DECIZIA nr. 559 din 26 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea S B – S.R.L. din Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 1.849/1/2017/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 737D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența Curții Constituționale în această materie.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 25 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.849/1/2017/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată de Societatea S B -S.R.L. din Cluj-Napoca, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de revizuire formulată împotriva Deciziei nr. 325 din 23 februarie 2017, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă, în Dosarul nr. 10.260/117/2013. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, potrivit art. 493 alin. (5) din textul de lege criticat, în cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă sau că recursul este vădit nefondat, Înalta Curte de Casație și Justiție respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac și care se comunică părților. Se arată că, prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, Curtea Constituțională a statuat că sintagma „sau recursul este vădit nefondat“ este neconstituțională. În acest context se susține că, potrivit deciziei Curții Constituționale, numai aspectele pur formale, respectiv îndeplinirea cerințelor de formă, încadrarea în motivele de casare și dezvoltarea acestora fac obiectul controlului în procedura de filtru, astfel încât autoarea excepției de neconstituționalitate apreciază că alte chestiuni litigioase excedează procedurii de filtrare și ar trebui examinate odată cu judecarea fondului recursului, cu citarea părților. … 6.În concluzie, se arată că soluționarea excepției inadmisibilității recursului, din perspectiva legalității căii de atac formulate, nu ar trebui examinată în cadrul procedurii de filtrare a recursului. Se invocă în acest sens cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat neconstituționalitatea sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă. … 7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În acest sens arată că, prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, Curtea Constituțională a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă este neconstituțională, deoarece respingerea recursului pentru motivul că acesta este vădit nefondat obligă instanța supremă la examinarea fondului cauzei, iar aceasta poate avea loc numai în faza judecării pe fond a recursului. În aceste condiții, examinarea fondului recursului se va face cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale specifice accesului liber la justiție, dreptului la un proces echitabil și dreptului la apărare, incluzând citarea părților și participarea procurorului, când este cazul. Se mai apreciază că dispozițiile art. 493 alin. (6) din Codul de procedură civilă, coroborate cu cele ale art. 490 alin. (2) teza finală din același act normativ, dau expresie principiului disponibilității în procesul civil, potrivit căruia părțile își pot exercita drepturile conform propriei aprecieri, având facultatea de a dispune de obiectul procesului, precum și de mijloacele procedurale de apărare, părțile putând fi de acord ca judecata să se facă pe baza actelor depuse la dosar, inclusiv a punctelor formulate de acestea cu privire la raportul întocmit asupra recursului, așadar fără citarea lor. În această situație, legiuitorul a considerat suficientă contradictorialitatea asigurată prin comunicarea actelor de procedură ale părților și a raportului, precum și prin exprimarea acordului părților în acest sens. Se mai apreciază că dispozițiile alin. (7) al art. 493 din Codul de procedură civilă nu cuprind niciun viciu de neconstituționalitate, judecata pe fond a recursului urmând a se face cu respectarea garanțiilor de contradictorialitate și oralitate ce caracterizează dreptul la un proces echitabil, în acest sens statuând și Curtea Constituțională, potrivit jurisprudenței sale în materie. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 9.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:10.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 11.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă prevederile art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora:(5)În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplinește cerințele de formă, că motivele de casare invocate și dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunțată, fără citarea părților, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părților.(6)Dacă raportul apreciază că recursul este admisibil și toți membrii sunt de acord, iar problema de drept care se pune în recurs nu este controversată sau face obiectul unei jurisprudențe constante a Înaltei Curți de Casație și Justiție, completul se poate pronunța asupra fondului recursului, fără citarea părților, printr-o decizie definitivă, care se comunică părților. În soluționarea recursului instanța va ține seama de punctele de vedere ale părților formulate potrivit alin. (4).(7)În cazul în care recursul nu poate fi soluționat potrivit alin. (5) sau (6), completul va pronunța, fără citarea părților, o încheiere de admitere în principiu a recursului și va fixa termenul de judecată pe fond a recursului, cu citarea părților. … 12.De asemenea, Curtea constată că art. 493 a fost abrogat prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018, astfel că, la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu mai există procedura de filtrare. Prin urmare, norma criticată nu mai este în vigoare și, având în vedere că autoarea excepției va putea formula cerere de revizuire împotriva hotărârii instanței supreme de respingere ca inadmisibil a recursului formulat, nu va mai fi aplicabilă și nu va mai produce efecte juridice în cauză. … 13.Cu privire la textele din Constituție pretins a fi încălcate, Curtea reține că autoarea excepției nu indică aceste prevederi ale Legii fundamentale, pretins a fi încălcate prin textul de lege criticat.  … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autoarea acesteia este nemulțumită de soluția legislativă aplicabilă în cauză, arătând că soluționarea excepției inadmisibilității recursului, din perspectiva legalității căii de atac formulate, nu ar trebui examinată în cadrul procedurii de filtrare a recursului, reglementată prin prevederile legale criticate. Așadar, în motivarea excepției este formulată, în esență, o propunere de lege ferenda, fără a se indica, în mod concret, în ce constă pretinsul raport de contradictorialitate între textul de lege criticat și Legea fundamentală.  … 15.Pe de altă parte, autoarea excepției invocă, în cuprinsul motivării excepției, Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, prin care s-a constatat neconstituționalitatea sintagmei „precum și în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, prin raportare la prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1), art. 21 alin. (3), precum și art. 126 alin. (3). Curtea reține însă că motivele care au stat la baza soluției de admitere în decizia amintită nu pot fi translatate, în mod automat, în prezenta cauză, fiind vorba de ipoteze normative diferite.  … 16.Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, excepția de neconstituționalitate cuprinde trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituționalității, textul de referință pretins încălcat, precum și motivarea de către autorul excepției a raportului de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituționalității textului legal criticat. Indiscutabil, primul element al excepției se circumscrie fie simplei indicări a textului pretins neconstituțional, fie menționării conținutului său normativ, iar cel de-al doilea, indicării textului sau principiului constituțional pretins încălcat. Or, în cauza de față, se reține că, în motivarea excepției, nu au fost indicate dispozițiile sau principiile constituționale pretins încălcate (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, Decizia nr. 932 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 22 decembrie 2012, și prin Decizia nr. 116 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 17 mai 2016). Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autoarei excepției în formularea motivelor de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate formulate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 47/1992 stabilește că „Sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața căreia s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părților, opinia instanței asupra excepției, și va fi însoțită de dovezile depuse de părți“.  … 17.În consecință, excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește exigențele prevăzute de art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia „sesizările trebuie […] motivate“, astfel încât urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. … 18.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 493 alin. (5)-(7) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Societatea S B – S.R.L. din Cluj-Napoca, în Dosarul nr. 1.849/1/2017/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția a II-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește