DECIZIA nr. 558 din 14 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 42 alin. (1) și (10) și ale art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, excepție ridicată de Gianina Elena Balate, în nume propriu, precum și în calitate de reprezentant legal al minorilor Karina-Elena Balate și Alexandru-Marian Balate, în Dosarul nr. 32.802/3/2015/a47 al Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.095D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 20 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 32.802/3/2015/a47, Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 42 alin. (1) și (10) și ale art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Gianina Elena Balate, în nume propriu, precum și în calitate de reprezentant legal al minorilor Karina-Elena Balate și Alexandru-Marian Balate, într-o cauză având ca obiect o contestație la tabelul preliminar al debitoarei Societatea Asigurare-Reasigurare Astra – S.A. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență ar trebui să dubleze, iar nu să înlocuiască comunicarea potrivit Codului de procedură civilă. Mai mult, se precizează că pentru cetățenii străini comunicarea se face conform Codului de procedură civilă, în acest mod creându-se condiții de inegalitate în fața legii. Se arată, de asemenea, că sintagma „înlocuiește“ din cuprinsul art. 42 alin. (10) din Legea nr. 85/2014 este lipsită de claritate și previzibilitate, deoarece nu se specifică modalitatea în care înlocuirea funcționează în practică. Totodată, se susține că a pretinde tuturor justițiabililor să se aboneze la Buletinul procedurilor de insolvență și să urmărească zilnic această publicație, pentru a putea fi accesată hotărârea judecătorească, reprezintă o sarcină excesivă și injustă, în lipsa unei comunicări din partea instanței. Întrucât comunicarea actelor de procedură reprezintă o cerință esențială de garantare a principiilor procesului civil, autoarea excepției apreciază că reglementarea criticată generează restrângerea acestui drept, în mod nejustificat și disproporționat. … 6.Curtea de Apel București – Secția a VI-a civilă și-a exprimat opinia în sensul constituționalității textelor de lege criticate, context în care face referire la Decizia nr. 283 din 21 mai 2014, paragraful 58, pronunțată de Curtea Constituțională în cadrul controlului a priori. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:9.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 10.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 42 alin. (1) și (10) și ale art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Curtea observă că prevederile art. 42 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 au fost modificate prin art. XIII pct. 2 din Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017, iar în prezent acoperirea cheltuielilor de publicare a Buletinului procedurilor de insolvență se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției. … 11.Față de această împrejurare, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să exercite controlul de constituționalitate asupra prevederilor art. 42 alin. (1) și (10) din Legea nr. 85/2014, în forma în vigoare la data formulării acțiunii în instanță de către autoarea excepției de neconstituționalitate, care continuă să producă efecte juridice în cauză, prevederi care aveau următorul conținut normativ:(1)Citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură se efectuează prin BPI. Comunicarea citațiilor, a convocărilor și notificărilor către participanții la proces, al căror sediu, domiciliu sau reședință se află în străinătate, este supusă dispozițiilor Codului de procedură civilă, coroborate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.393/2007 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 noiembrie 2007 privind notificarea sau comunicarea în statele membre a actelor judiciare și extrajudiciare în materie civilă sau comercială («notificarea sau comunicarea actelor») și abrogarea Regulamentului (CE) nr. 1.348/2000 al Consiliului, după caz.BPI va fi realizat în formă electronică. Pentru acoperirea cheltuielilor de publicare a BPI se percepe o taxă constând într-o cotă de 10% aplicată asupra taxelor achitate la oficiul registrului comerțului pentru toate operațiunile de constituire, autorizare, înregistrare, menționare, rezervare efectuate în registrul comerțului. […](10)Publicarea actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătorești în BPI înlocuiește, de la data publicării acestora, citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces, acestea fiind prezumate a fi îndeplinite la data publicării.“;– Art. 43 alin. (2): „Termenul de apel este de 7 zile de la comunicarea hotărârii realizată prin publicare în BPI, dacă prin lege nu se prevede altfel. Apelul va fi judecat de complete specializate, de urgență. Citarea apelanților, a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar și a intimaților în apel și comunicarea deciziilor pronunțate se fac prin BPI. Instanțele judecătorești vor transmite actele de procedură în cauză, din oficiu, pentru publicare în BPI. Procedura va fi considerată îndeplinită dacă citația se publică cu cel puțin 5 zile calendaristice înainte de data stabilită pentru înfățișare. În vederea soluționării apelului se trimit la curtea de apel, în copie certificată, de grefierul-șef al tribunalului, numai actele care interesează soluționarea căii de atac, selectate de judecătorul-sindic în cazul în care apelul privește o hotărâre a judecătorului-sindic pentru care nu s-a format dosar asociat. În cazul în care instanța de apel consideră necesare și alte acte din dosarul de fond, va pune în vedere părților interesate, prin rezoluția la primirea cererii de apel sau prin încheiere în cursul soluționării apelului, să le depună în copie certificată sau le va solicita jucătorului-sindic.“ …  … 12.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea normei juridice, ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 care consacră accesul liber la justiție și celor ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. … 13.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că prevederile art. 42 alin. (1) și (10) și ale art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 au mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, prin raportare la aceleași norme constituționale, în acest sens fiind Decizia nr. 779 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 3 iunie 2019, Decizia nr. 782 din 4 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 190 din 25 februarie 2021, Decizia nr. 806 din 10 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 15 februarie 2021, Decizia nr. 831 din 17 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 463 din 29 aprilie 2021, și Decizia nr. 863 din 26 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 356 din 7 aprilie 2021, decizii prin care Curtea a constatat că aceste prevederi sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 14.Astfel, prin jurisprudența menționată, Curtea a arătat că prevederile art. 42 alin. (1) din Legea nr. 85/2014 trebuie analizate în strânsă legătură cu cele ale art. 42 alin. (3) și (4) din aceeași lege. În acest context, Curtea a subliniat că, potrivit prevederilor legii insolvenței, comunicarea actelor de procedură anterioare deschiderii procedurii și notificarea deschiderii procedurii, precum și prima citare și comunicarea actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se introduce o acțiune se efectuează potrivit Codului de procedură civilă, așadar, potrivit regulii general aplicabile în procesele civile. După deschiderea procedurii, publicarea actelor de procedură în Buletinul procedurilor de insolvență înlocuiește, de la data publicării acestora, citarea, convocarea și notificarea actelor de procedură efectuate individual față de participanții la proces. Mai mult, legea prevede că în cazul persoanelor împotriva cărora se introduce o acțiune după deschiderea procedurii insolvenței, pe lângă citarea și comunicarea actelor de procedură prin Buletinul procedurilor de insolvență, se vor efectua și formalitățile de citare/comunicare prevăzute de dreptul comun în materie. … 15.Așa fiind, legea instituie măsuri deosebite pentru ca părțile implicate în procedura insolvenței, respectiv debitorii și creditorii, să se bucure de o informare corectă cu privire la situația lor juridică, inclusiv prin notificare, potrivit regulilor de drept comun, astfel încât, ulterior deschiderii procedurii, aceștia să își poată exercita dreptul la apărare și dreptul la un proces echitabil. Faptul că, ulterior deschiderii procedurii insolvenței, cu excepția primei comunicări a actelor de procedură către persoanele împotriva cărora se promovează o acțiune în temeiul dispozițiilor Legii nr. 85/2014, persoanele notificate vor fi citate și li se vor comunica actele de procedură prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență nu poate fi privit ca aducând atingere dreptului la apărare sau dreptului de acces liber la justiție. … 16.Citarea părților, precum și comunicarea oricăror acte de procedură, a convocărilor și a notificărilor prin Buletinul procedurilor de insolvență își găsesc justificarea în specificul acestei proceduri, care presupune un număr foarte mare de părți și o mare diversitate de acte procedurale de natură să îngreuneze mult desfășurarea procedurii. Acestea constituie o măsură specială prin care se asigură soluționarea cu celeritate a cauzelor (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 1.453 din 3 noiembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 11 din 6 ianuarie 2012). … 17.Cu privire la critica raportată la dispozițiile art. 1 alin. (5) și art. 21 din Constituție, Curtea a subliniat că principiul accesului liber la justiție, consacrat de Legea fundamentală, implică între altele adoptarea de către legiuitor a unor reguli de procedură clare, în care să se prescrie cu precizie condițiile și termenele în care justițiabilii își pot exercita drepturile lor procesuale, inclusiv cele referitoare la căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată (Decizia nr. 189 din 2 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006), astfel încât să fie reglementată respectarea pentru toate părțile a garanțiilor care caracterizează dreptul la un proces echitabil. Or, Legea nr. 85/2014, care reglementează regimul juridic al procedurilor de prevenire a insolvenței și de insolvență, cuprinde în titlul II: Procedura insolvenței, capitolul I: Dispoziții comune, secțiunea a 2-a: Organele care aplică procedura. Participanții la procedură – printre care se regăsesc și instanțele de judecată, art. 40-44, și aspecte care transpun principiul constituțional al accesului liber la justiție și al dreptului la un proces echitabil în această materie a insolvenței. În acest domeniu specific, legiuitorul a condiționat valorificarea unui drept de îndeplinirea anumitor cerințe sau de exercitarea sa într-un anumit termen fără intenția de a restrânge accesul liber la justiție sau dreptul la apărare, ci exclusiv pentru a instaura un climat de ordine, indispensabil, în vederea exercitării drepturilor constituționale prevăzute de art. 21 și 24, prevenind astfel abuzurile și asigurând protecția drepturilor și a intereselor legitime ale celorlalte părți. … 18.Așa fiind, prin art. 43 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, legiuitorul prevede calea de atac, curtea de apel fiind instanța de apel pentru hotărârile pronunțate de judecătorul-sindic, iar, potrivit prevederilor art. 43 alin. (2), termenul de apel este de 7 zile de la comunicarea hotărârii, realizată prin publicare în Buletinul procedurilor de insolvență, dacă prin lege nu se prevede altfel. Or, tocmai caracterul distinct al procedurii a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale care derogă de la normele dreptului comun, astfel cum este și termenul de 7 zile în care se poate formula apelul în materia insolvenței. Aceste norme de procedură stabilite prin Legea nr. 85/2014 sunt o aplicare a dispozițiilor constituționale ale art. 126, în virtutea cărora competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, coroborate cu cele ale art. 61 alin. (1), potrivit cărora Parlamentul este unica autoritate legiuitoare a țării. Prin urmare, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele de procedură, putând să instituie prevederi speciale, derogatorii de la dreptul comun, în vederea unor situații specifice, fără ca prin acestea să fie adusă atingere principiului egalității sau al discriminării în ceea ce privește accesul la justiție sau dreptul la un proces echitabil reglementat de normele legale în materie de insolvență în raport cu cele de drept comun reprezentate de Codul de procedură civilă. … 19.În ceea ce privește critica referitoare la instituirea unei discriminări între participanții la procedură cu domiciliul/sediul în România și cetățenii străini din alte state ale Uniunii Europene, Curtea, prin Decizia nr. 283 din 21 mai 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 454 din 20 iunie 2014, paragrafele 51 și 61-63, a reținut că și aceasta este neîntemeiată. Cu acel prilej, Curtea a arătat că legiuitorul a stabilit ca anumite acte de procedură, cum ar fi comunicarea citațiilor, a convocărilor și a notificărilor către participanții al căror sediu, domiciliu sau a căror reședință se află în străinătate, să se facă potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă, coroborate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 1.346/2000 al Consiliului din 29 mai 2000 privind procedurile de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, și ale Regulamentului (CE) nr. 1.393/2007. Soluția propusă de legiuitor a fost aleasă tocmai pentru a se asigura egalitatea între participanții aflați în situații diferite. În acest context, Curtea a mai reținut că, în ceea ce privește celelalte acte de procedură, legea stabilește termene raportate la publicarea în Buletinul procedurilor de insolvență, ceea ce ar conduce, în viziunea autorilor criticilor de neconstituționalitate, la lipsirea de conținut a accesului liber la justiție. Curtea a observat faptul că participanții la procedură au posibilitatea ca, în cazurile specifice menționate de lege, să ia cunoștință de operațiunile respective chiar prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență ce urmează a fi publicat în formă electronică. … 20.Curtea a reținut că art. 42 alin. (10) din Legea nr. 85/2014 se referă la efectele publicării actelor de procedură sau, după caz, a hotărârilor judecătorești în Buletinul procedurilor de insolvență, efecte care pot viza doar părțile citate sau cărora li s-au comunicat acte de procedură prin acest mijloc. În schimb, în privința participanților care își au sediul, domiciliul sau reședința în străinătate, procedura de comunicare se realizează conform Codului de procedură civilă și regulamentelor prevăzute la art. 42 alin. (1) teza a doua din lege, ceea ce demonstrează că alin. (10) al aceluiași articol nu este aplicabil în privința acestora. Prin urmare, nu se poate reține pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 din Constituție. … 21.Referitor la chestiunea vizând plata unei taxe pentru a avea acces la Buletinul procedurilor de insolvență, Curtea a reținut că accesul la justiție și exercitarea dreptului la apărare nu sunt drepturi absolute, legiuitorul putând să prevadă anumite condiționări în vederea unei bune administrări a justiției, condiționări ce pot îmbrăca și forma unor obligații de ordin financiar. Astfel, citarea și comunicarea actelor prin intermediul Buletinului procedurilor de insolvență își găsesc motivarea în însăși particularitatea acestei proceduri și au drept scop asigurarea desfășurării cu celeritate a acesteia. Obligațiile corelative ce decurg pentru părți în acest caz nu pot fi privite ca aducând o restrângere a liberului acces la justiție, a dreptului la apărare ori a dreptului de proprietate, atât timp cât părțile au posibilitatea, pe de o parte, să participe la termenele fixate de judecătorul-sindic și să consulte dosarul în vederea cunoașterii tuturor actelor de procedură depuse la acesta, iar, pe de altă parte, au posibilitatea să solicite în cadrul cheltuielilor de judecată toate sumele avansate în vederea realizării drepturilor lor pe calea acestei proceduri, invocând în acest sens dispozițiile Codului de procedură civilă privind cheltuielile de judecată. … 22.În acest context, Curtea a reținut că în dinamica legislativă prevederile art. 42 alin. (1) din Legea nr. 85/2014, prin care se condiționa accesul la Buletinul procedurilor de insolvență de plata unui abonament, au fost modificate prin art. XIII pct. 2 din Legea nr. 1/2017 privind eliminarea unor taxe și tarife, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din 6 ianuarie 2017, iar în prezent acoperirea cheltuielilor de publicare în acest buletin se suportă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Justiției. … 23.Referitor la dispozițiile art. 53 din Legea fundamentală, Curtea a observat că acestea nu au incidență în cauză, nefiind aplicabilă ipoteza prevăzută de normele constituționale invocate, deoarece prevederile criticate nu reglementează cu privire la restrângerea exercițiului vreunui drept sau al vreunei libertăți fundamentale (Decizia nr. 267 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 774 din 25 august 2020). … 24.Curtea a subliniat, totodată, că prevederile criticate din Legea nr. 85/2014 sunt norme de procedură, fiind tocmai o aplicare a dispozițiilor constituționale care sunt transpuse la nivel infraconstituțional, având în vedere specificul procedurii insolvenței, care este o procedură specială. Așa fiind, s-a impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, respectiv crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență, cadru legislativ special în care se înscriu și dispozițiile criticate. … 25.Întrucât nu au intervenit elemente noi de natură a schimba jurisprudența Curții Constituționale, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează aplicabilitatea și în prezenta cauză. … 26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Gianina Elena Balate, în nume propriu, precum și în calitate de reprezentant legal al minorilor Karina-Elena Balate și Alexandru-Marian Balate, în Dosarul nr. 32.802/3/2015/a47 al Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă și constată că dispozițiile art. 42 alin. (1) și (10) și ale art. 43 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VI-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
PROF. UNIV. DR. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Ingrid Alina Tudora

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește