DECIZIA nr. 558 din 17 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 și 20 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Florentin Gabriel Niculescu și Societatea Eurogama Invent – S.R.L. din București în Dosarul nr. 983/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VII-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.532D/2022. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 1.533D/2022 având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 19 și 20 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Florentin Gabriel Niculescu și de Societatea EUROGAMA INVENT – S.R.L. din București în Dosarul nr. 1.012/3/2022 al Tribunalului București – Secția a VII-a civilă . … 4.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.533D/2022 la Dosarul nr. 1.532D/2022, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, invocând în acest sens jurisprudența constantă a Curții, respectiv Decizia nr. 197 din 31 martie 2015, Decizia nr. 531 din 9 octombrie 2014, Decizia nr. 30 din 19 ianuarie 2012 și Decizia nr. 556 din 3 mai 2011, prin care Curtea a reținut că opțiunea legiuitorului pentru criteriul valoric, și nu pentru cel al numărului creditorilor, este justificată de principiul obiectiv al procedurii insolvenței. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin Sentința civilă nr. 1.632 din 4 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 1.012/3/2022, Tribunalul București – Secția a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 și 20 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florentin Gabriel Niculescu și de Societatea Eurogama Invent – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate de autori împotriva raportului de activitate întocmit de lichidatorul judiciar. … 8.Prin Sentința civilă nr. 1.633 din 4 aprilie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 983/3/2022, Tribunalul București – Secția a VII-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 19 și 20 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Florentin Gabriel Niculescu și de Societatea Eurogama Invent – S.R.L. din București într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate de autori împotriva proceselor-verbale de licitație prin care s-au valorificat bunurile imobile aparținând debitorului aflat în procedura falimentului.  … 9.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin că prevederile criticate nu fac o distincție clară între atribuțiile pe care le are administratorul/lichidatorul judiciar provizoriu și cele ale administratorului/lichidatorului judiciar confirmat de adunarea creditorilor.  … 10.Mai mult, autorii apreciază că dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 sunt neclare, deoarece nu se poate determina ce se va întâmpla în ipoteza în care, la prima adunare a creditorilor, aceștia nu confirmă lichidatorul judiciar propus cu titlu provizoriu de către instanța de judecată. În opinia acestora, în acest caz, tot în cadrul primei adunări, creditorii vor putea propune un alt administrator/lichidator judiciar.  … 11.Nu în ultimul rând, se susține că textele criticate nu îndeplinesc condițiile de claritate și previzibilitate, ceea ce conduce la încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5). … 12.Tribunalul București – Secția a VII-a civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale, îndeplinind condițiile de previzibilitate și claritate. Din analiza acestor texte de lege, instanța de judecată reține că nu rezultă că lichidatorul judiciar desemnat în mod provizoriu de judecătorul-sindic ar avea alte atribuții sau atribuții limitate în cadrul procedurii până la confirmarea de către creditori, nefiind identificată vreo distincție în acest sens. Astfel, lichidatorul judiciar desemnat de judecătorul-sindic, indiferent dacă este confirmat sau nu de creditori, își îndeplinește corespunzător atribuțiile prevăzute de lege, nefiind necesară o clarificare suplimentară a dispozițiilor criticate. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 16.Obiectul excepției de neconstituționalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 19 și 20 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. … 17.Referitor la stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea reține cele statuate cu valoare de principiu în jurisprudența sa, în sensul că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012). De asemenea, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, determinarea obiectului excepției de neconstituționalitate este o operațiune care, pe lângă existența unor condiționări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita și o apreciere obiectivă a Curții Constituționale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepției. O atare concepție se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituționalitate exercitat pe cale de excepție (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). … 18.Prin urmare, în prezentele cauze, analizând motivarea excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea observă că, în ceea ce privește prevederile art. 19 din Legea nr. 85/2006, autorii critică doar alin. (2) al acestui articol, care reglementează modalitatea de desemnare a administratorului/lichidatorului judiciar. În consecință, urmează să fie reținute ca obiect al excepției prevederile art. 19 alin. (2) și ale art. 20 din Legea nr. 85/2006. … 19.Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, ținând cont de prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum și de Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 19 alin. (2) și ale art. 20 din Legea nr. 85/2006. Textele criticate aveau următorul conținut:– Art. 19 alin. (2): „La recomandarea comitetului creditorilor, în cadrul primei ședințe a adunării creditorilor sau ulterior, creditorii care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor pot decide desemnarea unui administrator judiciar/lichidator, stabilindu-i și remunerația. În cazul în care remunerația se va achita din fondul constituit conform prevederilor art. 4, aceasta va fi stabilită de către judecătorul-sindic, pe baza criteriilor stabilite prin legea privind profesia de practician în insolvență. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul desemnat provizoriu de către judecătorul-sindic.“; … – Art. 20: (1)Principalele atribuții ale administratorului judiciar, în cadrul prezentei legi, sunt:a)examinarea situației economice a debitorului și a documentelor depuse conform prevederilor art. 28 și 35 și întocmirea unui raport prin care să propună fie intrarea în procedura simplificată, fie continuarea perioadei de observație în cadrul procedurii generale și supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 20 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; … b)examinarea activității debitorului și întocmirea unui raport amănunțit asupra cauzelor și împrejurărilor care au dus la apariția stării de insolvență, cu menționarea persoanelor cărora le-ar fi imputabilă, și asupra existenței premiselor angajării răspunderii acestora, în condițiile art. 138, precum și asupra posibilității reale de reorganizare efectivă a activității debitorului ori a motivelor care nu permit reorganizarea și supunerea acelui raport judecătorului-sindic, într-un termen stabilit de acesta, dar care nu va putea depăși 40 de zile de la desemnarea administratorului judiciar; … c)întocmirea actelor prevăzute la art. 28 alin. (1), în cazul în care debitorul nu și-a îndeplinit obligația respectivă înăuntrul termenelor legale, precum și verificarea, corectarea și completarea informațiilor cuprinse în actele respective, când acestea au fost prezentate de debitor; … d)elaborarea planului de reorganizare a activității debitorului, în funcție de cuprinsul raportului prevăzut la lit. a) și în condițiile și termenele prevăzute la art. 94; … e)supravegherea operațiunilor de gestionare a patrimoniului debitorului; … f)conducerea integrală, respectiv în parte, a activității debitorului, în acest ultim caz cu respectarea precizărilor exprese ale judecătorului-sindic cu privire la atribuțiile sale și la condițiile de efectuare a plăților din contul averii debitorului; … g)convocarea, prezidarea și asigurarea secretariatului ședințelor adunării creditorilor sau ale acționarilor, asociaților ori membrilor debitorului persoană juridică; … h)introducerea de acțiuni pentru anularea actelor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor, precum și a unor transferuri cu caracter patrimonial, a unor operațiuni comerciale încheiate de debitor și a constituirii unor garanții acordate de acesta, susceptibile a prejudicia drepturile creditorilor; … i)sesizarea de urgență a judecătorului-sindic în cazul în care constată că nu există bunuri în averea debitorului ori că acestea sunt insuficiente pentru a acoperi cheltuielile administrative; … j)menținerea sau denunțarea unor contracte încheiate de debitor; … k)verificarea creanțelor și, atunci când este cazul, formularea de obiecțiuni la acestea, precum și întocmirea tabelelor creanțelor; … l)încasarea creanțelor; urmărirea încasării creanțelor referitoare la bunurile din averea debitorului sau la sumele de bani transferate de către debitor înainte de deschiderea procedurii; formularea și susținerea acțiunilor în pretenții pentru încasarea creanțelor debitorului, pentru aceasta putând angaja avocați; … m)cu condiția confirmării de către judecătorul-sindic, încheierea de tranzacții, descărcarea de datorii, descărcarea fidejusorilor, renunțarea la garanții reale; … n)sesizarea judecătorului-sindic în legătură cu orice problemă care ar cere o soluționare de către acesta. … (2)Judecătorul-sindic poate stabili administratorului judiciar, prin încheiere, orice alte atribuții în afara celor stabilite la alin. (1), cu excepția celor prevăzute de lege în competența exclusivă a acestuia. …  … 20.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației puterilor în stat și ale alin. (5) privind principiul legalității. … 21.În prealabil examinării excepției de neconstituționalitate, Curtea va verifica îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a excepției în raport cu prevederile art. 29 din Legea nr. 47/1992. … 22.Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de părțile în litigiu în fața instanței de judecată și are ca obiect prevederile art. 19 alin. (2) și ale art. 20 din Legea nr. 85/2006, prevederi care, deși nu mai sunt în vigoare, produc efecte juridice în speța dedusă controlului și nu au fost declarate neconstituționale printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale. … 23.În ceea ce privește îndeplinirea cerinței referitoare la existența unei legături între textul criticat și soluționarea cauzei în care a fost invocată excepția de neconstituționalitate, Curtea va avea în vedere situația de fapt din speța dedusă controlului. Astfel, în cadrul procedurii de faliment deschise împotriva debitorului, autorii au invocat excepția de neconstituționalitate a prevederilor care reglementează modalitatea de desemnare a administratorului/lichidatorului judiciar, precum și atribuțiile pe care le are administratorul judiciar în cadrul procedurii. Autorii apreciază ca fiind neclară distincția dintre atribuțiile administratorului/lichidatorului judiciar provizoriu față de cel confirmat de adunarea creditorilor. … 24.Având în vedere aceste împrejurări de fapt, Curtea constată că dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 au legătură cu soluționarea cauzei, fiind aplicabile în speța dedusă controlului, întrucât vizează și modalitatea de desemnare/ confirmare a lichidatorului judiciar, după deschiderea procedurii de faliment de către judecătorul-sindic. … 25.În ceea ce privește dispozițiile art. 20 din Legea nr. 85/2006, Curtea observă că acestea vizează exclusiv atribuțiile administratorului judiciar. Potrivit prevederilor art. 24 din aceeași lege, în cazul în care se dispune trecerea la procedura falimentului, judecătorul-sindic va desemna un lichidator, urmând ca prevederile art. 19, 21, 22 și 23 din lege să se aplice în mod corespunzător și pe perioada falimentului. De asemenea, potrivit alin. (2) al art. 24 din Legea nr. 85/2006, atribuțiile administratorului judiciar încetează la momentul la care judecătorul-sindic desemnează și stabilește atribuțiile lichidatorului pe care-l numește cu titlu provizoriu. Cât privește atribuțiile lichidatorului judiciar, acestea sunt reglementate de prevederile art. 25 din legea anterior menționată, iar prevederile art. 20 nu se aplică în mod corespunzător și lichidatorului judiciar. … 26.Din analiza coroborată a textelor de lege de mai sus, Curtea reține că, odată cu trecerea la faliment, este numit un lichidator judiciar provizoriu care preia activitatea debitorului, iar atribuțiile administratorului încetează. Prin urmare, prevederile art. 20, care reglementează exclusiv atribuțiile administratorului judiciar, nu sunt aplicabile în speța dedusă controlului având în vedere că debitorul se află în procedura falimentului și, în consecință, aceste prevederi nu au relevanță în cauza dedusă controlului de constituționalitate. … 27.Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa, sintagma „legătură cu soluționarea cauzei“ cuprinsă în art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecății, cât și necesitatea invocării excepției de neconstituționalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiții ce trebuie întrunite cumulativ, pentru a fi satisfăcute exigențele pe care le impun dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privința pertinenței excepției de neconstituționalitate în desfășurarea procesului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 289 din 22 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 10 iulie 2014, paragraful 25, Decizia nr. 756 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015, paragraful 16). … 28.Mai mult, prin Decizia nr. 111 din 3 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 373 din 16 mai 2016, și Decizia nr. 67 din 18 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 2 iulie 2020, paragraful 14, Curtea a statuat asupra caracterului inadmisibil al excepției în cazurile în care s-a invocat neconstituționalitatea în altă etapă procesuală decât cea în care este incident textul legal criticat. În acest sens, Curtea a reținut că incidența textului de lege criticat în soluționarea cauzei aflate pe rolul instanței judecătorești nu trebuie analizată în abstract, ci trebuie verificat, în primul rând, interesul procesual al invocării excepției de neconstituționalitate, mai ales prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității textului de lege criticat. Or, chiar în ipoteza admiterii excepției de neconstituționalitate a acestor prevederi, decizia astfel pronunțată nu va produce niciun efect concret în cauza pendinte în care autorii au invocat prezenta excepție. … 29.În concluzie, având în vedere cele prezentate mai sus, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 20 din Legea nr. 85/2006 nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, respectiv textul criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei. … 30.Examinând excepția de neconstituționalitate având ca obiect prevederile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, Curtea observă că aceste dispoziții au mai fost supuse controlului de constituționalitate în raport cu prevederile constituționale cuprinse în art. 124 alin. (2) referitoare la înfăptuirea justiției, iar prin Decizia nr. 619 din 27 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 557 din 23 iulie 2008, a statuat conformitatea acestor reglementări cu prevederile constituționale invocate. Cu acest prilej, Curtea a reținut că procedura insolvenței este o procedură specială, concursuală, o serie dintre drepturile procesuale fiind exercitate nu individual, ci colectiv. Acest specific a condus la crearea unor organe colective – adunarea creditorilor și comitetul creditorilor, al căror rol este de a asigura promovarea intereselor ansamblului creditorilor. Astfel, adunarea creditorilor este convocată pentru a decide în toate aspectele importante ale procedurii prevăzute de lege. Pentru facilitarea luării deciziilor în cadrul acestui organ colegial, sunt prevăzute două modalități de vot, ambele bazate pe criteriul valorii creanțelor. Regula în această materie este stabilită de dispozițiile art. 15 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, potrivit cărora deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul titularilor unei majorități, prin valoare, a creanțelor prezente. Există situații speciale, cum este aceea a desemnării unui administrator judiciar sau a unui lichidator, motivate de importanța sporită a unor astfel de decizii, pentru care legea impune o majoritate specială, și anume votul creditorilor care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor. … 31.În prezenta speță dedusă controlului, Curtea observă că autorii critică dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006, întrucât, în opinia acestora, ar încălca dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (4) și (5) în sensul că acestea nu întrunesc o parte din cerințele de calitate ale legii, respectiv claritatea și previzibilitatea. … 32.Referitor la dispozițiile constituționale care consacră principiul respectării obligatorii a legii, în jurisprudența sa (a se vedea, în acest sens Decizia nr. 183 din 2 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 381 din 22 mai 2014, paragraful 23), Curtea a detaliat exigențele ce trebuie respectate în procesul de legiferare, precizând că cerința privind claritatea legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea privind precizia se referă la exactitatea soluției legislative alese și a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii privește scopul și consecințele pe care le antrenează. … 33.Raportând aceste considerente de principiu dezvoltate de Curte la textul criticat, instanța de contencios constituțional constată că modalitatea de desemnare/confirmare a lichidatorului judiciar de către adunarea creditorilor a fost clar reglementată de către legiuitor, fiind îndeplinite condițiile de calitate a legii. Astfel, comitetul creditorilor va propune în prima adunare desemnarea unui lichidator, iar adunarea, legal constituită, cu votul creditorilor care dețin cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor, sau creditorul care deține singur cel puțin 50% din valoarea masei credale va putea desemna un lichidator definitiv sau va putea confirma lichidatorul judiciar provizoriu numit de judecătorul-sindic. În cazul în care nu sunt îndeplinite condițiile anterior menționate, lichidatorul judiciar provizoriu va îndeplini atribuțiile ce îi revin până la desemnarea unui lichidator judiciar definitiv. … 34.De asemenea, potrivit prevederilor art. 19 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, în cazul în care există motive de nelegalitate, creditorii pot contesta decizia privind desemnarea lichidatorului sau confirmarea lichidatorului judiciar provizoriu, judecătorul-sindic urmând să soluționeze, prin încheiere, contestația astfel formulată și să dispună numirea lichidatorului desemnat sau să solicite adunării creditorilor/creditorului care deține singur cel puțin 50% din valoarea masei credale să desemneze un alt lichidator judiciar. … 35.Cât privește pretinsa încălcare a prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat, Curtea observă că, deși autorii excepției invocă în mod formal încălcarea acestor prevederi, în realitate aceștia nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor criticate cu prevederile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorilor excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. … 36.În ceea ce privește celelalte susțineri ale autorilor, instanța constituțională constată că acestea excedează competenței Curții, fiind aspecte ce țin de aplicarea legii în cauza dedusă judecății. Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14), instanțele judecătorești au competența exclusivă de a soluționa probleme care țin de interpretarea și aplicarea legii. … 37.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Florentin Gabriel Niculescu și de Societatea Eurogama Invent – S.R.L. din București în dosarele nr. 983/3/2022 și nr. 1.012/3/2022. ale Tribunalului București – Secția A VII-A civilă. … 2.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de aceiași autori în aceleași dosare ale aceleiași instanțe și constată că dispozițiile art. 19 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția A VII-A civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește