DECIZIA nr. 560 din 7 iulie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 13/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 5 din 5 ianuarie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 152 13/07/2016
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 252
ActulREFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ActulREFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 66
ActulREFERIRE LALEGE (R) 218 23/04/2002 ART. 12
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE 152 13/07/2016
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 252
ART. 1RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 360 06/06/2002 ART. 26
ART. 1REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 1REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 66
ART. 1REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 26
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 218 23/04/2002 ART. 12
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 252
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE 360 06/06/2002 ART. 66
ART. 2RESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 218 23/04/2002 ART. 12
ART. 4REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 252
ART. 4REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 66
ART. 4REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 26
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 218 23/04/2002 ART. 12
ART. 5REFERIRE LADECIZIE 392 02/07/2014
ART. 5REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 26
ART. 6REFERIRE LALEGE (R) 218 23/04/2002 ART. 12
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 31
ART. 6REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 31
ART. 7REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 66
ART. 8REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 252
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 100
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 15
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 8REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 9REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 252
ART. 10REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 26
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 73
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 10REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 637 13/10/2015
ART. 12REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 252
ART. 12REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 66
ART. 12REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 26
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 218 23/04/2002 ART. 12
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 1 08/02/1994
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 14REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LALEGE 152 13/07/2016
ART. 15REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 252
ART. 15REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 15REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 66
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 218 23/04/2002 ART. 12
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 218 23/04/2002
ART. 17REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 252
ART. 18REFERIRE LALEGE 152 13/07/2016 ART. 1
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 637 13/10/2015
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 18REFERIRE LALEGE 133 27/06/2011
ART. 18REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 31
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 100
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 31
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 73
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 20REFERIRE LAPROTOCOL 20/03/1952 ART. 1
ART. 20REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 637 13/10/2015
ART. 21REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 26
ART. 22REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 26
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 866 10/12/2015
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 497 07/10/2014
ART. 23REFERIRE LADECIZIE 301 05/06/2014
ART. 23REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 509
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 337 11/05/2017
ART. 24REFERIRE LADECIZIE 1658 28/12/2010
ART. 24REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 1
ART. 24REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002 ART. 66
ART. 25REFERIRE LADECIZIE 337 11/05/2017
ART. 25REFERIRE LALEGE 360 06/06/2002
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 25REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 26REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 252
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 108
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 100
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 100
ART. 27REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 264
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 27REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 28REFERIRE LADECIZIE 378 06/06/2017
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 20
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 16
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 16
ART. 28REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 20
ART. 29REFERIRE LALEGE (R) 218 23/04/2002 ART. 12
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 1 10/01/2014
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 447 29/10/2013
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 1 11/01/2012
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 743 02/06/2011
ART. 30REFERIRE LADECIZIE 903 06/07/2010
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 30REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 31
ART. 32REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 31
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 33REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 33REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 684 12/12/2023
ActulREFERIT DEDECIZIE 286 27/04/2021





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Cristina Cătălina Turcu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) și ale art. 66 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și ale art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Corina Nicoleta Gheban în Dosarul nr. 22.891/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.796D/2017.2.La apelul nominal lipsesc părțile față de care procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, solicitând menținerea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 7 decembrie 2015 (înregistrată la Curtea Constituțională la data de 23 mai 2017), pronunțată în Dosarul nr. 22.891/3/2015, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) și ale art. 66 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și ale art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de Corina Nicoleta Gheban într-o cauză având ca obiect, în principal, constatarea lipsei personalității juridice a Inspectoratului de Poliție al Județului Iași, constatarea faptului că angajatorul autorului este Ministerul Afacerilor Interne, anularea fișei anuale de evaluare profesională și reluarea procedurii de evaluare profesională.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea susține, în esență, că prevederile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 aduc atingere principiului separației puterilor în stat, deoarece Parlamentul a delegat competența sa exclusivă de legiferare cu privire la statutul polițiștilor – funcționari publici – ministrului afacerilor interne, care este organ al puterii executive. Totodată, textul de lege criticat aduce atingere și principiului securității raporturilor juridice, deoarece ordinul ministrului emis în temeiul acestuia nu a fost publicat în Monitorul Oficial al României. Mutatis mutandis, excepția de neconstituționalitate se bazează pe cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 392 din 2 iulie 2014.6.Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2012, se arată că acestea aduc atingere principiului securității raporturilor juridice și dreptului la informație în măsura în care se interpretează că reprezintă temeiul în baza căruia se înființează inspectoratele județene de poliție cu personalitate juridică. Astfel, ca urmare a redactării neclare, textul nu oferă certitudinea înființării și nici denumirile și sediile inspectoratelor județene de poliție pretins înființate cu personalitate juridică. Or, înființarea unei unități de poliție destinată să asigure liniștea și ordinea publică la nivel județean este o problemă de interes public cu privire la care autoritățile trebuie să informeze corect populația, cu respectarea art. 31 alin. (1) și (2) din Constituție. În opinia autoarei, inspectoratele de poliție județene sunt doar structuri fără capacitate juridică, aflate în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.7.Se susține că prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 sunt neclare și imprevizibile, aducând atingere principiului securității raporturilor juridice, dreptului la informație și accesului liber la justiție, deoarece nu definesc raportul de serviciu al polițistului și nu precizează care este entitatea angajatoare. Accesul liber la justiție al polițistului care se consideră vătămat în drepturile sale care decurg din raportul de serviciu este îngreunat prin faptul că nu este cert cine anume este angajatorul acestuia potrivit textului de lege criticat.8.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă se apreciază că acestea aduc atingere art. 1 alin. (5), art. 15, art. 16, art. 20, art. 100, art. 108 alin. (4) din Constituție, precum și Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest sens se arată că legea, ca act juridic de interes general, se comunică cetățenilor prin publicare, devenind astfel previzibilă și accesibilă. Singurele excepții de la publicare sunt înscrise în art. 108 alin. (4) din Constituție. Posibila interpretare neconstituțională a textului de lege criticat este cea potrivit căreia s-ar permite părților interesate să probeze cu înscrisuri, în fața judecătorului, acele norme sustrase de la publicare de către emitent, cu încălcarea legii (cum sunt, de exemplu, Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 300/2004 sau Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 600/2005, ambele nepublicate, invocate în apărare de Ministerul Afacerilor Interne). S-ar legitima prin acestea atât conduita ilegală a emitentului normei, de sustragere de la obligația legală de publicare, cât și rezultatul conduitei ilicite, respectiv norma nepublicată.9.Se susține că, în înțelesul său neconstituțional, art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă încalcă principiul neretroactivității legii, în măsura în care se cere de către partea interesată și se admite de către judecător administrarea de „înscrisuri“ ce probează existența și conținutul normei administrative sustrase nelegal de la publicare, permițându-se astfel aplicarea retroactivă a actelor nepublicate situației litigioase constituite anterior judecății, în condițiile în care norma se comunică pentru prima oară părții în timpul procesului.10.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 este întemeiată deoarece trimiterea la acte normative cu forță inferioară legii, care să reglementeze evaluarea activității și conduitei polițistului, contravine art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Celelalte texte de lege criticate sunt constituționale în raport cu dispozițiile din Legea fundamentală pretins încălcate.11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate.12.Guvernul arată că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 a devenit inadmisibilă ca urmare a admiterii sale prin Decizia Curții Constituționale nr. 637 din 13 octombrie 2015. Cu privire la prevederile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 și cele ale art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, făcând referire la Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994.13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 26 alin. (3) și ale art. 66 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, în forma anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 152/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 540 din 19 iulie 2016, ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și ale art. 252 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă.16.Cu privire la Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, Curtea observă că aceasta a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 170 din 2 martie 2020, textul de lege criticat păstrându-și soluția legislativă și numerotarea.17.În ceea ce privește art. 252 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea observă că autorul critică teza întâi a acestui articol.18.Referitor la dispozițiile art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002, cu modificările aduse prin Legea nr. 133/2011 pentru modificarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 448 din 27 iunie 2011, criticate de autoarea excepției, Curtea observă că procedura de evaluare a activității acesteia s-a desfășurat în perioada 1 decembrie 2013 – 30 noiembrie 2014, potrivit metodologiei la care dispozițiile criticate fac referire. Decizia Curții Constituționale nr. 637 din 13 octombrie 2015, prin care excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 a fost admisă, a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, iar încheierea de sesizare a Curții Constituționale a fost pronunțată la data de 7 decembrie 2015. Prin art. I pct. 1 din Legea nr. 152/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 legiuitorul a pus de acord art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 cu decizia Curții Constituționale, fără a păstra soluția legislativă declarată neconstituțională în 2015. Având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011 respectiv că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să analizeze textul criticat în forma anterioară acestei modificări.19.Textele de lege criticate aveau următorul cuprins:– Art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002: „Metodologia privind evaluarea polițistului se stabilește prin ordin al ministrului administrației și internelor.“– Art. 66 alin. (2) din Legea nr. 360/2002: „Raportul de serviciu al polițistului ia naștere o dată cu acordarea primului grad profesional.“– Art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002: „În județe se organizează și funcționează, ca unități cu personalitate juridică, inspectorate de poliție, conduse de un inspector-șef, ajutat de adjuncți.“– Art. 252 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă: „(2) Textele care nu sunt publicate în Monitorul Oficial al României sau într-o altă modalitate anume prevăzută de lege, […] trebuie dovedite de partea interesată“.20.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) referitor la principiul separației și echilibrului puterilor și alin. (5) sub aspectul criteriilor de calitate ale legii, art. 15 alin. (2) privind principiul neretroactivității, art. 16 – Egalitatea în drepturi, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21– Accesul liber la justiție, art. 31 alin. (1) și (2) – Dreptul la informație, art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la reglementarea statutului funcționarilor publici prin lege organică, art. 100 – Actele Președintelui, art. 108 alin. (4) – Actele Guvernului. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 1 – Protecția proprietății din primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că asupra dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 s-a pronunțat prin Decizia nr. 637 din 13 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 906 din 8 decembrie 2015, prin care a admis excepția și a constatat că acestea sunt neconstituționale. Cu acel prilej, Curtea a reținut caracterul lacunar al normelor referitoare la evaluarea activității polițiștilor, de vreme ce reguli substanțiale și esențiale în materia evaluării, precum stabilirea reprezentanților instituției angajatoare care efectuează evaluarea, precizarea criteriilor de evaluare a activității și a conduitei polițistului, comunicarea rezultatului evaluării și posibilitatea de contestare a acestuia, nu sunt reglementate prin lege (paragraful 28).22.Prin urmare, ținând cont de dispozițiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale și de faptul că decizia menționată este publicată ulterior sesizării instanței de contencios constituțional în prezenta cauză, Curtea urmează să respingă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 ca devenită inadmisibilă.23.Sub acest aspect, Curtea mai reține faptul că, de principiu, chiar dacă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepția de neconstituționalitate este respinsă ca devenită inadmisibilă, decizia anterioară de constatare a neconstituționalității poate reprezenta motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 301 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 558 din 28 iulie 2014, paragraful 20, Decizia nr. 497 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 839 din 18 noiembrie 2014, paragraful 32, sau Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016).24.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 66 alin. (2) din Legea nr. 360/2002, cu privire la care se apreciază că sunt neclare și imprevizibile, aducând atingere principiului securității raporturilor juridice, dreptului la informație și accesului liber la justiție deoarece nu definesc raportul de serviciu al polițistului și nu precizează care este entitatea angajatoare, Curtea observă că, potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 360/2002, polițistul este funcționar public civil cu statut special care exercită atribuțiile stabilite pentru Poliția Română prin lege, ca instituție specializată a statului. Prin Decizia nr. 1.658 din 28 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 18 ianuarie 2011, Curtea a reținut că, în sfera publică, angajatorul este, întotdeauna, statul prin diferitele sale entități de la nivel central sau local. Prin urmare, se reține că subiectele raportului de serviciu al funcționarului public polițist sunt polițistul și statul, prin autoritățile și instituțiile publice ale administrației publice centrale și locale (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 337 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 696 din 29 august 2017, paragraful 29).25.Totodată, Curtea nu poate reține nici critica de neconstituționalitate raportată la prevederile constituționale ale art. 21 care consacră accesul liber la justiție, deoarece Legea nr. 360/2002 prevede suficient de clar și precis că polițistul nemulțumit de sancțiunea aplicată se poate adresa instanței de contencios administrativ. Prin urmare, aceste dispoziții de lege garantează atât accesul liber la justiție, cu finalitatea apărării drepturilor, libertăților și intereselor legitime ale reclamantului, cât și controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice pe calea contenciosului administrativ, potrivit art. 126 alin. (6) din Constituție (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 337 din 11 mai 2017, precitată, paragraful 34).26.În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 252 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă, formulată din perspectiva neconstituționalității acestora în măsura în care permit administrarea ca probă în proces a actelor afectate de inexistență prin raportare la dispozițiile art. 100 și art. 108 alin. (4) din Legea fundamentală, Curtea reține că și aceasta este neîntemeiată. Astfel, textele constituționale de referință statuează cu privire la sancțiunea inexistenței decretelor emise de Președintele României, respectiv la sancțiunea inexistenței hotărârilor și ordonanțelor adoptate de Guvern în cazul nepublicării acestora în Monitorul Oficial al României. Sancțiunea inexistenței actului administrativ intervine atunci când acesta este lipsit de un element de fapt indispensabil, conform naturii sale. În prezenta cauză actul căruia ar trebui să i se aplice sancțiunea inexistenței – Ordinul ministrului administrației și internelor nr. 300 din 21 iunie 2004 privind activitatea de management resurse umane în unitățile Ministerului Administrației și Internelor nu se subsumează categoriilor cuprinse în art. 100 și art. 108 alin. (4) din Legea fundamentală.27.Referitor la încălcarea cerințelor de claritate, precizie și previzibilitate a legii, respectiv a art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea observă că depunerea la dosarul cauzei, în materialitatea lor, a actelor nepublicate de către autoritatea interesată, obligație ce derivă din textul de lege criticat, are doar semnificația administrării unei probe. Aprecierea probelor se face ulterior, în temeiul art. 264 din Codul de procedură civilă, potrivit căruia instanța va examina probele administrate, pe fiecare în parte și pe toate în ansamblul lor, în vederea stabilirii existenței sau inexistenței faptelor pentru a căror dovedire acestea au fost încuviințate. Cu acest prilej, ca și în precedent, se constată că pronunțarea asupra excepției inexistenței actului nepublicat este o etapă ulterioară celei a administrării și aprecierii probelor, excepția inexistenței putând fi supusă aprecierii exclusive a instanței care judecă cauza, iar nu celei a Curții Constituționale, care se pronunță numai asupra constituționalității legilor și ordonanțelor.28.Cât privește susținerea referitoare la încălcarea art. 16 și art. 20 din Legea fundamentală, ultimul raportat la „blocul convențional“, se constată că nu sunt arătate motivele pe care se fundamentează această critică, astfel încât Curtea urmează să o respingă (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 378 din 6 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 987 din 12 decembrie 2017, paragrafele 28-30).29.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002, motivată în sensul că acestea aduc atingere principiului securității raporturilor juridice și dreptului la informație deoarece, ca urmare a redactării neclare, textul nu oferă certitudinea înființării și nici denumirile și sediile inspectoratelor județene de poliție pretins înființate cu personalitate juridică, Curtea constată că nici aceasta nu poate fi primită.30.Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituție, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013).31.Aplicând aceste considerente de principiu la situația de față, Curtea reține că textul reglementează clar, precis și previzibil cu privire la organizarea și funcționarea în județe a inspectoratelor de poliție ca unități cu personalitate juridică conduse de un inspector-șef, ajutat de adjuncți, urmând ca prin acte subsecvente legii să se stabilească sediile inspectoratelor județene.32.În ceea ce privește invocarea art. 31 alin. (1) și (2) din Constituție, referitor la dreptul la informație, Curtea reține, în raport cu conținutul lui normativ, că nu are incidență în cauză.33.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
1.Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 26 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 152/2016 pentru modificarea și completarea Legii nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Corina Nicoleta Gheban în Dosarul nr. 22.891/3/2015 al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceeași autoare în același dosar al aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 66 alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, ale art. 12 alin. (2) din Legea nr. 218/2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române și ale art. 252 alin. (2) teza întâi din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Cătălina Turcu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x