DECIZIA nr. 562 din 16 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 23 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, excepție ridicată de Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita în Dosarul nr. 2.867/255/2016 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 478D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 831D/2018 și nr. 2.369D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, ridicată de Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita și de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea în dosarele nr. 233/255/2017 și nr. 644/255/2018 ale Judecătoriei Marghita. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Magistratul-asistent învederează Curții că, la Dosarul nr. 2.369D/2018, a fost transmis un document din partea Romanian Greek-Catholic Association, cu sediul în Irvine, California, în calitate de amicus curiae, în sprijinul admiterii excepției de neconstituționalitate. … 6.Având în vedere obiectul excepției de neconstituționalitate în dosarele mai sus menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor nr. 831D/2018 și nr. 2.369D/2018 la Dosarul nr. 478D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea dosarelor nr. 831D/2018 și nr. 2.369D/2018 la Dosarul nr. 478D/2018, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, arătând că invocarea art. 29 din Constituție nu are legătură cu cauza, întrucât textele de lege criticate nu impun un criteriu de organizare a cultelor religioase, pentru a face incident textul constituțional menționat. În ceea ce privește critica prin raportare la art. 44 din Constituție, consideră că se pune o problemă de interpretare a legii, pentru a se stabili dacă reconstituirea dreptului de proprietate se poate face doar cu privire la terenurile pe care structurile reprezentative ale cultelor religioase le-au avut în proprietate sau și pentru terenurile pe care subunitățile acestor structuri le-au avut cândva în proprietate. Totodată, autorii excepției raportează constituționalitatea prevederilor de lege criticate nu doar la norme din Legea fundamentală, ci și la norme de organizare a cultelor religioase. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:8.Prin încheierile din 21 martie 2018, 10 mai 2018 și 5 decembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 2.867/255/2016, nr. 233/255/2017 și, respectiv, nr. 644/255/2018, Tribunalul Bihor – Secția I civilă și Judecătoria Marghita au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997. Excepția a fost ridicată de Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita și de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea în cauze având ca obiect soluționarea cererilor de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri. … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care nu permit structurilor reprezentative ale unităților de cult să dobândească dreptul de proprietate, cu titlul de reconstituire, și asupra terenurilor pe care entitățile inferioare din organizarea proprie le-au avut în proprietate, potrivit statutelor proprii. Art. 29 alin. (3) din Legea fundamentală dă dreptul cultelor religioase din România care sunt înregistrate legal să se organizeze potrivit statutelor proprii, ceea ce implică dreptul de acces la toate beneficiile acordate prin legislația civilă, conform procedurilor și normelor de organizare proprii. Or, interpretarea dată de unele instanțe prevederilor art. 23 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 1/2000, în sensul că „structurile reprezentative ale unităților de cult pot dobândi proprietatea doar asupra terenurilor pe care ele însele le-au avut în proprietate, în limitele prevăzute de lege, fiecare unitate reprezentativă având un drept propriu la reconstituire doar cu privire la terenul pe care l-a avut în proprietate“, este profund neconstituțională, deoarece aduce atingere principiului constituțional al libertății și autonomiei cultelor religioase. … 10.Autorii excepției arată că, în cazul Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, Oradea, respectiv al Protopopiatului Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita, precum și în toate cazurile similare sunt incidente prevederile canonului 930 din Codul Canoanelor Bisericilor Orientale (recunoscut prin Hotărârea Guvernului nr. 1.218/2008 privind recunoașterea Codului de Drept Canonic al Bisericii RomanoCatolice și a Codului Canoanelor Bisericilor Orientale), care constituie statutul propriu de organizare a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolice: „după desființarea persoanei juridice, bunurile sale trec la persoana juridică imediat superioară, rămânând întotdeauna stabilite dorințele fondatorilor sau donatorilor, a drepturilor câștigate și a statutelor prin care era condusă persoana juridică desființată“. Așadar, ca urmare a desființării Bisericii Greco-Catolice prin Decretul nr. 358/1948, bunurile unei parohii „trec la persoana juridică imediat superioară“, care este protopopiatul. … 11.De asemenea, prevederile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care nu garantează dreptul de proprietate privată al Bisericii Greco-Catolice din România, conform structurii sale organizatorice după statutele proprii. O interpretare diferită a acestor prevederi este discriminatorie și contrară economiei întregii legi a fondului funciar, care reconstituie dreptul de proprietate nu numai pentru persoanele fizice și juridice care le-au avut în proprietate înainte de 1945, ci și în favoarea tuturor moștenitorilor persoanelor fizice sau a succesorilor persoanelor juridice de drept privat. Or, din această perspectivă, fundațiile, asociațiile, composesoratele etc., în calitate de continuatoare ale vechilor proprietari, ar putea să beneficieze de reconstituirea dreptului de proprietate, în timp ce structurile reprezentative ale unităților de cult, organizate după norme proprii, ar fi lipsite de posibilitatea de a dobândi restituirea proprietăților funciare ale unității de cult (ale cultului religios), cu toate structurile sale organizatorice. Practic, printr-o astfel de interpretare a dispozițiilor art. 23 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 1/2000 se neagă dreptul Bisericii Greco-Catolice la autodeterminare și autoorganizare, deși acest drept este garantat în plan constituțional, și se creează o situație discriminatorie cu alte subiecte de drept. … 12.Tribunalul Bihor – Secția I civilă, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 13.Judecătoria Marghita consideră că prevederile legale care formează obiectul excepției de neconstituționalitate nu încalcă dispozițiile constituționale și convenționale invocate. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 23 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, care au următorul conținut:– Art. 23 alin. (1) și (1^2):(1)Structurile reprezentative ale unităților de cult pot dobândi în proprietate, prin reconstituire, suprafețe de teren agricol pe care le-au avut, astfel: a) centre eparhiale, până la 100 ha; b) protoierii, până la 50 ha; c) mânăstiri și schituri, până la 50 ha; d) parohii și filii, până la 10 ha.(…)(1^2)Unitățile de cult prevăzute la alin. (1), dacă au avut în proprietate suprafețe mai mari decât cele retrocedate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafață deținută în 1945. …  … 18.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 29 alin. (3), potrivit căruia cultele religioase sunt libere și se organizează potrivit statutelor proprii, în condițiile legii, și în art. 44 alin. (2) privind garantarea și ocrotirea egală a dreptului de proprietate privată. Se invocă, prin raportare la art. 20 alin. (2) din Legea fundamentală, și prevederile art. 14 privind interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și cele ale art. 1 privind proprietatea din Primul Protocol adițional la Convenție. Din interpretarea art. 20 din Legea fundamentală prin prisma textelor convenționale menționate, Curtea reține, totodată, și prevederile constituționale ale art. 16 privind principiul egalității. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că textele de lege criticate oferă structurilor reprezentative ale unităților de cult posibilitatea de a dobândi în proprietate, prin reconstituire, suprafețele de teren agricol pe care le-au avut anterior anului 1945. Referindu-se la aceste entități, art. 23 alin. (1) din Legea nr. 1/2000 menționează expres centrele eparhiale, protoieriile, mânăstirile, schiturile, parohiile și filiile. Formal, autorii excepției nu se încadrează în această enumerare, fiind Protopopiatul Român Unit cu Roma, GrecoCatolic, Marghita, respectiv Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea. Or, argumentarea pretinsei neconstituționalități este realizată tocmai din perspectiva faptului că dispozițiile de lege criticate nu includ protopopiatele (care sunt circumscripții administrative bisericești, ce cuprind mai multe parohii din aceeași episcopie), respectiv episcopiile (prin „episcopie“ se înțelege teritoriul asupra căruia se extinde autoritatea unui episcop sau instituția bisericii creștine care este condusă de un episcop), printre entitățile care pot beneficia de restituire. Nemulțumirea autorilor excepției vizează așadar o omisiune de reglementare, a cărei complinire nu ține de competența Curții Constituționale, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. Curtea Constituțională nu se poate substitui legiuitorului pentru eventuala completare a listei titularilor dreptului de a solicita reconstituirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor agricole și forestiere, în condițiile în care legiuitorul este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate în accepțiunea conferită de Constituție, în așa fel încât acesta să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu interesele particulare legitime ale altor subiecți de drept. … 20.Mai mult, așa cum s-a statuat în jurisprudența Curții Constituționale, în ceea ce privește legislația cu caracter reparator, legiuitorul este liber să opteze atât în privința sferei bunurilor pentru care stabilește măsurile reparatorii, cât și a întinderii și a modalității de acordare a acestora, în funcție de situația concretă a respectivelor bunuri, fără ca prin aceasta să se instituie un tratament juridic diferit pentru categoriile de cetățeni aflate în situații identice (a se vedea, în acest sens, de exemplu, Decizia nr. 455 din 24 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1088 din 17 noiembrie 2020, paragraful 37, sau Decizia nr. 235 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 298 din 7 mai 2009). … 21.Totodată, Curtea observă că în motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, sub aspectul naturii juridice, protopopiatele sunt persoane juridice imediat superioare parohiilor Bisericii Greco-Catolice, desființată prin Decretul nr. 358/1948, astfel că, potrivit prevederilor canonului 930 din Codul Canoanelor Bisericilor Orientale, care constituie statutul de organizare a Bisericii Române Unite cu Roma, GrecoCatolice, după desființarea persoanei juridice, bunurile sale trec la persoana juridică imediat superioară. Din perspectiva evidențiată de autorii excepției, Curtea constată că se critică modul de interpretare și aplicare a prevederilor normative incidente în cauză, prin coroborarea prevederilor de lege supuse controlului de constituționalitate cu prevederile Codului Canoanelor Bisericilor Orientale – care instituie regula amintită, potrivit căreia, după desființarea persoanei juridice, bunurile sale trec la persoana juridică imediat superioară -, precum și cu dispozițiile Legii nr. 489/2006 privind libertatea religioasă și regimul general al cultelor, care, printre altele, stabilesc, în art. 8, că, în România, cultele recunoscute se organizează și funcționează în mod autonom, potrivit propriilor statute sau coduri canonice. Or, aceasta nu este o problemă de constituționalitate. Astfel cum rezultă din art. 126 alin. (1) din Constituție, este atributul exclusiv al instanțelor judecătorești să stabilească situația de fapt ce stă la baza litigiilor și să determine prevederile de lege ce constituie temei al acțiunilor aflate pe rolul acestora, precum și dispozițiile normative care, prin coroborare cu acestea, conduc la soluționarea cauzei, în funcție de împrejurările concrete ale acesteia, apreciind, în speță, în ce măsură reclamantele beneficiază sau nu de un drept propriu la reconstituire asupra terenurilor agricole. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 23 alin. (1) și (1^2) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, excepție ridicată de Protopopiatul Român Unit cu Roma, Greco-Catolic, Marghita în Dosarul nr. 2.867/255/2016 al Tribunalului Bihor – Secția I civilă și în Dosarul nr. 233/255/2017 al Judecătoriei Marghita și de Episcopia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, Oradea în Dosarul nr. 644/255/2018 al Judecătoriei Marghita.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Bihor – Secția I civilă și Judecătoriei Marghita și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 16 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește