DECIZIA nr. 56 din 22 ianuarie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Cosmin Grancea.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 339 și art. 340 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați în Dosarul nr. 1.265/44/2016 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.918 D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă. Se arată că, în susținerea excepției, autoarea afirmă că textele criticate ar permite procurorilor să se manifeste în mod abuziv. Or, o astfel de critică nu constituie o veritabilă excepție de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 12 aprilie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 1.265/44/2016, Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 339 și art. 340 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați într-o cauză având ca obiect soluționarea unei plângeri formulate de autoarea excepției de neconstituționalitate împotriva unei ordonanțe de clasare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se susține că textele criticate sunt neconstituționale în măsura în care permit procurorilor să le interpreteze, să se manifeste și să administreze probele în mod arbitrar, subiectiv și unilateral, părtinitor și chiar abuziv și, totodată, să nu comunice ordonanța de respingere a probelor. Se arată de asemenea că textul criticat permite procurorilor să aibă aceeași conduită, anterior arătată, și cu prilejul interpretării și aplicării dispozițiilor art. 100 alin. (1) și (3), art. 285, art. 306 alin. (1) și (4), art. 311, art. 314 și art. 327 din Codul de procedură penală, precum și cu prilejul schimbării încadrării juridice a faptelor. … 6.Curtea de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile legale criticate necontravenind prevederilor constituționale invocate de autorul excepției. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că soluția legislativă care refuză o cale ulterioară de atac împotriva ordonanțelor prin care procurorul ierarhic superior soluționează plângerile formulate împotriva măsurilor și a actelor procurorului de caz are la bază principiul controlului ierarhic, conform căruia procurorii își desfășoară activitatea, și că aceasta asigură celeritatea procedurilor judiciare, fără a îngrădi accesul liber la justiție. Se arată, totodată, că actele procurorului de caz, vizând stabilirea sau schimbarea încadrării juridice ori soluționarea cererilor de probatorii, nu pot fi contestate pe cale separată de judecătorul de cameră preliminară, ceea ce nu aduce atingere dreptului fundamental prevăzut la art. 21 alin. (1) din Constituție. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 339 și art. 340 din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 339: (1)Plângerea împotriva măsurilor luate sau a actelor efectuate de procuror ori efectuate pe baza dispozițiilor date de acesta se rezolvă, după caz, de prim-procurorul parchetului, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, de procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(2)În cazul când măsurile și actele sunt ale prim-procurorului, ale procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, ale procurorului șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori au fost luate sau efectuate pe baza dispozițiilor date de către aceștia, plângerea se rezolvă de procurorul ierarhic superior.(3)Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător atunci când ierarhia funcțiilor într-o structură a parchetului e stabilită prin lege specială.(4)În cazul soluțiilor de clasare, plângerea se face în termen de 20 de zile de la comunicarea copiei actului prin care s-a dispus soluția.(5)Ordonanțele prin care se soluționează plângerile împotriva soluțiilor, actelor sau măsurilor nu mai pot fi atacate cu plângere la procurorul ierarhic superior și se comunică persoanei care a făcut plângerea și celorlalte persoane interesate.(6)Dispozițiile art. 336-338 se aplică în mod corespunzător, dacă legea nu dispune altfel. … – Art. 340: (1)Persoana a cărei plângere împotriva soluției de clasare, dispusă prin ordonanță sau rechizitoriu, a fost respinsă conform art. 339 poate face plângere, în termen de 20 de zile de la comunicare, la judecătorul de cameră preliminară de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.(2)Dacă plângerea nu a fost rezolvată în termenul prevăzut la art. 338, dreptul de a face plângere poate fi exercitat oricând după împlinirea termenului de 20 de zile în care trebuia soluționată plângerea, dar nu mai târziu de 20 de zile de la data comunicării modului de rezolvare.(3)Plângerea trebuie să cuprindă: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea și domiciliul petiționarului ori, pentru persoana juridică, denumirea, sediul, indicarea reprezentantului legal ori convențional, data ordonanței sau a rechizitoriului atacat, numărul de dosar și denumirea parchetului, indicarea motivelor plângerii.(4)Dispozițiile art. 289 alin. (3)-(5) se aplică în mod corespunzător.(5)În cazul în care nu cuprinde data ordonanței sau a rechizitoriului atacate, numărul de dosar și denumirea parchetului, plângerea se restituie pe cale administrativă, situație în care completarea plângerii poate fi efectuată nu mai târziu de 20 de zile de la data restituirii. …  … 12.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 referitor la accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare și art. 148 cu privire la integrarea în Uniunea Europeană. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul excepției nu formulează veritabile argumente de neconstituționalitate, ci invocă aspecte ce vizează fie reaua-credință a procurorilor, fie greșeli ale acestora în soluționarea cauzelor. … 14.În acest sens, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea Constituțională a reținut că există o anumită structură inerentă și intrinsecă oricărei excepții de neconstituționalitate și că aceasta cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a relației de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului criticat. Prin aceeași decizie s-a reținut că, chiar dacă excepția de neconstituționalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referință este unul general, Curtea va respinge excepția ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). … 15.Or, prin raportare la considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, Curtea reține că prezenta excepție de neconstituționalitate este inadmisibilă, întrucât motivarea acesteia nu are legătură cu textele criticate, argumentele aduse în susținerea acesteia constituind aprecieri de ordin subiectiv ale autorului excepției. … 16.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 339 și art. 340 din Codul de procedură penală, excepție ridicată de Asociația de Locatari nr. 761 din Galați în Dosarul nr. 1.265/44/2016 al Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Galați – Secția penală și pentru cauze cu minori și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 22 ianuarie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește