DECIZIA nr. 559 din 31 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 pct. 4, 27, 28 și 31, ale art. 14 alin. (2) lit. h) și k), ale art. 29 și ale art. 30 alin. (2) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, ale art. 42 alin. (6) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, precum și ale art. 10 alin. (5) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, excepție ridicată de Nicolae Duțoiu în Dosarul nr. 27.089/300/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 243D/2019. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care arată că dispozițiile criticate au un conținut clar, lipsit de echivoc, definesc termenii și noțiunile utilizate în cuprinsul actului normativ, stabilesc competențele și atribuțiile Autorității Naționale de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice ca autoritate de reglementare competentă pentru serviciul de alimentare cu energie termică. De asemenea, elaborarea și aprobarea prin ordin a normelor tehnice privind repartizarea consumului de energie termică, metodologia-cadru, precum și eliberarea autorizațiilor se fac în temeiul și în limitele legii, cu respectarea art. 4 alin. (3) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 23 ianuarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 27.089/300/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 5 pct. 4, 27, 28 și 31, ale art. 14 alin. (2) lit. h) și k), ale art. 29 și ale art. 30 alin. (2) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, ale art. 42 alin. (6) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, precum și ale art. 10 alin. (5) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Nicolae Duțoiu într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri prin care se solicită (i) anularea unei adrese (nr. 224.408/D.C. din 6 noiembrie 2014) emise de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (A.N.R.S.C.) prin care se interzice utilizarea contoarelor de energie termică drept repartitoare de costuri montate pe racordurile aparatelor de consum din proprietățile pe care le deține autorul excepției și (ii) recunoașterea dreptului de a utiliza aceste repartitoare de costuri. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că: (i) prevederile criticate permit adoptarea unor acte normative infralegale, a căror natură nu este clară, respectiv dacă sunt cu caracter normativ general sau individual, și care nu se limitează la conținutul normativ al legii în aplicarea cărora sunt adoptate, ci impun condiții dincolo de cele stabilite prin lege, fiind nelegale și discriminatorii și ducând în eroare consumatorii; autoritățile îndrituite cu aplicarea legislației în materia serviciului public de alimentare cu energie termică, spre exemplu, Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.), emit adrese prin care interzic utilizarea contoarelor de energie termică drept repartitoare de costuri montate pe racordurile aparatelor de consum din proprietățile pe care le deține proprietarul (pentru determinarea cu mijloace legale de măsurare a cantității de energie termică cumpărată și consumată individual din sistemul centralizat de furnizare a energiei termice cu repartizarea cheltuielilor pe consumuri individuale de către administratorul condominiului fără a genera profit pentru persoane juridice autorizate); (ii) dispozițiile art. 5 pct. 4, 27, 28 și 31 din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006 sunt neconstituționale, deoarece nu protejează consumatorii, nu respectă legislația europeană și națională în materie de protecție a consumatorilor și nici normele de tehnică legislativă, fiind contrare normelor de calitate a legii și art. 53 din Constituție; (ii) dispozițiile art. 14 alin. (2) lit. h) și k), ale art. 29 și ale art. 30 alin. (2) din Legea nr. 325/2006 autorizează, prin Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice (A.N.R.S.C. ) și prin Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (A.N.R.E.), persoane juridice private cu răspundere limitată în scopul repartizării costurilor pe proprietăți individuale, prin sisteme de repartizare a costurilor numai în spațiile cu destinație de locuințe, cu restrângerea unor drepturi, iar, prin abuz de putere, atribuie autorităților antemenționate competențe care depășesc sfera de activitate a acestora, întrucât nu au atribuții de administrare a unor condominii; prin urmare, restrâng drepturile asociației de proprietari de a se administra și organiza independent în ceea ce privește facturarea și repartizarea costurilor cu serviciile de utilități publice și favorizează persoanele juridice autorizate care au legătură cu vânzarea, montajul și exploatarea repartitoarelor de costuri, creând un monopol în materie; aceste aspecte sunt contrare art. 16 alin. (1), art. 40, 44, 53 și 135 din Constituție; (iii) dispozițiile art. 42 alin. (6) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006 și ale art. 10 alin. (5) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică sunt neconstituționale, în măsura în care prin repartitoare de costuri se înțelege aparatul definit de standardul (SR EN 834) care măsoară temperaturi, și nu energie termică, deoarece energia termică este un produs comercializat și achiziționat de consumatorul final, iar determinarea cantității produselor vândute trebuie realizată cu mijloace de măsurare legale; or, repartizarea costurilor în sistemul prevăzut de dispozițiile criticate conduc la o sarcină pecuniară suplimentară a locatarilor, ceea ce este contrar art. 53 și art. 56 alin. (3) din Constituție, sistemul paușal – procedeu utilizat de asociațiile de proprietari anterior legiferării prevederilor criticate – fiind unul corect; fiecare administrator de condominiu ar putea repartiza costurile cu energia termică, în condițiile în care A.N.R.S.C./A.N.R.E. ar emite acte administrative normative corecte, simple, fără discriminări, mai ales că actele normative naționale și europene în materie stipulează faptul că facturarea serviciilor de utilitate publică și accesul la informațiile conținute de acestea sunt gratuite; (iv) dispozițiile criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate, însă nu din perspectiva criticilor formulate în prezenta cauză, iar instanța de contencios constituțional nu a antamat problematica ținând seama de cadrul legislativ extins în materie; de altfel problematica a fost dedusă judecății și la Înalta Curte de Casație și Justiție și la instanțele judecătorești; (v) din evaluarea întregului cadru legislativ reiese clar și fără echivoc că orice administrator de condominiu poate repartiza costurile, la fel de ușor ca persoanele juridice private, cu ajutorul repartitoarelor de costuri, fără a genera profit; însă normele în discuție dau posibilitatea autorităților [A.N.R.S.C., A.N.R.E. și Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (A.N.P.C.)] să autorizeze persoane juridice private pentru vânzarea, montarea și, mai ales, exploatarea repartitoarelor de costuri, creând un monopol, transformat în cartel, pentru utilizarea unor aparate de măsură ilegale, folosite la repartizarea neechitabilă a costurilor în sistem paușal, impunând o sarcină pecuniară suplimentară și obligatorie pentru consumatorul final. … 6.În acest context, se învederează că nu sunt garantate dreptatea și egalitatea în drepturi și că se încalcă principiul „beneficiarul plătește“, astfel că prevederile criticate, în coroborare cu hotărâri ale Guvernului, date în aplicarea legilor din care fac parte dispozițiile criticate, precum și cu acte și norme ale autorităților mai sus menționate sunt contrare Legii fundamentale și, prin prisma prevederilor constituționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, sunt contrare mai multor reglementări naționale (spre exemplu, Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative), europene și internaționale (spre exemplu: Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE; Directiva 2006/32/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 aprilie 2006 privind eficiența energetică la utilizatorii finali și serviciile energetice și de abrogare a Directivei 93/76/CEE a Consiliului; Directiva 2004/22/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 31 martie 2004 privind mijloacele de măsurare; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; Declarația Universală a Drepturilor Omului; Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; protocoalele nr. 1 și 12 adiționale la Convenție; ordine ale președintelui A.N.R.S.C. și legislație conexă, emisă și adoptată în dinamica legislativă). … 7.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate. … 8.Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum reiese din încheierea de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 5 pct. 4, 27, 28 și 31, ale art. 14 alin. (2) lit. h) și k), ale art. 29 și ale art. 30 alin. (2) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 651 din 27 iulie 2006, ale art. 42 alin. (6) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, precum și ale art. 10 alin. (5) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 574 din 1 august 2014. Ulterior sesizării, în dinamica legislativă, prevederile criticate au fost modificate, completate și, după caz, republicate, având o arhitectură, o structură și un conținut care diferă de varianta criticată. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze excepția de neconstituționalitate a prevederilor legale în forma criticată. Dispozițiile criticate au următorul cuprins:– Art. 5 pct. 4, 27, 28 și 31 din Legea nr. 325/2006:În sensul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații: (…)4.autorizație – act tehnic și juridic emis de Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice, prin care se acordă unei persoane juridice permisiunea de a monta, a pune în funcțiune, a modifica, a repara și a exploata sisteme de repartizare a costurilor; (…) … 27.repartitor de costuri – aparat cu indicații adimensionale, destinat utilizării în cadrul sistemelor de repartizare a costurilor, în scopul măsurării indirecte a:a)energiei termice consumate de corpul de încălzire pe care acesta este montat; … b)energiei termice conținute în apa caldă de consum și volumul apei calde de consum care trece prin aparat; …  … 28.repartizare a costurilor – totalitatea acțiunilor și activităților desfășurate de o persoană juridică, autorizată de autoritatea competentă, în scopul repartizării costurilor pe proprietăți individuale din imobilele tip condominiu; (…) … 31.sisteme de repartizare a costurilor – ansamblu format din mai multe repartitoare de costuri, de același fel, armăturile și instalațiile aferente, montate în imobile de tip condominiu, care funcționează și este exploatat pe baza unui program de calcul specializat; …  … – Art. 14 alin. (2) lit. h) și k) din Legea nr. 325/2006: (2)A.N.R.S.C. are următoarele atribuții și competențe:(…)h)elaborează și aprobă, prin ordin al președintelui, norme tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum; (…) … k)eliberează autorizații pentru montarea, punerea în funcțiune, repararea și exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor;“; …  … – Art. 29 din Legea nr. 325/2006: (1)În cazul consumatorilor dintr-un condominiu, alimentați printr-un branșament termic comun, sunt obligatorii montarea de către proprietari a repartitoarelor de costuri și stabilirea unei metodologii de repartizare a costurilor, aprobată în adunarea generală a asociației de proprietari/locatari, în baza metodologiei-cadru elaborate de A.N.R.S.C.(2)Repartitoarele de costuri fac parte integrantă din instalațiile de utilizare aferente proprietății.(3)Montarea, întreținerea și exploatarea repartitoarelor de costuri pentru energia termică, atât pentru încălzire, cât și pentru apa caldă de consum, se efectuează numai de către persoane juridice autorizate de A.N.R.S.C.“; … – Art. 30 alin. (2) din Legea nr. 325/2006: (2)Deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu se face cu respectarea următoarelor condiții cumulative:a)acordul vecinilor de apartament, atât pe orizontală, cât și pe verticală; … b)acordul scris al asociației de proprietari, exprimat prin hotărârea adunării generale, asupra intenției de realizare a unui sistem individual de încălzire; … c)anunțarea, în scris, a operatorului care are și calitatea de furnizor, cu cel puțin 30 de zile înainte.“; …  … – Art. 42 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 51/2006: „(6) În cazul imobilelor condominiale existente, individualizarea consumurilor de utilități în vederea contractării și facturării individuale se realizează, în funcție de sistemul de distribuție adoptat, fie: […] b) cu ajutorul repartitoarelor de costuri montate pe racordurile aparatelor de consum aferente fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație, în cazul distribuției verticale.“; … – Art. 10 alin. (5) din Legea nr. 121/2014: „(5) În imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică este obligatorie montarea contoarelor până la 31 decembrie 2016 pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație. În cazul în care utilizarea de contoare individuale nu este fezabilă din punct de vedere tehnic sau nu este eficientă din punctul de vedere al costurilor este obligatorie montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte.“ …  … 12.În susținerea neconstituționalității acestor dispoziții legale sunt invocate prevederile constituționale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, ale art. 16 – Egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, ale art. 52 – Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 – Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 56 alin. (3) referitor la interzicerea oricăror prestații, în afara celor stabilite prin lege în situații excepționale, ale art. 135 – Economia și ale art. 148 – Integrarea în Uniunea Europeană (în componenta privind prioritatea normelor europene față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare). De asemenea, având în vedere conținutul motivării excepției de neconstituționalitate, precum și Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Curtea reține și dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul acesteia, în esență, este nemulțumit de faptul că serviciul public de alimentare cu energie termică, serviciile comunitare de utilități publice și aspectele legate de eficiența energetică sunt reglementate prin lege într-un sistem integrat, iar activitatea ce derivă din actele normative criticate se desfășoară sub monitorizarea unor entități stabilite prin lege și nu lasă la îndemâna cetățenilor aplicarea directă a acestor acte normative. … 14.Față de această împrejurare, Curtea observă că prevederile criticate fac parte din acte normative ce reglementează cu privire la: (i) serviciul public de alimentare cu energie termică, (ii) serviciile comunitare de utilități publice și (iii) eficiența energetică. … 15.Astfel, Legea nr. 325/2006 reglementează desfășurarea activităților specifice serviciilor publice de alimentare cu energie termică în sistem centralizat și prepararea apei calde de consum, respectiv producerea, transportul, distribuția și furnizarea energiei termice în sistem centralizat, în condiții de eficiență și la standarde de calitate, în vederea utilizării optime a resurselor de energie și cu respectarea normelor de protecție a mediului, sănătății populației și dezvoltării durabile. Prevederile acestei legi se aplică serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat, înființat și organizat la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor și județelor sau la nivelul asociațiilor de dezvoltare intercomunitară sub conducerea, coordonarea, controlul și responsabilitatea autorităților administrației publice locale sau adunării generale a asociațiilor de dezvoltare intercomunitară, după caz, pentru asigurarea unui mediu concurențial pentru producătorii de energie termică în vederea asigurării unor condiții de locuit sigure și sănătoase, prin asigurarea confortului termic consumatorilor de energie termică. În contextul acestei legi, dispozițiile criticate, în mod concret, stabilesc: (i) semnificația unor noțiuni utilizate în cuprinsul legii (autorizație, repartitor de costuri, care are scopul măsurării indirecte a energiei termice consumate de corpul de încălzire pe care acesta este montat și a energiei termice conținute în apa caldă de consum și volumul apei calde de consum care trece prin aparat, sisteme de repartizare a costurilor); (ii) atribuții și competențe ale A.N.R.S.C. (elaborarea și aprobarea unor norme tehnice privind repartizarea consumurilor de energie termică între consumatorii din imobilele de tip condominiu, în cazul folosirii sistemelor de repartizare a costurilor pentru încălzire și apă caldă de consum; eliberarea unor autorizații pentru montarea, punerea în funcțiune, repararea și exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor); (iii) unele aspecte ce țin de obligația consumatorilor dintr-un condominiu, alimentați printr-un branșament termic comun (montarea de către proprietari a repartitoarelor de costuri și stabilirea unei metodologii de repartizare a costurilor, aprobată în adunarea generală a asociației de proprietari/locatari; montarea, întreținerea și exploatarea repartitoarelor de costuri pentru energia termică, atât pentru încălzire, cât și pentru apa caldă de consum se efectuează numai de către persoane juridice autorizate de A.N.R.S.C.; deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu care se face cu respectarea unor condiții cumulative stabilite prin lege, cum ar fi: acordul vecinilor de apartament, atât pe orizontală, cât și pe verticală, acordul scris al asociației de proprietari, anunțarea, în scris, a operatorului care are și calitatea de furnizor, cu cel puțin 30 de zile înainte). … 16.De asemenea, Legea nr. 51/2006 stabilește cadrul juridic și instituțional unitar, obiectivele, competențele, atribuțiile și instrumentele specifice necesare înființării, organizării, gestionării, finanțării, exploatării, monitorizării și controlului furnizării/prestării reglementate a serviciilor comunitare de utilități publice. În înțelesul acestei legi, serviciile comunitare de utilități publice (denumite servicii de utilități publice) sunt definite ca totalitatea activităților reglementate prin această lege și prin legi speciale, care asigură satisfacerea nevoilor esențiale de utilitate și interes public general cu caracter social ale colectivităților locale, cu privire la: alimentarea cu apă; canalizarea și epurarea apelor uzate; procesarea apelor uzate din cadrul unităților administrativ-teritoriale printr-un serviciu public inteligent alternativ; colectarea, canalizarea și evacuarea apelor pluviale; alimentarea cu energie termică în sistem centralizat; salubrizarea localităților; iluminatul public; alimentarea cu gaze naturale; transportul public local de călători. Serviciile de utilități publice constituie obiectul unor obligații specifice de serviciu public în scopul asigurării unui nivel ridicat al calității siguranței și accesibilității, egalității de tratament, promovării accesului universal și a drepturilor utilizatorilor și au următoarele particularități: au caracter economico-social; răspund unor cerințe și necesități de interes și utilitate publică; au caracter tehnico-edilitar; au caracter permanent și regim de funcționare continuu; regimul de funcționare poate avea caracteristici de monopol; presupun existența unei infrastructuri tehnico-edilitare adecvate; aria de acoperire are dimensiuni locale: comunale, orășenești, municipale sau județene; sunt în responsabilitatea autorităților administrației publice locale; modalitatea de gestiune este stabilită prin hotărâri ale autorităților deliberative ale administrației publice locale; sunt furnizate/prestate pe baza principiului „beneficiarul plătește“; recuperarea costurilor de exploatare și de investiție se face prin prețuri și tarife sau taxe și, după caz, din alocații bugetare. Măsura poate implica elemente de natura ajutorului de stat, situație în care autoritățile administrației publice locale solicită avizul Consiliului Concurenței. În contextul acestei legi, dispozițiile criticate, în mod concret, statuează că, în cazul imobilelor condominiale existente, individualizarea consumurilor de utilități în vederea contractării și facturării individuale se realizează, în funcție de sistemul de distribuție adoptat, fie prin contoare individuale montate la intrarea în fiecare apartament sau spațiu cu altă destinație, în cazul distribuției orizontale, fie cu ajutorul repartitoarelor de costuri montate pe racordurile aparatelor de consum aferente fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație, în cazul distribuției verticale. … 17.Totodată, Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică are drept scop crearea cadrului legal pentru elaborarea și aplicarea politicii naționale în domeniul eficienței energetice în vederea atingerii obiectivului național de creștere a eficienței energetice, iar măsurile de politică în domeniul eficienței energetice se aplică pe întregul lanț: resurse primare, producere, distribuție, furnizare, transport și consum final. Politica de eficiență energetică, ce are în vedere îmbunătățirea eficienței energetice, este un obiectiv strategic al politicii energetice naționale, datorită contribuției majore pe care o are la realizarea siguranței alimentării cu energie, dezvoltării durabile și competitivității, la economisirea resurselor energetice primare și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Politica națională de eficiență energetică este parte integrantă a politicii energetice a statului și urmărește: eliminarea barierelor în calea promovării eficienței energetice; promovarea mecanismelor de eficiență energetică și a instrumentelor financiare pentru economia de energie; educarea și conștientizarea consumatorilor finali asupra importanței și beneficiilor aplicării măsurilor de îmbunătățire a eficienței energetice; cooperarea dintre consumatorii finali, producătorii, furnizorii, distribuitorii de energie și organismele publice în vederea atingerii obiectivelor stabilite de politica națională de eficiență energetică; promovarea cercetării fundamentale și aplicative în domeniul utilizării eficiente a energiei. Politica națională de eficiență energetică definește obiectivele privind îmbunătățirea eficienței energetice, țintele indicative de economisire a energiei, măsurile de îmbunătățire a eficienței energetice aferente, în toate sectoarele economiei naționale, cu referiri speciale privind: introducerea tehnologiilor cu eficiență energetică ridicată, a sistemelor moderne de măsură și control, precum și a sistemelor de gestiune a energiei, pentru monitorizarea, evaluarea continuă a eficienței energetice și previzionarea consumurilor energetice; promovarea utilizării la consumatorii finali a echipamentelor și aparaturii eficiente din punct de vedere energetic, precum și a surselor regenerabile de energie; reducerea impactului asupra mediului al activităților industriale și de producere, transport, distribuție și consum al tuturor formelor de energie; aplicarea principiilor moderne de management energetic; acordarea de stimulente financiare și fiscale, în condițiile legii; dezvoltarea pieței pentru serviciile energetice. De asemenea, această lege se referă la energie ca reprezentând toate formele de produse energetice, combustibili, energie termică, energie din surse regenerabile, energie electrică sau orice altă formă de energie, astfel cum sunt definite în art. 2 lit. (d) din Regulamentul (CE) nr. 1.099/2008 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2008 privind statisticile în domeniul energiei, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 304 din 14 noiembrie 2008. În contextul acestei legi, dispozițiile criticate, în mod concret, se referă la situația imobilelor de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică pentru care a fost obligatorie montarea contoarelor pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație, iar în cazul în care utilizarea de contoare individuale nu a fost fezabilă din punct de vedere tehnic sau eficientă din punctul de vedere al costurilor, montarea repartitoarelor individuale de costuri pe toate corpurile de încălzire din fiecare unitate imobiliară în parte era obligatorie. … 18.Cu privire la art. 1 alin. (5) din Constituție, în ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie și previzibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, Curtea Constituțională a constatat, în jurisprudența sa, că autoritatea legiuitoare are obligația de a edicta norme care să respecte aceste trăsături. În acest sens, potrivit art. 8 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, „textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce“, iar, potrivit art. 36 alin. (1) din aceeași lege, „actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie“. Deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, Curtea a constatat că, prin reglementarea acestora, legiuitorul a impus o serie de criterii obligatorii pentru adoptarea oricărui act normativ, a căror respectare este necesară pentru a asigura sistematizarea, unificarea și coordonarea legislației, precum și conținutul și forma juridică adecvate pentru fiecare act normativ. Astfel, respectarea acestor norme concură la asigurarea unei legislații care respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (a se vedea Decizia Curții Constituționale nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012). … 19.Față de conținutul normativ mai sus prezentat, Curtea constată că prevederile criticate reprezintă o aplicare a dispozițiilor constituționale privind principiul legalității, în componentele sale, inclusiv a normelor de tehnică legislativă cuprinse în art. 25 din Legea nr. 24/2000, potrivit cărora, în cadrul soluțiilor legislative preconizate trebuie să se realizeze o configurare explicită a conceptelor și noțiunilor folosite în noua reglementare, care au un alt înțeles decât cel comun, pentru a se asigura astfel înțelegerea lor corectă și a se evita interpretările greșite. Or, dispozițiile art. 5 pct. 4, 27, 28 și 31 din Legea nr. 325/2006 tocmai aceste cerințe le pun în aplicare în contextul reglementărilor serviciului public de alimentare cu energie termică, stabilind care este sensul termenilor și expresiilor utilizate de această lege. Pentru identitate de rațiune, considerentele mai sus amintite referitoare la principiul legalității, în componenta privind calitatea legii, sunt aplicabile mutatis mutandis și în ceea ce privește: (i) dispozițiile art. 14 alin. (2) lit. h) și k) din Legea nr. 325/2006, acestea stabilind în mod concret care sunt atribuțiile și competențele A.N.R.S.C. (elaborarea și aprobarea unor norme tehnice privind repartizarea consumurilor de energie și eliberarea unor autorizații pentru montarea, punerea în funcțiune, repararea și exploatarea sistemelor de repartizare a costurilor), iar art. 14 alin. (1) din Legea nr. 325/2006 stabilește faptul că reglementările A.N.R.E. au caracter normativ și sunt obligatorii la nivel național; (ii) dispozițiile art. 29 din Legea nr. 325/2006, care dispun clar și fără echivoc anumite obligații pentru consumatorii dintr-un condominiu, alimentați printr-un branșament termic comun (obligația montării de către proprietari a repartitoarelor de costuri și stabilirea unei metodologii de repartizare a costurilor, aprobată în adunarea generală a asociației de proprietari/locatari, în baza metodologiei-cadru elaborate de A.N.R.S.C.); (iii) dispozițiile art. 30 alin. (2) din Legea nr. 325/2006 prevăd în mod clar condiții cumulative în care se poate proceda la deconectarea unui consumator de energie termică dintr-un condominiu; (iv) dispozițiile art. 42 alin. (6) lit. b) din Legea nr. 51/2006 dispun cu privire la modalitatea de individualizare a consumurilor de utilități în vederea contractării și facturării, în cazul imobilelor condominiale existente (se realizează, în funcție de sistemul de distribuție adoptat); (v) dispozițiile art. 10 alin. (5) din Legea nr. 121/2014 se referă la obligativitatea montării unor contoare, până la data stabilită prin lege, pentru individualizarea consumurilor de energie pentru încălzire/răcire și apă caldă la nivelul fiecărui apartament sau spațiu cu altă destinație, pentru imobilele de tip condominiu racordate la sistemul de alimentare centralizată cu energie termică. … 20.În ceea ce privește celelalte prevederi constituționale menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, față de conținutul normativ mai sus prezentat, Curtea constată că prevederile criticate reprezintă o aplicare a dispozițiilor constituționale ale art. 135 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia statul trebuie să asigure: protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară; exploatarea resurselor naturale, în concordanță cu interesul național; refacerea și ocrotirea mediului înconjurător, precum și menținerea echilibrului ecologic; crearea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții, ale art. 44 alin. (7) din Legea fundamentală, potrivit căruia dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecția mediului și asigurarea bunei vecinătăți, precum și la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii sau obiceiului, revin proprietarului și ale art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană, în componenta privind prioritatea normelor europene față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare, având în vedere că unele dintre dispozițiile criticate transpun acte normative europene, astfel cum este, spre exemplu, Legea nr. 121/2014, care transpune Directiva 2012/27/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 octombrie 2012 privind eficiența energetică, de modificare a Directivelor 2009/125/CE și 2010/30/UE și de abrogare a Directivelor 2004/8/CE și 2006/32/CE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 315 din 14 noiembrie 2012. … 21.Prin urmare, având în vedere scopul acestor legi ce reglementează aspecte legate de serviciile publice care sunt în sistem centralizat, față de care statul are atât obligația, cât și dreptul de a le reglementa în concordanță cu prevederile constituționale antereferite, este firesc ca acestea să se desfășoare sub monitorizarea unor autorități de reglementare competente, care să supravegheze aplicarea în mod corespunzător a ansamblului de reglementări obligatorii la nivel național și european necesar funcționării sectorului și pieței energiei electrice, termice și a gazelor naturale, și nu numai, în condiții de eficiență, concurență, transparență și protecție a consumatorilor, fără ca prin normele criticate să se încalce dreptul de proprietate al consumatorilor sau egalitatea în drepturi a acestora în raport cu autoritățile de reglementare ori să fie afectate dispozițiile constituționale care reglementează dreptul de asociere și interzicerea oricăror prestații pecuniare, în afara celor stabilite de lege. … 22.În ceea ce privește invocarea, în susținerea excepției de neconstituționalitate, a dispozițiilor art. 52 din Constituție, Curtea observă că aceste norme constituționale stabilesc limitele și condițiile exercitării dreptului recunoscut persoanei vătămate de o autoritate publică în dreptul său ori într-un interes legitim de a se adresa justiției sau autorităților administrative, care se stabilesc prin lege organică. Atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului au admis posibilitatea unor limitări aduse prin lege exercitării accesului liber la justiție (Decizia Curții Constituționale nr. 188 din 27 aprilie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 498 din 2 iunie 2004; Hotărârea din 21 februarie 1975, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Golder împotriva Regatului Unit, paragraful 38). Or, Legea nr. 325/2006 cuprinde capitolul VII: Drepturile și obligațiile operatorilor serviciului și ale utilizatorilor de energie termică, printre acestea regăsindu-se la art. 32 lit. g) și dreptul de a contesta, în contencios administrativ, actele emise de autoritatea de reglementare competentă sau de autoritățile administrației publice locale, astfel că, din această perspectivă, excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În ceea ce privește controlul celorlalte acte pe care le are în vedere autorul excepției de neconstituționalitate (decizii ale Curții Constituționale, hotărâri pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție sau hotărâri ale instanțelor de drept comun), acestea au o procedură constituțională distinctă [deciziile Curții Constituționale sunt definitive și general obligatorii – art. 146 și ale art. 147 alin. (4) din Constituție, hotărârile pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție date în atribuția de interpretare și aplicare unitară a legii de către celelalte instanțe judecătorești au efectele prevăzute de normele procedurale în materie – art. 126 alin. (3) din Constituție, iar celelalte hotărâri pronunțate în realizarea justiției sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege – art. 129 din Constituție]. … 23.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, menționate în susținerea excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale dezvoltate în dinamica controlului de constituționalitate, acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece prevederile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale în sensul prevăzut de textul constituțional (Decizia nr. 224 din 27 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 18 iulie 2023, paragraful 35). … 24.Față de cele prezentate, excepția de neconstituționalitate a prevederilor criticate, în raport cu dispozițiile constituționale, convenționale și europene menționate în susținerea acesteia, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată. … 25.Distinct de acestea, în ceea ce privește celelalte aspecte relevate de către autorul excepției de neconstituționalitate, Curtea reține că acesta este nemulțumit de interpretarea și aplicarea legii de către autoritățile de reglementare, context în care convertește criticile de nelegalitate aduse actelor infralegale, emise de către aceste autorități de reglementare în executarea legii, în critici de neconstituționalitate, aspecte pe care instanța de contencios constituțional nu este îndrituită să le analizeze, aceasta ținând de resortul instanțelor de judecată, astfel cum s-a arătat mai sus. … 26.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Nicolae Duțoiu în Dosarul nr. 27.089/300/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 5 pct. 4, 27, 28 și 31, ale art. 14 alin. (2) lit. h) și k), ale art. 29 și ale art. 30 alin. (2) din Legea serviciului public de alimentare cu energie termică nr. 325/2006, ale art. 42 alin. (6) lit. b) din Legea serviciilor comunitare de utilități publice nr. 51/2006, precum și ale art. 10 alin. (5) din Legea nr. 121/2014 privind eficiența energetică sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 31 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Ionița Cochințu

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește