DECIZIA nr. 558 din 7 iulie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, excepție ridicată de Claudia Mocinică în Dosarul nr. 7.222/318/2018 al Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.648D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în dosarele nr. 1.649D/2018, nr. 2.015D/2018, nr. 2.016D/2018, nr. 2.091D/2018, nr. 2.207D/2018, nr. 2.280D/2018, nr. 2.281D/2018, nr. 2.349D/2018, nr. 86D/2019 și nr. 369D/2019, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, ridicată de Sorin Pantelimon Pănescu, de Angela Purcaru, de Ion Băloi, de Camelia Monica Boeriu, de Creola Enoiu, de Mariana Blendea, de Teodora Stănculete, de Maria C. Popescu și de Claudia Carla Popescu în dosarele nr. 8.858/318/2018, nr. 7.784/318/2018, nr. 7.965/318/2018, nr. 7.354/318/2018, nr. 7.786/318/2018, nr. 7.220/318/2018, nr. 7.355/318/2018, nr. 7.966/318/2018 și nr. 8.860/318/2018 ale Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă, precum și de Adriana Tomulescu în Dosarul nr. 7.221/318/2018 al Tribunalului Gorj – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect al cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea dosarelor nr. 1.649D/2018, nr. 2.015D/2018, nr. 2.016D/2018, nr. 2.091D/2018, nr. 2.207D/2018, nr. 2.280D/2018, nr. 2.281D/2018, nr. 2.349D/2018, nr. 86D/2019 și nr. 369D/2019 la Dosarul nr. 1.648D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că dispozițiile legale criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile din 16 octombrie 2018, 15, 7, 8 și 23 noiembrie 2018, precum și prin Sentința civilă nr. 7.449/2018 din 23 noiembrie 2018, pronunțate în dosarele nr. 7.222/318/2018, nr. 8.858/318/2018, nr. 7.784/318/2018, nr. 7.965/318/2018, nr. 7.354/318/2018, nr. 7.786/318/2018, nr. 7.220/318/2018, nr. 7.355/318/2018, nr. 7.966/318/2018 și nr. 8.860/318/2018, Judecătoria Târgu Jiu – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. … 8.Prin Încheierea din 7 februarie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 7.221/318/2018, Tribunalul Gorj – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare. … 9.Excepția a fost ridicată de Claudia Mocinică, Sorin Pantelimon Pănescu, Angela Purcaru, Ion Băloi, Camelia Monica Boeriu, Creola Enoiu, Mariana Blendea, Teodora Stănculete, Maria C. Popescu, Claudia Carla Popescu și Adriana Tomulescu în cauze având ca obiect o contestație la executare împotriva executării silite inițiate în baza unor titluri executorii reprezentate de sentințe civile. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că elementele cuprinse în nota de fundamentare a ordonanței de urgență nu sunt de natură să justifice adoptarea acesteia, în condițiile stabilite de art. 115 alin. (4) din Constituție, ci a fost impusă de diverse situații cu implicații financiare legate de punerea în executare a hotărârilor judecătorești, și faptul că nu există o astfel de situație extraordinară, cel puțin în prezent, este dovedit de trendul economic ascendent, fiind de notorietate acest aspect, precum și de măsurile care au avut drept scop nenumărate creșteri salariale. … 11.Se arată că există o contrarietate vădită între soluțiile de eșalonare a unor drepturi pe o perioadă de 5 ani, justificând o anumită stare extraordinară de urgență, concomitent cu adoptarea unor măsuri în sensul creșterii nivelului salariilor și pensiilor. … 12.De asemenea, se invocă Decizia Curții Constituționale nr. 784 din 12 mai 2009 și opinia separată formulată la Decizia Curții Constituționale nr. 188 din 2 martie 2010 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. Așadar, se impune ca în soluționarea acestei excepții de neconstituționalitate să fie avute în vedere atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului în materia executării hotărârilor judecătorești. … 13.Totodată, se arată că, prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, Curtea a statuat că „procesul civil parcurge două faze: judecata și executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forței de constrângere a statului sau a altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația. Caracterul unitar al procesului civil impune respectarea garanțiilor ce caracterizează dreptul la un proces echitabil atât în faza judecății, cât și a executării silite, cea mai importantă dintre aceste garanții fiind «dreptul la un tribunal» în sensul art. 21 din Constituție și al art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, adică liberul acces la o instanță independentă și imparțială, stabilită prin lege, și controlul actelor efectuate în ambele faze ale procesului de către instanțele judecătorești“. … 14.Autorii excepției, invocând deciziile Curții Constituționale nr. 6 din 11 noiembrie 1992 și nr. 50 din 21 martie 2000, afirmă că executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi amânată de debitor în mod unilateral, fără acordul creditorului. … 15.Se arată că instanța europeană, în jurisprudența sa, a statuat că „Dreptul de acces la justiție, garantat de art. 6 din Convenție, protejează, de asemenea, și executarea hotărârilor judecătorești definitive și obligatorii, care, într-un stat care respectă preeminența dreptului, nu pot rămâne fără efect în detrimentul unei părți. În consecință, executarea unei hotărâri judecătorești nu poate fi împiedicată, anulată sau întârziată întrun mod excesiv“ (a se vedea, printre altele, Hotărârea din 19 martie 1997, pronunțată în Cauza Hornsby împotriva Greciei, Hotărârea din 7 mai 2002, pronunțată în Cauza Burdov împotriva Rusiei, Hotărârea din 6 martie 2003, pronunțată în Cauza Jasiuniene împotriva Lituaniei, Hotărârea din 17 iunie 2003, pronunțată în Cauza Ruianu împotriva României, Hotărârea din 2 martie 2004, pronunțată în Cauza Sabin Popescu împotriva României) și că „Executarea unei sentințe sau a unei decizii, indiferent de instanța care o pronunță, trebuie considerată ca făcând parte integrantă din «proces», în sensul art. 6 alin. 1 din Convenție. Dreptul de acces la justiție ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre definitivă și obligatorie să rămână fără efect în detrimentul unei părți [Immobiliare Saffi împotriva Italiei, Sandor împotriva României]“. … 16.În final, autorii conchid că aceste debite reprezintă parte din salariul aferent muncii prestate care nu a fost acordat salariatului din motive de calcul greșit al componentelor salariale aferente domeniului specific de activitate, reglementate prin dispoziții legale, și că este obligația statului de a-și organiza sistemul juridic în așa fel încât autoritățile competente să își poată executa obligațiile față de angajați în mod corect și la timp, pentru ca aceștia să nu poată fi privați chiar temporar de aceste drepturi bănești recunoscute prin hotărâre judecătorească definitivă. … 17.Judecătoria Târgu Jiu – Secția civilă apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale și nu încalcă prevederile art. 1 alin. (4), ale art. 16 alin. (1), ale art. 21, ale art. 44 alin. (2), ale art. 53 și ale art. 115 alin. (4) din Constituția României, întrucât prin actul normativ criticat legiuitorul delegat nu refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci stabilește anumite măsuri pentru punerea în aplicare a acestora. Referitor la încălcarea art. 16 din Constituția României, instanța apreciază că nu se poate reține existența discriminării între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești sau că ar fi discriminați creditorii, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 aplicându-se tuturor creditorilor care au creanțe de natură salarială împotriva statului. Măsura contestată urmărește un scop legitim, asigurarea stabilității economice, și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere, executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Astfel, situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic. De asemenea, invocând jurisprudența Curții Constituționale referitoare la eșalonarea unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale, instanța arată că prin reglementarea criticată legiuitorul a urmărit realizarea acestor drepturi într-o manieră care să nu afecteze modul de îndeplinire a altor obligații financiare și realizarea altor drepturi cuvenite personalului din sectorul bugetar prin insuficiența fondurilor și, totodată, apreciază că sunt îndeplinite condițiile de constituționalitate prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție. Cu privire la garantarea dreptului de proprietate, se constată că, în jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un bun în sensul art. 1 din Protocolul nr. 1; neexecutarea plății într-un termen rezonabil constituie deci o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca și faptul că lipsa de lichidități nu poate justifica un asemenea comportament, însă, prin adoptarea art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, nu se neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu se refuză punerea în aplicare a acestora, măsura criticată fiind una de garantare a dreptului de proprietate asupra bunului dobândit, fiind deci o aplicare a art. 44 alin. (2) din Constituție, în condițiile unei implicații financiare majore. … 18.Tribunalul Gorj – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, întrucât dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 nu contravin art. 1 alin. (4), art. 16 alin. (1), art. 21,art. 44 alin. (2), art. 53 și art. 115 alin. (4) din Constituție. … 19.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 20.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:21.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 22.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.035 din 22 decembrie 2016, aprobată prin Legea nr. 152/2017, dispoziții care au următorul cuprins: Plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din instituțiile și autoritățile publice, devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2017, se va realiza astfel:a)în primul an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 5% din valoarea titlului executoriu; … b)în al doilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 10% din valoarea titlului executoriu; … c)în al treilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; … d)în al patrulea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 25% din valoarea titlului executoriu; … e)în al cincilea an de la data la care hotărârea judecătorească devine executorie se plătește 35% din valoarea titlului executoriu. …  … 23.În opinia autorilor excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) care consacră principiul separației și echilibrului puterilor în stat, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, art. 21 referitoare la accesul la justiție, art. 44 alin. (2) privind garantarea proprietății private, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți și art. 115 alin. (4) privind delegarea legislativă. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, cu privire la critica de neconstituționalitate extrinsecă, formulată prin raportare la prevederile constituționale ale art. 115 alin. (4), Curtea reține că, potrivit acestei norme constituționale, „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligația de a motiva urgența în cuprinsul acestora“. Referitor la condițiile de adoptare a unei ordonanțe de urgență a Guvernului, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005, Curtea Constituțională a statuat că Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență în următoarele condiții, întrunite în mod cumulativ: existența unei situații extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Sintagma „situații extraordinare“ a fost analizată în jurisprudența Curții Constituționale, care, prin Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, precitată, a reținut implicațiile deosebirii terminologice dintre noțiunea de „caz excepțional“, utilizată în concepția art. 114 alin. (4) din Constituție anterior revizuirii, și cea de „situație extraordinară“, arătând că, deși diferența dintre cei doi termeni, din punctul de vedere al gradului de abatere de la obișnuit sau comun căruia îi dau expresie, este evidentă, același legiuitor a simțit nevoia să o pună la adăpost de orice interpretare de natură să minimalizeze o atare diferență, prin adăugarea sintagmei „a căror reglementare nu poate fi amânată“, consacrând astfel in terminis imperativul urgenței reglementării. Prin aceeași decizie, Curtea a reamintit jurisprudența sa pronunțată anterior revizuirii Legii fundamentale, prin care a precizat că de esența cazului excepțional este caracterul său obiectiv, în sensul că „existența sa nu depinde de voința Guvernului care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență“ (Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 8 iunie 1998). Curtea a mai arătat, prin Decizia nr. 1.008 din 7 iulie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 507 din 23 iulie 2009, că, pentru îndeplinirea cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție, este necesară existența unei stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pune în pericol un interes public. Cât privește condiția urgenței, prevăzută de art. 115 alin. (4) din Constituție, prin Decizia nr. 421 din 9 mai 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 30 mai 2007, Curtea Constituțională a statuat că „urgența reglementării nu echivalează cu existența situației extraordinare, reglementarea operativă putându-se realiza și pe calea procedurii obișnuite de legiferare“. … 25.În cauză, Curtea constată că în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2016 se menționează că reglementarea criticată a fost adoptată „având în vedere faptul că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 […] au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum și alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care își încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016“ și „luând în considerare faptul că în lipsa unei reglementări privind salarizarea personalului din sectorul bugetar pentru anul 2017, începând cu 1 ianuarie 2017 s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 […], ceea ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii pe personal“. Astfel, se precizează că „se impune prelungirea aplicării unor măsuri prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, cu modificările și completările ulterioare, și în perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017“. … 26.Având în vedere aceste precizări și ținând cont de jurisprudența sa, Curtea constată că împrejurările menționate în preambulul ordonanței de urgență a Guvernului criticate se pot încadra în conceptul constituțional de „situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată“, astfel cum acesta a fost definit în jurisprudența Curții, ca stări de fapt obiective, cuantificabile, independente de voința Guvernului, care pun în pericol un interes public, și anume salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2017. … 27.Pe de altă parte, Curtea reține că urgența a fost motivată corespunzător în cuprinsul ordonanței de urgență criticate, menționându-se că aceasta a fost adoptată ținând cont că „prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 […] au fost aprobate măsurile privind salarizarea în anul 2016 a personalului din sectorul bugetar, precum și alte măsuri fiscal-bugetare cu impact semnificativ de reducere a cheltuielilor publice, care își încetează aplicabilitatea la data de 31 decembrie 2016“. … 28.Prin urmare, critica privind încălcarea art. 115 alin. (4) din Constituție de către Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 este neîntemeiată, sens în care s-a mai pronunțat Curtea prin Decizia nr. 622 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 17 ianuarie 2020, paragrafele 22 și 23. … 29.Cu privire la criticile de neconstituționalitate intrinsecă, Curtea reține că dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 nu au mai constituit, din punct de vedere formal, obiect al controlului de constituționalitate. Însă, în jurisprudența sa, Curtea a mai analizat reglementări cu un conținut normativ identic cu cel al art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, dar aplicabile anterior anului 2017. Astfel de reglementări care au prevăzut eșalonarea succesivă a plății sumelor prevăzute prin hotărâri judecătorești având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială stabilite în favoarea personalului din sectorul bugetar, devenite executorii până la data de 31 decembrie 2011, și în anii 2012-2016, sunt următoarele: art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 416 din 18 iunie 2009, așa cum a fost modificat prin Legea nr. 230/2011 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 8 decembrie 2011; art. 14 din Ordonanța Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 24 august 2012; art. XI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 92/2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învățământului și cercetării, precum și în ceea ce privește plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătorești devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 864 din 19 decembrie 2012; art. 21 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 103/2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 703 din 15 noiembrie 2013; art. 34 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum și alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014, și art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, cu modificările și completările ulterioare. … 30.Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri cu privire la constituționalitatea dispozițiilor art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009, reținând, în esență, că acestea au în vedere rezolvarea unei situații extraordinare, prin reglementarea unor măsuri cu caracter temporar și derogatorii de la dreptul comun în materia executării hotărârilor judecătorești. Măsurile instituite urmăresc un scop legitim – asigurarea stabilității economice a țării – și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere – executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. Totodată, măsurile reglementate au un caracter pozitiv, în sensul că Guvernul recunoaște obligația de plată a autorității statale și se obligă la plata eșalonată a titlurilor executorii, modalitate de executare impusă de situația de excepție pe care o reprezintă, pe de o parte, proporția deosebit de semnificativă a creanțelor astfel acumulate împotriva statului și, pe de altă parte, stabilitatea economică a statului român în contextul de criză economică națională și internațională. … 31.Referitor la pretinsa încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 237 din 14 aprilie 2010, Curtea a arătat că pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4), coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) privind instanțele judecătorești, nu poate fi reținută din moment ce nu se refuză aplicarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, acestea sunt recunoscute, iar statul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat. Prin urmare, reglementarea criticată nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătorești și, în consecință, nu reprezintă o imixtiune a puterii legislative în procesul de realizare a justiției. … 32.Cu privire la critica referitoare la încălcarea art. 16 din Constituție, Curtea a constatat că nu se poate reține existența nici unei discriminări între debitori, în sensul că statul ca debitor și-ar aroga mai multe drepturi decât debitorii persoane de drept privat în ceea ce privește executarea hotărârilor judecătorești. Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că o deosebire de tratament juridic este discriminatorie atunci când nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil, aceasta însemnând că nu urmărește un scop legitim sau nu păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere (a se vedea hotărârile pronunțate în cauzele „Aspecte privind regimul lingvistic în școlile belgiene“ împotriva Belgiei, 1968, paragraful 10, Marckx împotriva Belgiei, 1979, paragraful 33, Rasmussen împotriva Danemarcei, 1984, paragraful 38, Abdulaziz, Cabales și Balkandali împotriva Regatului Unit, 1985, paragraful 72, Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, paragraful 42, Larkos împotriva Cipru, 1999, paragraful 29, Bocancea și alții împotriva Moldovei, 2004, paragraful 24). Totodată, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, statele beneficiază de o anumită marjă de apreciere în a decide dacă și în ce măsură diferențele între diversele situații similare justifică un tratament juridic diferit, iar scopul acestei marje variază în funcție de anumite circumstanțe, de domeniu și de context (a se vedea hotărârile pronunțate în cauzele „Aspecte privind regimul lingvistic în școlile belgiene“ împotriva Belgiei 1968, Gaygusuz împotriva Austriei, 1996, Bocancea și alții împotriva Moldovei, 2004). … 33.Or, Curtea Constituțională a reținut că măsura contestată urmărește un scop legitim – asigurarea stabilității economice a țării – și păstrează un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele folosite și obiectivul avut în vedere – executarea eșalonată a hotărârilor judecătorești în cauză. În aceste condiții, Curtea a constatat că situația particulară ivită și motivată prin existența unei situații extraordinare este una care reclamă o diferență evidentă de tratament juridic (a se vedea în acest sens Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, precitată, Decizia nr. 1.533 din 28 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 905 din 20 decembrie 2011, Decizia nr. 24 din 17 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 137 din 29 februarie 2012, și Decizia nr. 384 din 1 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 699 din 14 noiembrie 2013). … 34.Referitor la critica raportată la art. 21 alin. (3) din Constituție privind dreptul la un proces echitabil, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, deoarece prin dispozițiile art. 13 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 nu se refuză executarea hotărârilor judecătorești, ci, din contră, aceasta se recunoaște și legiuitorul își ia angajamentul ferm de a le executa întocmai potrivit criteriilor rezonabile și obiective stabilite în actul normativ contestat. Este adevărat că prin Decizia nr. 458 din 31 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 17 aprilie 2009, Curtea a reținut că procesul civil parcurge două faze: judecata și executarea silită, aceasta din urmă intervenind în cazul hotărârilor susceptibile de a fi puse în executare cu ajutorul forței de constrângere a statului sau al altor titluri executorii, în măsura în care debitorul nu își execută de bunăvoie obligația. Însă, așa cum a statuat Curtea prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, precitată, reglementarea criticată nu este o măsură prin care se interzice nici măcar temporar executarea unei hotărâri judecătorești. … 35.Totodată, așa cum a reținut Curtea prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, este adevărat că autoritățile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătorești îndreptate împotriva sa, dar, în situații de excepție, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăți, dificultăți financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiție, cât și dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii). … 36.Prin aceeași decizie, Curtea a reținut că mecanismul eșalonării plății, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătorești, poate fi considerat în concordanță cu principiile consacrate de jurisprudența Curții Constituționale și Curții Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiții: tranșe de efectuare a plăților intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eșalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi bănești nu este interzisă în niciun mod de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura și unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica. … 37.În ceea ce privește pretinsa încălcare a art. 44 din Constituție referitor la dreptul de proprietate privată, prin Decizia nr. 188 din 2 martie 2010, precitată, Curtea a reținut că instanța de contencios al drepturilor omului a statuat că despăgubirea recunoscută printr-o decizie definitivă și executorie constituie un „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție și că neexecutarea plății într-un termen rezonabil constituie deci o atingere a dreptului reclamantului la respectarea bunurilor, ca și faptul că lipsa de lichidități nu poate justifica un asemenea comportament (Ambruosi împotriva Italiei, 2000, Burdov împotriva Rusiei, 2002). … 38.Însă Curtea a reținut că Guvernul, prin adoptarea reglementării criticate (art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar), nu neagă existența și întinderea despăgubirilor constatate prin hotărâri judecătorești și nu refuză punerea în aplicare a acestora. Măsura criticată este mai degrabă una de garantare a dreptului de proprietate privată. … 39.Față de cele de mai sus, nu a putut fi reținută nici încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 40.Având în vedere această jurisprudență referitoare la dispoziții cu conținut normativ identic cu cel al art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016, însă aplicabile altor perioade de timp, se impun aceleași considerente și aceeași soluție de respingere a excepției de neconstituționalitate. … 41.De altfel, Curtea mai reține că, în același sens, s-a pronunțat recent asupra dispozițiilor art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 prin Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020*), nepublicată la data pronunțării prezentei decizii.*) Decizia nr. 365 din 16 iunie 2020 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 740 din 18 august 2020. … 42.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Claudia Mocinică, de Sorin Pantelimon Pănescu, de Angela Purcaru, de Ion Băloi, de Camelia Monica Boeriu, de Creola Enoiu, de Mariana Blendea, de Teodora Stănculete, de Maria C. Popescu și de Claudia Carla Popescu în dosarele nr. 7.222/318/2018, nr. 8.858/318/2018, nr. 7.784/318/2018, nr. 7.965/318/2018, nr. 7.354/318/2018, nr. 7.786/318/2018, nr. 7.220/318/2018, nr. 7.355/318/2018, nr. 7.966/318/2018 și nr. 8.860/318/2018 ale Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă, precum și de Adriana Tomulescu în Dosarul nr. 7.221/318/2018 al Tribunalului Gorj – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 13 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu – Secția civilă și Tribunalului Gorj – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește