ca modul de desemnare a membrilor completurilor să fie realizat în mod direct prin lege. În lipsa unei prevederi legale exprese, rezultă că legiuitorul a acceptat ca un act de reglementare secundară să realizeze acest lucru, ca act de executare a legii. O asemenea modalitate de legiferare, prin care se lasă la latitudinea actului administrativ normativ alegerea celei mai articulate soluții, în lipsa unei reglementări restrictive de nivel legal, nu echivalează cu conferirea de competențe legislative unei autorități administrative. … 27.Prin urmare, având în vedere considerentele mai sus expuse, care își mențin valabilitatea, nu se poate susține încălcarea, prin normele criticate, a art. 21 alin. (3) din Constituție, în componenta sa referitoare la stabilirea prin lege a instanței judecătorești, și nici a prevederilor art. 126 alin. (2) și (4) din Constituție, referitoare la stabilirea numai prin lege a competenței instanțelor judecătorești și a procedurii de judecată, respectiv stabilirea prin lege organică a compunerii Înaltei Curți de Casație și Justiție și a regulilor de organizare și funcționare a acesteia. Tot astfel, nu poate fi reținută nici încălcarea prevederilor constituționale ale art. 16 și ale art. 124 alin. (2) privind unicitatea, imparțialitatea și egalitatea pentru toți a justiției, criticate din aceeași perspectivă, a unei pretinse discriminări determinate de discreția/aprecierea unui organ administrativ în stabilirea completurilor specializate. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ovidiu Puțura în Dosarul nr. 529/2/2019 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 29 alin. (1) lit. a) și f) și ale art. 31 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Marieta Safta

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește