DECIZIA nr. 558 din 26 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 99 lit. r) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și a prevederilor art. 44 alin. (6) și ale art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, excepție ridicată de Valerian Azamfire în Dosarul nr. 3.063/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 735D/2018. … 2.La apelul nominal răspunde, pentru autorul excepției, doamna avocat Nicoleta Daniela Andreescu, din Baroul București. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Având cuvântul, reprezentanta autorului excepției de neconstituționalitate solicită admiterea acesteia. În acest sens arată că, pe fondul cauzei, sesizarea formulată de autorul excepției privește activitatea unui judecător de cameră preliminară, iar unul dintre aspectele pentru care a fost sesizată Inspecția Judiciară este faptul că persoana în cauză, autor al excepției de neconstituționalitate, a fost cercetat pentru o modalitate a faptei, a fost trimis în judecată pentru altă modalitate a aceleiași fapte, iar judecătorul a omis să se pronunțe asupra acestui aspect, în cadrul contestației formulate împotriva încheierii pronunțate de judecătorul de cameră preliminară. Or, potrivit art. 99 lit. r) din Legea nr. 303/2004, doar dacă nu s-ar fi motivat complet încheierea astfel pronunțată se putea vorbi despre atragerea răspunderii disciplinare a magistratului în cauză, astfel încât, în opinia sa, această prevedere legală încalcă art. 1 alin. (5) și (6) din Constituție, lăsând fără substanță acest tip de abatere disciplinară. Se mai invocă și lipsa unei corelări legislative între specializarea inspectorului judiciar, pe de o parte, și domeniul de specializare al magistratului cercetat, pe de altă parte. … 4.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă, și, în subsidiar, ca neîntemeiată. În acest sens arată că sunt formulate argumente ce privesc modul de interpretare și aplicare al normei legale, iar susținerile formulate pot constitui apărări în cadrul litigiului aflat pe rolul instanței de judecată sau propuneri de lege ferenda. Se mai arată că textul de lege criticat este clar formulat, legiuitorul dorind să sancționeze tocmai nemotivarea totală a actelor jurisdicționale. De asemenea, arată că legiuitorul nu poate include într-o prevedere legală toate situațiile particulare ce pot apărea în aplicarea acesteia, legea având un caracter general, iar modul în care este reglementată acțiunea disciplinară constituie o garantare a respectării drepturilor magistraților.  … 5.Având cuvântul în replică, reprezentanta autorului excepției arată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, prevăzute în art. 29 din Legea nr. 47/1992. Se mai arată că excepția de neconstituționalitate vizează tocmai sintagma „lipsa totală a motivării“, față de formele anterioare ale aceluiași text de lege, care cuprindeau sintagma „lipsa motivării“. Se susține că motivarea excepției nu a pus în discuție atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, ci faptul că, prin înființarea Inspecției Judiciare, s-a creat o procedură prin care se adaugă la art. 134 din Constituție, referitor la atribuțiile acestuia. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:6.Prin Sentința nr. 133 din 17 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.063/2/2017, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 99 lit. r) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și a prevederilor art. 44 alin. (6) și ale art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. Excepția a fost invocată de Valerian Azamfire într-o cauză având ca obiect soluționarea contestației formulate împotriva Rezoluției de clasare nr. 5958/IJ/3226/DIJ/2016 din data de 24 februarie 2017, emisă de Inspecția Judiciară. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că sintagma „lipsa totală a motivării hotărârilor judecătorești“, cuprinsă în art. 99 lit. r) din Legea nr. 303/2004, este lipsită de previzibilitate și accesibilitate, în condițiile în care Inspecția Judiciară aplică această sintagmă doar prin interpretarea gramaticală a acesteia, fără a ține seama de dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție, potrivit căruia respectarea legilor este obligatorie, de principiul încrederii legitime, astfel cum acesta reiese din jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, sau de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. În acest sens se arată că, în speță, sesizarea vizează pretinse abateri disciplinare săvârșite de un judecător, despre care se susține că a pronunțat o hotărâre fără respectarea legislației penale și a deciziilor Curții Constituționale pronunțate în materia camerei preliminare. … 8.Se mai susține că, prin nedefinirea sintagmei „lipsa totală a motivării hotărârilor judecătorești (…)“ cuprinsă în art. 99 lit. r) din Legea nr. 303/2004, se încalcă accesul liber la justiție, garanțiile la care se referă art. 6 – Dreptul la un proces echitabil, cuprins în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în condițiile în care o motivare parțială a hotărârii judecătorești este nelegală. … 9.În ceea ce privește prevederile art. 44 alin. (6) și ale art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, se susține că acestea sunt lipsite de previzibilitate și accesibilitate și contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 134 alin. (2) privind atribuția Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, prin adăugarea unei etape preliminare răspunderii disciplinare, care nu era prevăzută de Constituție, respectiv delegarea către Inspecția Judiciară a unei atribuții care aparține Consiliului Superior al Magistraturii, cu nerespectarea ierarhiei actelor juridice sau a competențelor Consiliului Superior al Magistraturii. În acest context se arată că nu este clar în ce constă verificarea prealabilă efectuată de inspectorii judiciari, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare, reglementată de art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, iar acest text de lege nu definește sintagma „indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare“. … 10.În acest sens se mai susține că prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 încalcă caracterul independent și imparțial al justiției, reglementat de art. 124 alin. (2) din Constituție, al cărui garant este Consiliul Superior al Magistraturii, dat fiind faptul că acest text constituțional impune ca inspectorul judiciar să aibă măcar un grad egal cu al magistratului pe care îl controlează și să fie specializat în domeniul în care activează acesta din urmă. … 11.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se arată, în acest sens, că dispozițiile constituționale invocate în motivarea excepției nu obligă legiuitorul cu privire la un anumit conținut al reglementării abaterilor disciplinare săvârșite de magistrați și nu interzic reglementarea unei verificări prealabile promovării acțiunii disciplinare. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl reprezintă prevederile art. 99 lit. r) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și prevederile art. 44 alin. (6) și ale art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 1 septembrie 2012.  … 16.Curtea reține că, ulterior sesizării sale, prevederile art. 99 lit. r) din Legea nr. 303/2004 au fost modificate prin art. I pct. 152 din Legea nr. 242/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 868 din 15 octombrie 2018, însă, având în vedere cele reținute prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit cărora „sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare“, precum și faptul că aceste dispoziții de lege sunt aplicabile cauzei deduse soluționării instanței de judecată, Curtea urmează să se pronunțe asupra textului de lege criticat, în redactarea anterioară modificării prin legea amintită. … 17.De asemenea, Curtea mai reține că, ulterior sesizării sale, prevederile art. 45 alin. (3) au fost modificate prin art. I pct. 37 din Legea nr. 234/2018 pentru modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 850 din 8 octombrie 2018. Având în vedere că soluția legislativă este, în principiu, aceeași cu cea existentă înaintea modificării, Curtea se va pronunța asupra constituționalității prevederilor legale criticate în redactarea actuală, care au următorul cuprins: – Art. 99 lit. r) din Legea nr. 303/2004: „Constituie abateri disciplinare: (…) r) lipsa totală a motivării hotărârilor judecătorești sau a actelor judiciare ale procurorului, în condițiile legii;“; … – Art. 44 alin. (6) din Legea nr. 317/2004: „(6) În vederea exercitării acțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării disciplinare de către Inspecția Judiciară.“; … – Art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004: „(3) Aspectele semnalate potrivit alin. (1) sunt supuse unei verificări prealabile efectuate de inspectorii judiciari din cadrul Inspecției Judiciare, în cadrul căreia se stabilește dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare. Verificările se efectuează în termen de cel mult 45 de zile de la data sesizării Inspecției Judiciare, potrivit alin. (1). Inspectorul-șef poate dispune prelungirea termenului de efectuare a verificării prealabile, cu cel mult 45 de zile, dacă există motive întemeiate care justifică această măsură.“ …  … 18.Prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 fac referire la dispozițiile art. 45 alin. (1) din același act normativ, potrivit cărora: „(1) Inspecția Judiciară se poate sesiza din oficiu sau poate fi sesizată în scris și motivat de orice persoană interesată, inclusiv de Consiliul Superior al Magistraturii, în legătură cu abaterile disciplinare săvârșite de judecători și procurori.“ … 19.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) privind principiul legalității, art. 20 – Tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21 – Accesul liber la justiție, art. 124 alin. (1) și (2) referitor la înfăptuirea justiției și la caracterul unitar, imparțial și egalitar al acesteia, art. 125 – Statutul judecătorilor și art. 134 alin. (2) privind atribuția Consiliului Superior al Magistraturii în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, referitoare la dreptul la un proces echitabil. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, referitor la prevederile art. 99 lit. r) din Legea nr. 303/2004, criticate din aceeași perspectivă, s-a mai pronunțat prin Decizia nr. 161 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 467 din 6 iunie 2018, respingând excepția ca neîntemeiată. Prin această decizie, paragrafele 16 și 17, Curtea a reținut, în esență, că prevederile legale criticate definesc ca fiind abatere disciplinară neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu a judecătorului, constând în lipsa oricărei motivări („lipsa totală“) a hotărârilor judecătorești. Astfel, textul de lege criticat reglementează o abatere disciplinară, sancționând conduita judecătorului, constând în nerespectarea obligației legale referitoare la motivarea hotărârii, și nu se referă la sancționarea acestuia pentru modul în care interpretează sau aplică legea. Analizând existența abaterii disciplinare reglementate de textul de lege criticat, inspectorul judiciar verifică dacă motivarea hotărârii este inexistentă, apreciind dacă sunt întrunite condițiile răspunderii disciplinare, respectiv dacă sunt îndeplinite condițiile referitoare la existența faptei, în speță lipsa totală a motivării hotărârii judecătorești, și la săvârșirea abaterii cu vinovăție, prin neîndeplinirea unei îndatoriri de serviciu, constând în nemotivarea hotărârii judecătorești. Răspunderea disciplinară nu poate fi angajată decât în condițiile săvârșirii unor abateri de la îndatoririle de serviciu, astfel încât modul concret de aplicare a normelor de drept material și procesual, în procesul interpretării și aplicării legii, nu poate fi analizat în cadrul procedurii de angajare a răspunderii disciplinare. Verificarea modului de înfăptuire a justiției de către judecător, în condițiile existenței unei minime motivări a actului jurisdicțional, nu intră în sfera răspunderii disciplinare, ci privește conținutul hotărârilor judecătorești, intrând în sfera controlului judecătoresc, prin intermediul căilor de atac. Astfel, încălcarea dreptului la un proces echitabil, prin lipsa examinării tuturor motivelor de fapt și de drept, respectiv nemotivarea hotărârii judecătorești, constituie motiv de casare și de exercitare a căii de atac a recursului. Motivarea actului jurisdicțional constituie o garanție a dreptului la un proces echitabil, din perspectiva examinării motivelor de fapt și de drept pe care acesta s-a întemeiat, și totodată este necesară pentru exercitarea controlului declanșat în cadrul căilor de atac. … 21.Prin aceeași decizie Curtea a mai reținut și faptul că, potrivit jurisprudenței sale în materie, formularea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești nu exclude, de plano, angajarea răspunderii disciplinare a judecătorului. Tot astfel, recurgerea la mecanismul răspunderii disciplinare nu împiedică formularea unei căi de atac împotriva hotărârii judecătorești (a se vedea, în acest sens, Decizia Curții Constituționale nr. 2 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 23 februarie 2012). Prin urmare, o eventuală sancționare disciplinară a judecătorului, în condițiile existenței unei minime motivări a hotărârilor judecătorești, ar implica o apreciere a conținutului jurisdicțional al actelor respective și, prin urmare, ar exceda sferei răspunderii disciplinare. … 22.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în Decizia nr. 161 din 27 martie 2018 își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 23.Referitor la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 44 alin. (6) și ale art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004, Curtea reține că, în ceea ce privește procedura răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, prin Decizia nr. 643 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 2 martie 2017, paragraful 17, a statuat că specificul reglementării aplicabile judecătorilor și procurorilor este dat de existența Consiliului Superior al Magistraturii, care, potrivit art. 133 alin. (1) din Legea fundamentală, are rolul de garant al independenței justiției, iar, potrivit art. 134 alin. (2), îndeplinește rolul de instanță de judecată, prin secțiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor. Referitor la acțiunea disciplinară a judecătorilor și procurorilor, legiuitorul român a adoptat o reglementare similară cu cea a altor țări din Europa, prevăzând o fază administrativă, în cadrul căreia cercetarea disciplinară se efectuează de către inspectorii din cadrul Inspecției Judiciare, și o fază jurisdicțională, care se desfășoară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit dispozițiilor Legii nr. 317/2004 și celor ale Codului de procedură civilă. Se asigură respectarea principiului contradictorialității, în acest sens, magistratul în cauză este citat, putând fi reprezentat de un alt judecător sau procuror ori asistat sau reprezentat de avocat, și are dreptul să ia cunoștință de toate actele dosarului și să solicite administrarea de probe în apărare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 127 din 1 februarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 248 din 8 aprilie 2011). … 24.Curtea reține că nu sunt întemeiate susținerile autorului excepției, potrivit cărora etapa cercetării disciplinare, realizată de către Inspecția Judiciară, echivalează cu o încălcare a competențelor Consiliului Superior al Magistraturii. Aceasta întrucât, în cadrul acestei etape, nu se realizează activități jurisdicționale, fiind vorba de o etapă premergătoare cercetării disciplinare, urmărindu-se stabilirea existenței unor indicii ale săvârșirii unei abateri disciplinare, astfel încât nu este încălcat rolul de instanță de judecată, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și procurorilor, ce aparține exclusiv Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit consacrării constituționale reglementate de art. 134 alin. (2) din Legea fundamentală. … 25.În ceea ce privește susținerile referitoare la neclaritatea operațiunilor efectuate de către inspectorii judiciari, în cadrul verificării prealabile, în condițiile în care prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 nu definesc sintagma „indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare“, prin Decizia nr. 867 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 145 din 25 februarie 2016, paragrafele 14 și 15, Curtea a reținut că verificarea prealabilă a sesizării este o etapă premergătoare și distinctă de cercetarea disciplinară prealabilă. În această primă etapă inspectorul judiciar face o cercetare a fondului sesizării pentru a constata dacă există sau nu indicii cu privire la săvârșirea unei abateri disciplinare (Decizia nr. 397 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 16 iulie 2014, paragraful 34), examinând, așadar, existența elementelor de fapt/drept imputate judecătorului/ procurorului. O asemenea etapă premergătoare cercetării disciplinare prealabile este un aspect al reglementării care ține de opțiunea legiuitorului, nefiind o problemă de constituționalitate a acesteia. … 26.Curtea a reținut că reglementarea verificării prealabile nu încalcă rolul sau atribuțiile Consiliului Superior al Magistraturii, reglementate prin art. 134 alin. (2) din Constituție, Inspecția Judiciară fiind parte a acestei autorități [structură cu personalitate juridică în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, conform art. 65 alin. (1) din Legea nr. 317/2004], cu competențe în cercetarea abaterilor disciplinare săvârșite de judecători/procurori. … 27.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele cuprinse în decizia menționată își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 28.În ceea ce privește susținerile referitoare la faptul că prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 încalcă caracterul independent și imparțial al justiției, reglementat de art. 124 alin. (2) din Constituție, dat fiind faptul că acest text constituțional impune ca inspectorul judiciar să aibă măcar un grad egal cu al magistratului pe care îl controlează și să fie specializat în domeniul în care activează acesta din urmă, Curtea reține că textul constituțional invocat se referă la modul în care trebuie realizat actul de justiție și nu are în vedere modalitatea de organizare a Inspecției Judiciare, ca organism de cercetare a abaterilor disciplinare. În acest sens Curtea a reținut că este sarcina legiuitorului de a realiza echilibrul necesar între independența și responsabilitatea judecătorilor, cu respectarea dispozițiilor constituționale în materie și a angajamentelor pe care România și le-a asumat prin tratatele la care este parte (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 2 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 23 februarie 2012). … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Valerian Azamfire în Dosarul nr. 3.063/2/2017 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 99 lit. r) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, precum și prevederile art. 44 alin. (6) și ale art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina Loredana Gulie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește