DECIZIA nr. 56 din 26 ianuarie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010, referitor la sintagma „la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, excepție ridicată de Petre Drăghici în Dosarul nr. 1.874/101/2018 al Tribunalului Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 491D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită prin procedura afișării citațiilor pe site-ul și la sediul Curții Constituționale, potrivit Hotărârii Plenului Curții Constituționale nr. 13/2020 privind aplicarea procedurii de citare prin publicitate și prin Buletinul Procedurilor de Insolvență în procedura în fața Curții Constituționale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 15 iunie 2020.  … 3.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.500D/2019, având ca obiect o excepție asemănătoare cu cea din Dosarul nr. 491D/2019, ridicată de Constantin Beaucă în Dosarul nr. 1.314/101/2018 al Tribunalului Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale. … 4.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare este legal îndeplinită prin procedura afișării citațiilor pe site-ul și la sediul Curții Constituționale, potrivit Hotărârii Plenului Curții Constituționale nr. 13/2020. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu această măsură.  … 6.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.500D/2019 la Dosarul nr. 491D/2019, care a fost primul înregistrat. … 7.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea criticilor de neconstituționalitate. Astfel, apreciază că există două categorii juridice diferite: pe de o parte, persoanele cărora li s-a recunoscut dreptul la un punctaj anual majorat, dar nu și utilizarea unui stagiu de cotizare redus la determinarea punctajului mediu anual și, pe de altă parte, persoanele avantajate prin recunoașterea unui stagiu de cotizare redus și excluse de la aplicarea art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Din acest motiv nici nu li se poate aplica un tratament juridic identic.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 26 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.874/101/2018, Tribunalul Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010, introduse prin Legea nr. 192/2015 (referitoare la sintagma „la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“). Excepția a fost ridicată de Petre Drăghici într-o cauză vizând recalcularea pensiei. … 9.Prin Încheierea din 17 mai 2019, pronunțată în Dosarul nr. 1.314/101/2018, Tribunalul Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introduse prin Legea nr. 192/2015. Excepția a fost ridicată de Constantin Beaucă într-o cauză vizând recalcularea pensiei. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 cu referire la sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“, în interpretarea dată prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se arată că se încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție. Autorii susțin că soluția reținută prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, nu clarifică stagiul complet de cotizare de care se va ține seama în cazul unei pensii stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat și asistență socială, cu sau fără creșterile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 209/2008 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale și art. 169 din Legea nr. 263/2010. Această împrejurare este dovada lipsei de claritate a art. 169^1 alin. (3) teza finală din Legea nr. 263/2010.  … 11.Arată că sunt posibile două modalități de interpretare opuse în ceea ce privește determinarea noului punctaj mediu anual. Astfel, într-o primă interpretare, stagiul complet de cotizare va avea o durată de 30 de ani, dacă se va ține seama de Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 69/2018; într-o a doua interpretare, stagiul complet de cotizare va avea o durată de 20 de ani, dacă se va da întâietate Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015, precum și art. 116 din Legea nr. 263/2010.  … 12.În ceea ce privește critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție, se arată că prevederile criticate tratează în mod discriminatoriu pensionarii sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii. Astfel, pensia tuturor acestor pensionari, anterior intrării în vigoare a Legii nr. 192/2015, era calculată sau, după caz, recalculată prin luarea în considerare a duratei stagiului complet de cotizare, potrivit principiului tempus regit actum, cu alte cuvinte, potrivit legii care stabilește durata stagiului complet de cotizare în vigoare la data la care sunt îndeplinite condițiile legale de pensionare. Prin aplicarea acestui principiu, stagiile complete de cotizare de care s-a ținut seama la calculare și, după caz, la recalcularea prevăzută de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat, au avut o durată redusă de 20 de ani. Cu toate acestea, dispozițiile criticate, în interpretarea Deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 69/2018, stabilesc că, la recalcularea pensiei potrivit Legii nr. 192/2015, legea referitoare la stagiul complet de cotizare care va fi avută în vedere este cea în vigoare la data acestei recalculări, respectiv Legea nr. 263/2010, și nu cea de la data la care s-a deschis dreptul la pensie. Întrucât durata acestui stagiu complet de cotizare este de 30 de ani, rezultă, în opinia autorilor excepției, că pensionarii cărora li se recalculează pensia în temeiul Legii nr. 192/2015 sunt discriminați față de restul pensionarilor ale căror pensii vor avea, mai departe, un cuantum care valorifică stagiul complet de cotizare, potrivit principiului tempus regit actum.  … 13.Mai departe, autorii excepției apreciază că, întrucât prevederile criticate nu sunt clare, suple și previzibile, se îngrădește accesul la justiție, contrar art. 21 alin. (1) din Constituție. De asemenea, se susține că se încalcă principiul securității juridice, deoarece, pentru a fi respectată, legea trebuie să fie cunoscută, iar pentru aceasta este nevoie ca ea să fie suficient de precisă și previzibilă.  … 14.În ceea ce privește art. 21 alin. (3) din Constituție, se susține că dreptul la un proces echitabil garantat de acest text implică acordarea majorării de punctaj prevăzută de art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, precum și păstrarea dreptului câștigat, respectiv stagiul complet de cotizare de 20 de ani existent la 31 decembrie 2015, potrivit art. 77, 43 și art. 20 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, precum și Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul competent să judece recursul în interesul legii. … 15.În continuare, autorii subliniază că, având în vedere lipsa de claritate și precizie a art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, se încalcă și art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) și (8) din Constituție. Astfel, stagiul complet de cotizare de 20 de ani este element substanțial al punctajului mediu anual, deoarece intră în calculul acestuia, potrivit art. 77 alin. (1) din Legea nr. 19/2000 și art. 95 din Legea nr. 263/2010. Prin stabilirea dreptului la pensie și a unui punctaj mediu anual determinat precis, autorii consideră că au dobândit un drept de proprietate având ca obiect o anumită pensie pentru limită de vârstă. Retragerea elementului de calcul constând din stagiul complet de cotizare de 20 de ani echivalează cu (i) încălcarea dreptului la garanția pensiei care a fost stabilită inițial prin lege și (ii) cu o expropriere inutilă, nedreaptă, neprevăzută de lege și fără despăgubire. Pensia este un bun dobândit pe bază de lege.  … 16.De asemenea, autorii consideră că se încalcă și art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție. Aceasta, mai întâi, pentru că nu este posibilă formularea unei căi de atac care să conțină motivele de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii. În plus, este blocat dreptul la un recurs efectiv în dreptul român, drept consacrat de art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, lipsind un remediu efectiv în dreptul intern în desfășurarea procedurilor pentru căile de atac. Art. 129 din Constituție este încălcat și pentru că „se face trimitere la hotărâri judecătorești al căror obiect nu este conturat și nu pot fi supuse căilor de atac, iar Codul de procedură civilă sancționează cu nulitatea lipsa obiectului acțiunii“.  … 17.Tribunalul Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 18.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 19.Avocatul Poporului arată că, fiind reglementat la rang constituțional, principiul neretroactivității legii are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare. Astfel, legea civilă se aplică tuturor situațiilor juridice născute după intrarea ei în vigoare, iar nu situațiilor juridice trecute. Acesta este principalul motiv pentru care prevederile Legii nr. 192/2015 nu se aplică situațiilor consumate, iar, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării în vigoare a acesteia, se aplică tuturor actelor, faptelor și situațiilor juridice viitoare, actelor, faptelor și situațiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum și efectelor viitoare ale unor situații juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi. Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi semnifică faptul că o situație juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei, potrivit principiului tempus regit actum. … 20.În conformitate cu prevederile art. 47 alin. (2) din Constituție, dreptul cetățenilor la pensie și la alte forme de asistență socială se exercită în condițiile legii. Ca atare, legiuitorul are libertatea de opțiune în reglementarea condițiilor și criteriilor de acordare a pensiei, a modului de calcul și de plată a acesteia, precum și a procedurii de solicitare, de stabilire a pensiei și de exercitare a contestațiilor. … 21.În sfârșit, cu referire la critica formulată din perspectiva art. 16 alin. (1) din Constituție, Avocatul Poporului precizează că intră în puterea Parlamentului, ca „unică autoritate legiuitoare a țării“, dreptul de a stabili categoriile de pensionari, precum și dispozițiile legale aplicabile fiecărei categorii în parte, în funcție de situația juridică în care se află. Atât modificarea conținutului unor norme juridice, ca fază de legiferare, cât și aprecierea necesității adoptării unor acte normative noi sau completării normelor juridice deja existente sunt de competența exclusivă a Parlamentului. … 22.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:23.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 24.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, așa cum reiese din motivarea excepției, sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din cuprinsul art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1037 din 6 decembrie 2018. Art. 169^1 a fost introdus prin Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Dispozițiile de lege criticate au următorul conținut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații.“ … 25.Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție este cea potrivit căreia sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. … 26.Dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției de neconstituționalitate sunt cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție referitoare la supremația legii, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (1) și (3) privind liberul acces la justiție, art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) și (8) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 129 referitor la folosirea căilor de atac și art. 148 alin. (2) privind relația dintre dreptul Uniunii Europene și dreptul intern. … 27.Examinând excepția de neconstituționalitate formulată din perspectiva încălcării art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea constată că art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, în interpretarea oferită de instanța supremă, oferă suficiente indicații pentru a se stabili care este durata stagiului complet de cotizare de care se va ține seama în cazul valorificării beneficiului creșterii punctajului anual de către pensiile stabilite în temeiul Legii nr. 3/1977. Astfel, cei pensionați în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare fără durată redusă au beneficiat de creșterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 și, în mod corelativ, sunt excluși de la recalcularea prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. În schimb, cei pensionați în baza Legii nr. 3/1977 prin luarea în considerare a unui stagiu complet de cotizare cu durată redusă nu au beneficiat, din acest motiv, de creșterea punctajului în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015. Doar această din urmă categorie va beneficia de creșterea punctajului anual prevăzută de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, dar cu luarea în considerare a unei durate de 30 de ani a stagiului complet de cotizare, prevăzută de legea în vigoare la data recalculării, respectiv Legea nr. 263/2010. Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 69/2018 a stabilit cu perfectă claritate că recalcularea în baza art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 se va realiza prin luarea în considerare a acestui stagiu complet de cotizare cu durata de 30 de ani, excluzând orice altă posibilitate, inclusiv cea menționată de către autorii excepției, respectiv un stagiu complet de cotizare de 20 de ani, în baza Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015, pronunțată de instanța supremă, precum și a art. 116 din Legea nr. 263/2010.  … 28.Cu referire la critica formulată prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reține că este în mod vădit neîntemeiată. Astfel, în realitate, Legea nr. 192/2015 se aplică în mod nediferențiat tuturor pensionarilor sistemului public de pensii ale căror drepturi de pensie au fost stabilite potrivit legislației anterioare datei de 1 ianuarie 2011, care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în grupa I și/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv activități în locuri de muncă încadrate în condiții deosebite și/sau condiții speciale, potrivit legii. Această lege acordă beneficiul creșterii punctajului anual celor cărora, anterior, în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015, le fusese refuzat de către legiuitor din cauza faptului că pensiile lor valorificau un stagiu complet de cotizare cu durată redusă. Art. 169^1 nu realizează nicio diferențiere în interiorul acestei categorii de pensionari, astfel încât, aplicând principiul ubi lex non distinguit, nec nos distinguere debemus, urmează ca el să fie aplicat în mod nediferențiat tuturor acestor pensionari. În urma aplicării art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, toți pensionarii care, anterior, nu au beneficiat de creșterea punctajului anual vor putea beneficia de aceasta. În plus, pensia tuturor acestora se va recalcula în aceleași condiții, respectiv prin luarea în considerare a aceluiași stagiu complet de cotizare, respectiv de 30 de ani, prevăzut de Legea nr. 263/2010. Prin urmare, contrar susținerii autorilor excepției, prevederile criticate nu doar că nu tratează în mod diferențiat două categorii distincte de pensionari, dar nici măcar nu instituie două (sub)categorii distincte de pensionari în interiorul categoriei pensionarilor. Prevederile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 nu înlătură de la recalcularea pensiilor pe niciunul dintre pensionarii care, din cauza faptului că li s-a valorificat la calcularea pensiilor un stagiu complet de cotizare cu durată redusă, nu au beneficiat în intervalul 3 noiembrie 2008-31 decembrie 2015 de creșterea punctajelor anuale. … 29.În sfârșit, Curtea reține că luarea în considerare, la recalcularea pensiilor potrivit art. 169^1 din Legea nr. 263/2010, a stagiului complet de cotizare indicat de către legea în vigoare la data realizării acesteia, respectiv Legea nr. 263/2010, și nu a celui indicat de către legea în vigoare la data la care s-a deschis dreptul la pensiile astfel recalculate se realizează în condițiile stabilite de art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Cu alte cuvinte, în situația în care cuantumul pensiei recalculate este mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflate în plată, legiuitorul aplicând principiul tempus regit actum.  … 30.În plus, recalcularea la care se face referire în art. 134 alin. (3) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, este fundamental diferită de cea prevăzută de art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 și art. 134 alin. (8) din norme. Astfel, situația în care, ulterior deschiderii dreptului la pensie, pensionarul dorește valorificarea unor elemente care, deși existau la momentul deschiderii acestuia, nu au fost totuși valorificate este diferită de situația în care pensionarul nu dorește valorificarea unor venituri, elemente etc. care existau la momentul pensionării, ci valorificarea unor creșteri de punctaj acordate de către legiuitor ulterior pensionării. Este, prin urmare, firesc ca, în prima situație, recalcularea să se realizeze ținându-se seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data pensionării, iar, în a doua situație, recalcularea să țină seama de stagiul complet de cotizare prevăzut de lege la data la care se realizează această recalculare. … 31.Considerentele anterioare sunt pe deplin aplicabile și în respingerea criticilor pe care, formal, autorii le întemeiază pe art. 21 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia „Părțile au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil“. Conținutul acestor critici relevă, în esență, că autorii consideră că prevederile criticate nu țin seama de stagiul complet de cotizare cu durată redusă, respectiv 20 de ani, avut în vedere la stabilirea/recalcularea pensiilor vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. Or, în mod evident, art. 21 alin. (3) din Constituție nu are legătură cu aceste susțineri. Astfel, autorii sugerează că este inechitabil să nu se țină seama la recalcularea pensiilor de stagiul complet de cotizare luat în considerare la calcularea lor, deci critică o inechitate a unei norme juridice substanțiale. Dar prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție se referă în mod expres la procesul judiciar și impun exigența ca acesta să se desfășoare în mod echitabil. … 32.Cu referire la invocarea art. 21 alin. (1) din Constituție, potrivit căruia „Orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime“, autorii susțin, în mod neîntemeiat, că neclaritatea prevederilor criticate face imposibilă exercitarea efectivă a liberului acces la justiție. Or, autorii prezentei excepții sunt și inițiatorii litigiilor în care au ridicat excepția, ceea ce demonstrează că nu au fost împiedicați să se adreseze justiției pentru apărarea dreptului lor, respectiv a dreptului prevăzut de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010. … 33.Critica raportată la art. 44 alin. (1), alin. (2) teza întâi, alin. (3) și (8) din Constituție este vădit neîntemeiată, ținând seama de faptul că, potrivit art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „În situația în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menține punctajul mediu anual și cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, ca urmare a recalculării pensiei, pensionarii fie vor avea o pensie mai mare (datorită efectului superior al majorării punctajelor anuale față de beneficiul stagiului de cotizare redus), fie o pensie egală în cuantum cu cea de dinaintea recalculării (în cazul în care majorarea punctajelor anuale la recalculare nu este mai avantajoasă decât efectul reducerii stagiului complet de cotizare de la calcularea pensiei inițiale). Prin urmare, Curtea constată că nici dreptul de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituție nu este încălcat în prezenta cauză.  … 34.În sfârșit, Curtea reține că nu se încalcă art. 129 și art. 148 alin. (2) din Constituție, având în vedere că aceste dispoziții nu au incidență în soluționarea prezentei cauze.  … 35.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Petre Drăghici și Constantin Beaucă în dosarele nr. 1.874/101/2018 și nr. 1.314/101/2018 ale Tribunalului Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situații“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, este constituțională în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Mehedinți – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 ianuarie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește