DECIZIA nr. 561 din 26 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (6) și (7), precum și ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepție ridicată de Maria Magdalena Veres în Dosarul nr. 48.744/3/2017 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 857D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a depus note scrise, prin care solicită respingerea excepției de neconstituționalitate. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 17 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 48.744/3/2017, Tribunalul București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) și alin. (7), precum și ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepția a fost invocată de Maria Magdalena Veres într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii privind anularea Deciziei de invalidare nr. 17.218 din 21 septembrie 2017, emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, deși Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor în vederea finalizării procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate abuziv în perioada regimului comunist, totuși, prin algoritmul de calcul al despăgubirilor cuvenite se instituie o discriminare între persoanele îndreptățite la restituire, în funcție de momentul în care au primit despăgubirea, respectiv înainte sau după intrarea în vigoare a acestui act normativ, deși notificarea a fost formulată în termen. Se arată că în acest mod nu sunt respectate principiile care stau la baza acordării măsurilor prevăzute de acest act normativ, respectiv principiul prevalenței restituirii în natură, principiul echității, principiul transparenței procesului de stabilire a măsurilor reparatorii și principiul menținerii justului echilibru între interesul particular al foștilor proprietari și interesul general al societății, prevăzute de art. 2 din Legea nr. 165/2013. … 7.Se mai susține că modalitatea de calcul al despăgubirilor, prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, nu are în vedere valoarea reală, de piață a imobilelor, fără a exista o justificare a calculării despăgubirilor la nivelul anului 2013, iar nu la data acordării efective a despăgubirilor. În acest sens se mai susține că despăgubirea, ca drept de creanță, ar trebui să fie calculată potrivit standardelor internaționale de evaluare. Mai mult, prevederile art. 21 alin. (7) din lege, potrivit cărora numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat, încurajează tergiversarea soluționării dosarelor de către entitățile învestite de lege, ajungându-se la situația în care valoarea actualizată a despăgubirilor încasate, pentru același imobil, în temeiul legilor reparatorii anterioare, să depășească valoarea despăgubirilor calculate în temeiul textelor de lege criticate, cu consecința invalidării propunerii de acordare a despăgubirilor, astfel cum rezultă din Decizia de invalidare nr. 17.218 din 21 septembrie 2017, emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. În acest mod este încălcat și dreptul la respectarea bunurilor, prevăzut de art. 1 cuprins în Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 8.Se mai arată că prevederile art. 50 lit. b), care abrogă evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaționale de evaluare și măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt discriminatorii, instituind în mod nejustificat un mod diferit de calcul al despăgubirilor, fără nicio justificare. … 9.Tribunalul București – Secția a V-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens apreciază că textele de lege criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate, câtă vreme tocmai în considerarea acestor dispoziții constituționale, a recunoașterii dreptului de proprietate asupra imobilului preluat abuziv, se acordă măsurile reparatorii, pe calea legii speciale de reparație. … 10.Se mai apreciază că raportarea la prețurile imobilelor înscrise în grilele notariale pe anul 2013 a avut în vedere împrejurarea că aceste prețuri au fost stabilite ca urmare a expertizării imobilelor de experți specializați în acest sens, anexele raportului de expertiză stabilind o valoare care este în acord cu prețul de piață al imobilului. Împrejurarea că unitatea deținătoare nu a soluționat notificările în termenele stabilite de legiuitor nu poate fi reținută ca o încălcare a prevederilor constituționale, tocmai prin faptul că, prin acest act normativ, s-au prevăzut termene de soluționare, cu posibilitatea persoanelor ce se consideră îndreptățite să ceară instanței soluționarea cererilor nefinalizate în cadrul procedurii administrative. … 11.Cu privire la dispozițiile art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, instanța de judecată apreciază că prin intrarea în vigoare a noului act normativ nu sunt încălcate dispozițiile constituționale invocate, întrucât la momentul intrării în vigoare a noului act normativ s-a avut în vedere evaluarea imobilelor preluate abuziv, la prețul pieței, stabilit pe baza expertizei tehnice evaluatoare. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 13.Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 21 alin. (6) și (7) din Legea nr. 165/2013 sunt constituționale în măsura în care valoarea despăgubirii acordate pentru privarea de proprietate operată de stat este în mod rezonabil proporțională cu valoarea bunului, iar dispozițiile art. 50 lit. b) din același act normativ sunt constituționale. În acest sens, arată că pot fi reținute criticile de neconstituționalitate, prin raportare la art. 44 din Constituție, în măsura în care valoarea despăgubirii acordate pentru o privare de proprietate operată de stat nu este în mod rezonabil proporțională cu valoarea bunului, sau o asemenea despăgubire nu mai poate fi acordată, din moment ce din suma evaluată prin aplicarea grilei notariale valabile la nivelul lunii mai 2013, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, se scade valoarea actualizată a despăgubirilor încasate pentru imobilul respectiv, în cadrul procedurilor anterioare. Se mai invocă cele statuate de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României (paragraful 127). De asemenea se mai apreciază că, prin hotărârea-pilot precitată, statului român i-a fost lăsată o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse, însă trebuie să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale, astfel încât despăgubirile acordate să nu fie cu mult sub valoarea bunurilor. Or, în cazul în care statul, în momentul evaluării imobilului, are în vedere, pe de-o parte, aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, raportarea fiind făcută la nivelul anului 2013, iar, pe de altă parte, se iau in considerare caracteristicile tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia (perioada anilor 1945), cu plata despăgubirilor făcută peste cel puțin 5 ani de la intrarea in vigoare a Legii nr. 165/2013, există riscul ca valoarea despăgubirilor să nu mai poată fi în mod rezonabil proporțională cu valoarea bunului. … 14.În privința celorlalte critici de neconstituționalitate, referitoare la art. 21 alin. (6) și (7) și art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, se apreciază că acestea nu pot fi reținute, din moment ce reglementările respective se aplică tuturor destinatarilor cuprinși în ipoteza normelor. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 21 alin. (6) și alin. (7), precum și ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit cărora:– Art. 21 alin. (6) și (7):(6)Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările și completările ulterioare, în considerarea caracteristicilor tehnice ale imobilului și a categoriei de folosință la data preluării acestuia, și se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.(7)Numărul de puncte se stabilește după scăderea valorii actualizate a despăgubirilor încasate pentru imobilul evaluat conform alin. (6). … – Art. 50 lit. b):La data intrării în vigoare a prezentei legi: (…)b)orice dispoziție referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaționale de evaluare și la măsura reparatorie a compensării cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent, prevăzute în Legea nr. 10/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se abrogă; …  …  … 18.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) referitoare la egalitatea în drepturi și art. 44 – Dreptul de proprietate. De asemenea se invocă și dispozițiile art. 1 – Protecția proprietății din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 19.Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia invocă neconstituționalitatea prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013, privind evaluarea imobilului prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a acestui act normativ, și prin raportare la art. 50 alin. (1) lit. b) din același act normativ, prin care se abrogă, de la data intrării în vigoare a legii, orice dispoziție referitoare la evaluarea imobilelor potrivit standardelor internaționale de evaluare, arătând, în esență, că aplicarea dispozițiilor Legii nr. 165/2013, în cazul unor litigii începute înainte de intrarea în vigoare a acesteia, cu consecința modificării modalității de acordare a măsurilor compensatorii pentru imobilele preluate abuziv, încalcă principiul constituțional al egalității în drepturi și dreptul de proprietate privată. … 20.Curtea reține că, în privința constituționalității dispozițiilor din Legea nr. 165/2013, care instituie, pentru evaluarea imobilului ce constituie obiectul deciziei de compensare, metoda aplicării grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a legii, are o bogată jurisprudență, care își menține valabilitatea și în cauza prezentă. Astfel, prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 9 iulie 2014, Curtea Constituțională s-a pronunțat și asupra prevederilor art. 4 teza a doua raportate la art. 21 alin. (6) și art. 50 lit. b) teza întâi din Legea nr. 165/2013, analizând argumente de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză. Prin decizia menționată Curtea a respins excepția de neconstituționalitate ca neîntemeiată, cu motivarea că prevederile legale criticate constituie modalitatea prin care legiuitorul a înțeles să transpună în legislația națională exigențele impuse de Curtea Europeană a Drepturilor Omului, așa cum rezultă din expunerea de motive a Legii nr. 165/2013. În acest sens, în acord cu cele reținute în jurisprudența sa, reprezentată de Decizia nr. 188 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 484 din 30 iunie 2014, Curtea a statuat că Legea nr. 165/2013 a fost adoptată de legiuitor ca urmare a pronunțării de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care, la paragraful 232, au fost reținute în sarcina statului român obligația implementării unor proceduri simplificate și eficiente, întemeiate pe măsuri legislative și pe o practică judiciară și administrativă coerentă, precum și obligația adoptării unor reguli de procedură clare și simplificate, care să acorde sistemului de despăgubiri o previzibilitate sporită. Prin aceeași decizie Curtea a mai reținut, de asemenea, că prin hotărârea-pilot menționată, a fost lăsată însă statului român o largă marjă de apreciere în privința mijloacelor prin care să îndeplinească obligațiile juridice impuse și să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate avute în vedere. Invocând jurisprudența sa anterioară în legătură cu procedura specială de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, Curtea a mai reținut că modul de reparare a injustițiilor și abuzurilor din legislația trecută ține de opțiunea exclusivă a legiuitorului, iar prevederile de lege criticate sunt în acord cu cele ale art. 44 alin. (1) teza a doua din Constituție, potrivit cărora conținutul și limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege. … 21.Tot astfel, prin Hotărârea din 29 aprilie 2014, pronunțată în Cauza Preda și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat – având în vedere marja de apreciere a statului român și garanțiile instituite prin Legea nr. 165/2013, și anume regulile de procedură clare și previzibile, însoțite de termene constrângătoare și de un control judecătoresc efectiv – că legea menționată oferă, în principiu, un cadru accesibil și efectiv pentru remedierea criticilor referitoare la atingerile aduse dreptului la respectarea bunurilor în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, rezultate în urma aplicării legilor de restituire (paragraful 129). În aceeași cauză instanța de contencios al drepturilor omului a statuat, de asemenea (paragraful 128), că măsurile de amenajare a plății creanțelor datorate de stat în virtutea deciziilor judecătorești definitive, cum ar fi eșalonarea plății acestora, măsuri luate pentru apărarea echilibrului bugetar între cheltuielile și încasările publice, urmăreau un scop de utilitate publică și realizarea unui just echilibru între diferitele interese aflate în joc, prin respectarea mecanismului existent și prin grija pe care autoritățile au demonstrat-o în executarea acestuia (a se vedea în acest sens, de exemplu, și Decizia nr. 174 din 29 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 374 din 16 mai 2016). Mai mult, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 și 24, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar și previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul național al terenurilor agricole și al altor imobile, cât și imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluționate să fie evaluate prin raportare la același sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislației anterioare în materie – Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 și Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente – referitoare la stabilirea valorii de piață a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaționale de evaluare. Însă, așa cum s-a arătat prin Decizia nr. 269 din 7 mai 2014, anterior citată, legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalități prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligația ca măsurile adoptate să respecte principiul proporționalității, așadar, să fie adecvate, rezonabile și să asigure un just echilibru între interesul individual și cel general al societății. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărâriipilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăților, se numără și plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând însă doar sistemul de referință al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obținute de către persoanele îndreptățite, aceasta este o măsură proporțională cu scopul legitim urmărit (constând în menținerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecințelor produse, valențele unei plafonări. Prin decizia menționată Curtea a subliniat că această măsură nu este de natură să afecteze dreptul de proprietate în substanța sa, deoarece nu îi pune în pericol existența și efectele juridice, ci doar intervine asupra cuantumului bănesc obținut prin valorificarea dreptului de proprietate, în limitele permise de art. 44 din Constituție. … 22.Referitor la critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (7) din Legea nr. 165/2013, autoarea excepției susține că, prin aplicarea acestor dispoziții legale, valoarea actualizată a despăgubirilor încasate, pentru același imobil, în temeiul legilor reparatorii anterioare, a depășit valoarea despăgubirilor calculate în temeiul textelor de lege criticate, cu consecința invalidării propunerii de acordare a despăgubirilor, astfel cum rezultă din Decizia de invalidare nr. 17.218 din 21 septembrie 2017, emisă de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor. Or, astfel de susțineri, referitoare la nemulțumirea legată de modul de calcul al despăgubirilor, în speța dedusă soluționării instanței de judecată, intră în sfera interpretării și aplicării legii, iar nu în cea a unui control de constituționalitate a normei legale, revenind instanței de judecată, potrivit competenței sale specifice, să se pronunțe asupra legalității deciziei de invalidare incidentă în cauză. Pe de altă parte, Curtea reține că soluția normativă cuprinsă în norma criticată, privind modalitatea concretă de stabilire a numărului de puncte, în urma evaluării imobilului, reprezintă opțiunea exclusivă a legiuitorului de a stabili valoarea concretă a despăgubirilor acordate. Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu garantează un drept la o compensație integrală în orice circumstanțe, o compensație numai parțială nefăcând privarea de proprietate nelegitimă eo ipso în toate cazurile. În mod special, anumite obiective legitime, de utilitate publică, precum cele care urmăresc măsuri de reformă economică sau de dreptate socială, pot milita pentru o rambursare mai mică decât valoarea de piață integrală (a se vedea în acest sens hotărârile din 21 februarie 1986 și din 8 iulie 1986, pronunțate în cauzele James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 54, și, respectiv, Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120). De asemenea, prin Hotărâreapilot a Curții Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, a fost acordată o largă marjă de apreciere în privința modului de configurare și executare a creanțelor statului în materia restituirii imobilelor. În acest sens, prin aceeași hotărâre, s-a statuat că statului „trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate din țară și pentru punerea lor în aplicare“ (paragraful 233), iar „Plafonarea despăgubirilor și eșalonarea lor pe o perioadă mai lungă ar putea să reprezinte, de asemenea, măsuri capabile să păstreze un just echilibru între interesele foștilor proprietari și interesul general al colectivității“ (paragraful 235). În consecință, ținând cont de numărul mare de persoane vizate și de consecințele importante ale hotărârii, al cărui impact asupra întregii țări este considerabil, „autoritățile naționale rămân suverane pentru a alege [… ] măsurile generale ce trebuie integrate în ordinea juridică internă pentru a pune capăt încălcărilor constatate de Curte“ (paragraful 236). … 23.De asemenea, prin Decizia nr. 180 din 1 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 24 iunie 2014, a fost respinsă ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013, cu motivarea că este firesc ca obligația emiterii titlurilor de despăgubire stabilite prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 să fie executată în condițiile noii legi, aceasta fiind tocmai expresia concretă a principiului tempus regit actum și a principiului aplicării imediate a legii noi. Așadar, aplicarea imediată a legii noi în domeniul propriu de activitate cu privire la situațiile pendinte nu aduce atingere principiului neretroactivității. Curtea a statuat în mod constant că o lege nu este retroactivă atunci când modifică pentru viitor o stare de drept născută anterior și nici atunci când suprimă producerea în viitor a efectelor unei situații juridice constituite sub imperiul legii vechi, pentru că în aceste cazuri legea nouă nu face altceva decât să refuze supraviețuirea legii vechi și să reglementeze modul de acțiune în timpul următor intrării ei în vigoare, adică în domeniul ei propriu de aplicare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 294 din 6 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 29 septembrie 2004, și Decizia nr. 458 din 2 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 24 din 13 ianuarie 2004). … 24.În ceea ce privește susținerile referitoare la inegalitatea în drepturi a unor persoane aflate în aceeași situație juridică, dar care au primit despăgubiri înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, în jurisprudența sa, de exemplu, Decizia nr. 714 din 9 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 96 din 5 februarie 2015, paragraful 22, Curtea a statuat că, dacă prin jocul unor prevederi legale anumite persoane pot ajunge în situații defavorabile, apreciate subiectiv prin prisma propriilor interese ca defavorabile, acest fapt nu reprezintă o discriminare care să afecteze constituționalitatea textelor respective. Mai mult, în jurisprudența sa, Curtea a arătat că respectarea principiului egalității în drepturi, stabilit prin prevederile art. 16 alin. (1) din Legea fundamentală, presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 764 din 18 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 9 martie 2015). … 25.Prin urmare, având în vedere că cele reținute prin deciziile la care s-a făcut mai sus referire își mențin valabilitatea, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Magdalena Veres în Dosarul nr. 48.744/3/2017 al Tribunalului București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 21 alin. (6) și (7), precum și ale art. 50 lit. b) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește