DECIZIA nr. 560 din 26 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 177 raportat la dispozițiile art. 180 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 1.191/233/2008 al Judecătoriei Galați – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 775D/2018. … 

2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 776D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi legale, excepție ridicată de același autor în Dosarul nr. 1.915/121/2015 al aceleiași instanțe și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 776D/2018. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Având în vedere excepțiile de neconstituționalitate ridicate în dosarele anterior menționate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 776D/2018 la Dosarul nr. 775D/2018. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 pentru organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 776D/2018 la Dosarul nr. 775D/2018, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepției ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 15 mai 2018, pronunțate în dosarele nr. 1.191/233/2008 și nr. 1.915/121/2015, Judecătoria Galați – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 177 raportat la dispozițiile art. 180 din Codul de procedură civilă din 1865. Excepția a fost invocată de Victor Belcin în cauze având ca obiect soluționarea unor acțiuni în pretenții, constând în obligarea la plata unor sume de bani pentru prejudiciul creat de prepușii Inspectoratului Județean de Poliție al Județului Galați și ai Primăriei Orașului Galați, prin scoaterea ilegală a unor înscrisuri din arhivele Primăriei Orașului Galați. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că prevederile art. 177 și 180 din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale, în măsura în care exclud de la procedura înscrierii în fals alte înscrisuri decât cele sub semnătură privată, precum și alte elemente ale înscrisului decât semnătura sau scrierea. … 9.Judecătoria Galați – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată.  … 10.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 177 raportat la dispozițiile art. 180 din Codul de procedură civilă din 1865, potrivit cărora: – Art. 177: (1)Acela căruia i se opune un înscris sub semnătură privată este dator, fie să recunoască, fie să tăgăduiască scrisul ori semnătura.(2)Moștenitorii sau urmașii în drepturi ai aceluia de la care se pretinde a fi înscrisul pot declara că nu cunosc scrisul sau semnătura acestuia.; … – Art. 180: (1)Dacă una din părți declară că scrisul sau semnătura este falsă și cealaltă parte nu este de față, instanța va dispune înfățișarea părților în persoană, la alt termen, când partea care a invocat înscrisul va arăta mijloacele sale de apărare și va depune înscrisul pentru verificare.(2)Părțile vor fi reprezentate și prin mandatari cu procură specială, dacă dovedesc o împiedicare bine întemeiată. …  … 14.Deși dispozițiile legale criticate nu mai sunt în vigoare, având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Dispozițiile Codului de procedură civilă se aplică numai proceselor și executărilor silite începute după intrarea acestuia în vigoare“, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865. … 15.În opinia autorului excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (3) privind statul de drept și alin. (5) referitor la principiul legalității, art. 15 alin. (1) referitor la universalitatea drepturilor, libertăților și a obligațiilor, art. 21 – Accesul liber la justiție și art. 24 – Dreptul la apărare. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 178 și 179 din Codul de procedură civilă din 1865 se referă la procedura verificării înscrisurilor sub semnătură privată (verificarea de scripte) ce urmează a fi prezentate ca probe în instanță, în vederea validării funcției lor probatorii, iar prevederile art. 180 din Codul de procedură civilă din 1865 se referă la procedura înscrierii în fals a înscrisurilor folosite în proces.  … 17.Procedura verificării de scripte reprezintă o modalitate de verificare a autenticității unui înscris, aplicabilă înscrisurilor sub semnătură privată, dat fiind faptul că un asemenea înscris are valoare probatorie doar dacă este recunoscut de către parte sau dacă este declarat veridic de către instanță, în urma verificărilor făcute în ceea ce privește scrierea sau semnătura, potrivit procedurii prevăzute de art. 178 și 179 din Codul de procedură civilă din 1865. Procedura înscrierii în fals reprezintă o altă modalitate de verificare a veridicității a unui înscris, aplicabilă oricărui înscris folosit în proces, atât în privința autenticității scrierii sau semnăturii acestuia cât și a conținutului, inclusiv a înscrisurilor autentice. … 18.În speța dedusă soluționării instanței de judecată, autorul excepției de neconstituționalitate, reclamant în cauză, a solicitat înscrierea în fals în privința unui înscris sub semnătură privată, respectiv un contract de închiriere, în privința semnăturii aplicate pe contract. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că prevederile art. 177 și 180 din Codul de procedură civilă din 1865 sunt neconstituționale, în măsura în care exclud de la procedura înscrierii în fals alte înscrisuri decât cele sub semnătură privată, precum și alte elemente ale înscrisului decât semnătura sau scrierea.  … 19.Curtea Constituțională s-a mai pronunțat asupra constituționalității procedurii reglementate de art. 177-183 din Codul de procedură civilă din 1865, prin Decizia nr. 1.616 din 16 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 28 februarie 2011, în raport cu susțineri similare, și a statuat că acestea nu contravin dreptului părților de a se adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor legitime, de a beneficia de un proces echitabil și de judecarea acestuia într-un termen rezonabil, ci reprezintă norme de procedură a căror reglementare este de competența exclusivă a legiuitorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție. De altfel, cu privire la competența instanței de a hotărî asupra admisibilității unei probe, Curtea, prin Decizia nr. 665 din 12 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, a statuat că în ceea ce privește competența recunoscută instanței de a hotărî asupra admisibilității unei probe, în funcție de pertinența și concludenta sa, aceasta este un corolar firesc și necesar al învestirii sale cu soluționarea cauzei pe care este ținută să o finalizeze printr-o hotărâre legală și temeinică. Dincolo de rațiunile care impun și justifică o atare prerogativă, consacrarea ei nu relevă însă niciun fine de neconstituționalitate. … 20.Cele statuate în jurisprudența anterior menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 21.De altfel, prin criticile formulate se solicită, în realitate, modificarea textelor de lege criticate, în sensul în completării soluției legislative. Or, asemenea critici nu intră în competența de soluționare a Curții Constituționale care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 177 raportat la art. 180 din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Victor Belcin în Dosarul nr. 1.191/233/2008 și nr. 1.915/121/2015 ale Judecătoriei Galați – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Galați – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește