DECIZIA nr. 557 din 26 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, excepție ridicată de Mihai Sturdza și Alexandra Irina Ana Pop Jora, în calitate de moștenitoare a defunctului Nicolae Emanoil Rudeanu, în Dosarul nr. 923/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 714D/2018. … 2.La apelul nominal răspund, pentru autoarea excepției Alexandra Irina Ana Pop Jora, domnul avocat Vladimir Florin Iacobescu din Baroul București, cu delegație depusă la dosar, precum și, pentru autorul excepției Mihai Sturdza, doamna avocat Delia Dragomir din Baroul Arad. Lipsește cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Având cuvântul, reprezentantul autoarei excepției de neconstituționalitate Alexandra Irina Ana Pop Jora solicită admiterea acesteia. În acest sens arată, în esență, că prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 contravin dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi, deoarece modificările aduse prevederilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 limitează cuantumul despăgubirilor acordate persoanelor fizice, asociați ai persoanei juridice care deținea imobile și alte active în proprietate la data preluării acestora în mod abuziv, sau moștenitorilor acestora, în sensul că recalcularea valorii acțiunilor deținute la data preluării abuzive se face fără aplicarea coeficientului de inflație. Ca urmare, discriminarea este creată între două categorii de cetățeni, respectiv persoanele îndreptățite cărora li s-au soluționat cererile de despăgubire prin acordarea de despăgubiri stabilite cu aplicarea indicelui de inflație, în temeiul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, forma în vigoare înainte de modificarea acestuia prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, pe de o parte, și, pe de altă parte, persoanele îndreptățite cărora nu li s-au soluționat cererile de despăgubire anterior intrării în vigoare a textului de lege criticat și care vor fi îndreptățite la restituirea despăgubirilor calculate fără aplicarea indicelui de inflație, în acord cu forma actuală a art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, modificat prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016. Invocă în acest sens cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 189 din 3 aprilie 2014, potrivit căreia modul de calcul al despăgubirilor acordate persoanelor îndreptățite în condițiile art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, implică utilizarea coeficientului de actualizare a valorii leului pentru perioada 11 iunie 1948-14 februarie 2001, precum și indicele de inflație aferent perioadei 2001 – până în anul acordării efective a măsurilor reparatorii, precum și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene, potrivit căreia cetățenii statelor membre sunt egali în fața legii, iar legiuitorul nu poate să modifice în mod discriminatoriu legislația în vigoare. De asemenea, invocă în același sens Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. Se mai arată că, după parcurgerea procedurii administrative și judecătorești prin care s-a constatat dreptul persoanelor îndreptățite la despăgubiri, modificarea legislativă intervenită prin textul de lege criticat este neprevizibilă pentru justițiabili. … 4.Reprezentanta autorului excepției de neconstituționalitate Mihai Sturdza solicită admiterea acesteia, arătând că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor art. 1 – Interzicerea generală a discriminării cuprins în Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ratificat prin Legea nr. 103/2006, iar paragraful 30 din raportul explicativ al Protocolului nr. 12, care are valoarea unei interpretări autentice legale, arată în mod expres că prevederile sale vizează atât autoritatea legiuitoare, cât și toate instituțiile publice. Prin urmare, precizează că acest protocol se aplică în mod direct sistemului juridic românesc, cu consecința invalidării oricăror norme juridice interne contrare. Se mai susține că norma legală criticată introduce o dublă discriminare, față de persoanele cărora li s-a soluționat cererea de despăgubire înainte de modificarea normei legale aplicabile, prin eliminarea aplicării indicelui de inflație, fără un scop legitim, iar, pe de altă parte, discriminarea este actuală, dat fiind faptul că scopul legilor reparatorii este restituirea bunurilor în natură, iar despăgubirile au un caracter subsidiar. Or, potrivit practicii jurisdicționale constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, despăgubirile acordate trebuie să asigure o reparație completă, astfel încât actualizarea despăgubirilor inclusiv cu valoarea indicelui de inflație asigură o reparație echitabilă, în acord cu jurisprudența instanței europene. … 5.Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepției de neconstituționalitate ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată. În acest sens arată că sunt formulate argumente ce privesc strict conținutul reglementării legale, prin sugestii de modificare a acesteia. Pe fondul reglementării criticate, se susține că legiuitorul are abilitarea constituțională să stabilească modalitatea de acordare a despăgubirilor pentru imobilele preluate în mod abuziv, iar reglementarea criticată nu încalcă principiul nediscriminării, această limitare a despăgubirilor acordate nefiind singulară, pe fondul legislațiilor europene. … 6.Având cuvântul în replică, reprezentantul autoarei excepției Alexandra Irina Ana Pop Jora arată că sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate a excepției de neconstituționalitate, prevăzute în art. 29 din Legea nr. 47/1992. Se mai susține că motivarea excepției este o veritabilă critică de neconstituționalitate, invocând din nou, pe fondul excepției de neconstituționalitate, cele statuate în Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, arătând că legiuitorul are dreptul constituțional să modifice legislația în vigoare, însă în mod rațional și judicios. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:7.Prin Încheierea din 29 martie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 923/3/2017, Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative. Excepția a fost invocată de Mihai Sturdza și Alexandra Irina Ana Pop Jora, în calitate de moștenitoare a defunctului Nicolae Emanoil Rudeanu, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații formulate, în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, împotriva Deciziei nr. 136 din 19 decembrie 2016 a Autorității pentru Administrarea Activelor Statului. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că modificarea adusă prevederilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, prin eliminarea din calculul valorii despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptățite a indicelui de inflație stabilit de Institutul Național de Statistică, creează o discriminare între persoanele îndreptățite la restituire, în funcție de data calculării valorii despăgubirilor, respectiv înainte sau după modificarea introdusă prin textul de lege criticat. În opinia autorilor excepției, discriminarea este creată între două categorii de persoane care sunt îndreptățite la restituire, respectiv persoanele îndreptățite cărora li s-au soluționat cererile de despăgubire prin acordarea de despăgubiri stabilite cu aplicarea indicelui de inflație, în temeiul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, forma în vigoare înainte de modificarea acestuia prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, pe de o parte, și, pe de altă parte, persoanele îndreptățite cărora nu li s-au soluționat cererile de despăgubire anterior intrării în vigoare a textului de lege criticat și care vor fi îndreptățite la restituirea despăgubirilor calculate fără aplicarea indicelui de inflație, în acord cu forma actuală a art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, modificat prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016.  … 9.În acest sens se mai arată că, prin Decizia nr. 189 din 3 aprilie 2014, Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra modalității de aplicare a prevederilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, forma anterioară modificării acestuia prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, și a statuat că la calculul despăgubirilor se aplică și indicele de inflație stabilit de Institutul Național de Statistică.  … 10.Se mai susține că încălcarea dispozițiilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi nu este bazată pe o cauză obiectivă și se datorează exclusiv autorităților implicate în soluționarea notificărilor și contestațiilor, prin modul neperformant și tardiv de acțiune, astfel încât rezultă o discriminare a cetățenilor care vor primi o valoare mai mică a despăgubirilor, neactualizată cu indicele de inflație. Se invocă în acest sens, în mod generic, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Uniunii Europene referitoare la discriminarea persoanelor aflate în situații analoage sau similare, fără ca aceasta să se bazeze pe o justificare obiectivă sau rezonabilă. De asemenea, se arată că, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, Curtea Constituțională a stabilit și a dezvoltat exigențe constituționale sporite în sensul asigurării unei protecții efective a principiului constituțional al egalității în drepturi și a reevaluat standardul de protecție asigurat de art. 16 alin. (1) din Constituție, statuând că un tratament juridic diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectul principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. Or, se susține că, în cazul textului de lege criticat, aceste exigențe constituționale sunt vădit încălcate, dat fiind faptul că cetățenii cărora le era recunoscută calitatea de persoane îndreptățite sunt discriminați în funcție de data intrării în vigoare a art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, care înlătură calcularea despăgubirilor prin aplicarea indicelui de inflație. … 11.Curtea de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât legislația nouadoptată de legiuitor constituie modalitatea prin care acesta a înțeles să intervină în cazul interpretării neunitare a unor dispoziții de drept, situație reflectată în expunerea de motive a actului normativ criticat, în speță Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate invocate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părților prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, republicată, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulat, îl reprezintă prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităților cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare pentru finanțarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la București la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.030 din 21 decembrie 2016, care modifică art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 798 din 2 septembrie 2005, cu modificările și completările ulterioare. … 16.Potrivit art. 62 teza întâi din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta, astfel încât Curtea urmează să rețină ca obiect al excepției de neconstituționalitate prevederile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, astfel cum au fost modificate prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, care au următorul cuprins: „(4) Recalcularea valorii acțiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanț contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Națională a României prin Ordinul nr. 3/2001 privind coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001 și a prevederilor Legii nr. 303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societăților pe acțiuni, în cazul în care bilanțul este anterior acesteia. Recalcularea se face până la data de 14 februarie 2001.“ … 17.În opinia autorilor excepției, prevederile legale criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16 alin. (1) referitor la egalitatea în drepturi. De asemenea, sunt invocate dispozițiile art. 6 – Dreptul la un proces echitabil și art. 14 – Interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 3 alin. (1) lit. b) coroborat cu art. 31 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, persoanele fizice, asociați ai persoanei juridice ce deținea imobile și alte active în proprietate, la data preluării acestora în mod abuziv, au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. Primind notificarea, instituția publică implicată în privatizare are obligația să stabilească valoarea recalculată a acțiunilor ce au aparținut persoanei îndreptățite sau succesorilor acesteia și să emită decizie motivată de propunere de acordare de măsuri reparatorii prin echivalent, plata despăgubirilor făcându-se în condițiile cap. V – Procedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor, cuprins în titlul VII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, cu modificările și completările ulterioare, despăgubirile urmând a fi stabilite de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. În prezent, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare, modalitatea de despăgubire este cea reglementată prin cap. III – Acordarea de măsuri compensatorii din acest act normativ. Potrivit art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, republicată, în forma anterioară completării acestui text de lege prin dispozițiile art. 49 din Legea nr. 165/2013, cu modificările și completările ulterioare (dispoziții ce se coroborează cu pct. 32.5 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 498/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2003, respectiv cu pct. 31.5 din Normele metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 250/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 227 din 3 aprilie 2007), recalcularea valorii acțiunilor se face de către instituția publică implicată în privatizare, în baza valorii activului net din ultimul bilanț contabil. Astfel, potrivit modalității de calcul exemplificate în normele metodologice amintite, pentru cuantificarea valorii acțiunilor deținute și dovedite se calculează mai întâi valoarea aferentă cotei deținute de persoana îndreptățită/moștenitorii acesteia din activul net corespunzător ultimului bilanț contabil. La valoarea astfel rezultată se aplică coeficientul de actualizare a valorii leului de la data de 11 iunie 1948 până la data de 14 februarie 2001, stabilit, în conformitate cu art. 31 alin. (5) din Legea nr. 10/2001, republicată, prin Ordinul Băncii Naționale a României nr. 3/2001, coeficient ce are întotdeauna o valoare fixă. La această valoare se adaugă suma rezultată din calculul indicelui de inflație stabilit de Institutul Național de Statistică, corespunzător anilor anteriori, până în anul soluționării notificării. … 19.Așadar, potrivit acestor dispoziții legale, Curtea reține că formula de calcul era structurată în funcție de trei elemente, și anume: (i) coeficientul de actualizare stabilit de Banca Națională a României prin Ordinul nr. 3/2001, (ii) indicele inflației stabilit de Institutul Național de Statistică și (iii) prevederile Legii nr. 303/1947 pentru recalcularea patrimoniului societăților pe acțiuni. După intrarea în vigoare a art. 49 din Legea nr. 165/2013, ce a modificat art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, având în vedere introducerea sintagmei potrivit căreia „Actualizarea se face până la data de 14 februarie 2001.“, a existat o anumită dificultate în interpretarea și aplicarea acestor din urmă prevederi legale de către instituțiile cu competențe în calcularea și acordarea despăgubirilor, datorate impreciziei de redactare a prevederilor art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, în forma modificată, în sensul neclarității perioadei până la care se face recalcularea acțiunilor deținute la societățile comerciale preluate abuziv de stat, prin aplicarea indicelui de inflație, respectiv fie până la data de 14 februarie 2001, fie până în anul acordării efective a măsurilor reparatorii. … 20.Prin Decizia nr. 189 din 3 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 23 iunie 2014, paragrafele 21-24, Curtea Constituțională a procedat la o analiză amplă a modalității de calcul al despăgubirilor, în temeiul art. 31 alin. (4) din legea criticată, în forma modificată, și a reținut, în esență, că, în realitate, ipoteza normativă a textului de lege criticat a rămas aceeași ca în forma inițială a Legii nr. 10/2001, dat fiind faptul că „actualizarea“ la care face referire textul de lege nou-introdus nu are în vedere calculul indicelui de inflație stabilit de Institutul Național de Statistică, ci se referă la coeficientul de actualizare stabilit prin Ordinul Băncii Naționale a României nr. 3/2001, care și inițial avea ca perioadă de referință pentru actualizarea valorii leului perioada 11 iunie 1948-14 februarie 2001. Curtea a reținut că operațiunea de „actualizare“ nu poate privi obligativitatea calculării indicelui de inflație doar până la data de 14 februarie 2001, data intrării în vigoare a Legii nr. 10/2001, pentru că, dacă aceasta ar fi fost intenția legiuitorului, ar fi trebuit eliminată referirea la utilizarea indicelui de inflație din prima teză a art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, astfel cum a fost modificat prin art. 49 din Legea nr. 165/2013.  … 21.În concluzie, prin decizia menționată, Curtea a reținut că prevederile legale criticate au caracter precizator și vizează exclusiv utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Națională a României prin Ordinul nr. 3/2001, coeficient cu valoare fixă, referindu-se la actualizarea valorii leului la data recunoașterii dreptului la despăgubire prin actul normativ cu caracter reparatoriu, respectiv Legea nr. 10/2001, și nu va afecta nici pe viitor utilizarea indicelui de inflație în modul de calcul al despăgubirii. Cu alte cuvinte, și după intrarea în vigoare a textului de lege criticat, cuprins în Legea nr. 165/2013, care a completat art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, modul de calcul al despăgubirilor acordate persoanelor îndreptățite în condițiile art. 31 din Legea nr. 10/2001, republicată, rămâne neschimbat, respectiv se utilizează același coeficient de actualizare a valorii leului pentru perioada 11 iunie 1948-14 februarie 2001, precum și indicele de inflație aferent perioadei 2001 – până în anul acordării efective a măsurilor reparatorii. … 22.Ulterior, prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, textul de lege criticat în prezenta cauză, art. 31 alin. (4), a fost modificat, astfel cum reiese din expunerea de motive a acestui act normativ, tocmai „pentru a rezulta fără echivoc perioada pentru care se face recalcularea acțiunilor deținute la societățile comerciale preluate abuziv de statul român“. Modificarea a fost în sensul eliminării exprese din formula de calcul a indicelui de inflație stabilit de Institutul Național de Statistică, element existent în forma inițială a textului de lege criticat, precum și în forma rezultată după modificarea prin art. 49 din Legea nr. 165/2013. De asemenea, sintagma „Actualizarea se face până la data de 14 februarie 2001.“ a devenit „Recalcularea se face până la data de 14 februarie 2001.“, tocmai pentru a se sublinia faptul că despăgubirile cuvenite se recalculează, prin stabilirea valorii acțiunilor deținute la societățile comerciale preluate abuziv de stat, fără a mai fi actualizate cu indicele de inflație.  … 23.În speță, autorii excepției de neconstituționalitate au atacat în instanță decizia administrativă emisă de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (fostă Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), respectiv Decizia nr. 136 din 19 decembrie 2016, fiind nemulțumiți de cuantumul măsurilor reparatorii prin echivalent aferente acțiunilor deținute, propuse spre acordare prin decizia autorității administrative, în temeiul art. 31 din Legea nr. 10/2001, cuantum ce a rezultat din aplicarea modalității de calcul instituite prin prevederile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016 și care, potrivit susținerilor autorilor excepției, este cu mult diminuat față de cuantumul ce ar fi rezultat prin aplicarea modalității de calcul existente înainte de intrarea în vigoare a textului de lege criticat și care prevedea actualizarea cu indicele de inflație stabilit de Institutul Național de Statistică.  … 24.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că eliminarea indicelui de inflație din calculul valorii despăgubirilor cuvenite persoanelor îndreptățite creează o discriminare între persoanele îndreptățite la restituire, în funcție de data calculării valorii despăgubirilor, respectiv înainte sau după modificarea introdusă prin textul de lege criticat. … 25.Analizând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, în esență, discriminarea invocată de autorii excepției se referă la două categorii de persoane îndreptățite la restituire, respectiv persoanele îndreptățite cărora li s-au soluționat cererile de despăgubire, prin acordarea de despăgubiri stabilite cu aplicarea indicelui de inflație, în temeiul art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, redactarea în vigoare înainte de modificarea acestuia prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016, pe de o parte, și, pe de altă parte, persoanele îndreptățite cărora nu li s-au soluționat cererile de despăgubire anterior intrării în vigoare a textului de lege criticat și care vor fi îndreptățite la restituirea despăgubirilor calculate fără aplicarea indicelui de inflație, în acord cu forma actuală a art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001, modificat prin art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 98/2016. Cu alte cuvinte, modificarea cadrului legislativ în materie a condus la inegalitatea de fapt invocată în cauză, în funcție de data soluționării cererilor de despăgubire. … 26.În legătură cu aceste susțineri, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței sale constante, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.541 din 25 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 30 din 13 ianuarie 2011). Respectarea egalității în drepturi presupune luarea în considerare a tratamentului pe care legea îl prevede față de cei cărora li se aplică în decursul perioadei în care reglementările sale sunt în vigoare, iar nu în raport cu efectele produse prin reglementările legale anterioare. În consecință, reglementările juridice succesive pot prezenta în mod firesc diferențe determinate de condițiile obiective în care ele au fost adoptate, fără ca aceste diferențe să aibă semnificația unei discriminări (a se vedea în acest sens Decizia nr. 321 din 10 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 583 din 5 august 2014, paragraful 31). Astfel, în acord cu cele statuate în jurisprudența mai sus amintită, Curtea reține că cele două categorii de persoane se află într-o situație juridică ce diferă în mod obiectiv, sub aspectul reglementării legale aplicabile, fiind firesc ca, din acest punct de vedere, în temeiul principiului de drept tempus regit actum, modalitatea de calcul al despăgubirilor să se supună regulilor în vigoare la data emiterii deciziei administrative. Mai mult, reglementarea diferită a modalității de calcul al despăgubirilor și implicit cuantumul final al despăgubirilor acordate pentru imobilele preluate în mod abuziv, în speță fiind vorba de recalcularea valorii acțiunilor deținute la societăți comerciale preluate în mod abuziv, intră în marja de apreciere a legiuitorului, cu atât mai mult cu cât prevederile legale criticate nu neagă dreptul la despăgubire al persoanelor îndreptățite, și este rezultatul opțiunii legiuitorului, singurul în măsură să aprecieze asupra contextului economico-financiar al adoptării măsurii legislative criticate.  … 27.De asemenea, în legătură cu opțiunea legiuitorului de a nu actualiza cu indicele de inflație despăgubirea cuvenită persoanelor îndreptățite, Curtea reține că, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale nu garantează un drept la o compensație integrală în orice circumstanțe, o compensație numai parțială nefăcând privarea de proprietate nelegitimă eo ipso în toate cazurile. În mod special, anumite obiective legitime, de utilitate publică, precum cele care urmăresc măsuri de reformă economică sau de dreptate socială, pot milita pentru o rambursare mai mică decât valoarea de piață integrală (a se vedea în acest sens hotărârile din 21 februarie 1986 și din 8 iulie 1986, pronunțate în cauzele James și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 54, și, respectiv, Lithgow și alții împotriva Regatului Unit, paragraful 120). Totodată, potrivit Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, paragrafele 174 și 175, în acord cu dispozițiile art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, statul are dreptul de a expropria bunuri – inclusiv orice drepturi la despăgubire consfințite de lege – și de a reduce, chiar foarte mult, nivelul despăgubirilor prin mijloace legislative, cu condiția ca valoarea despăgubirii acordate pentru o privare de proprietate operată de stat să fie în mod rezonabil proporțională cu valoarea bunului. … 28.Astfel, în prezenta cauză, Curtea reține că sunt aplicabile, mutatis mutandis, considerentele reținute de Curte în Decizia nr. 686 din 26 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 27 ianuarie 2015, paragraful 31, potrivit cărora, prin neactualizarea sumelor aferente despăgubirilor cuvenite pentru acțiunile deținute la societățile comerciale preluate abuziv de stat, legiuitorul a implementat o măsură echivalentă unei plafonări a valorii despăgubirilor. Este o aplicare fidelă a considerentelor de principiu rezultate din Hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României, prin care a fost acordată o largă marjă de apreciere în privința modului de configurare și executare a creanțelor statului în materia restituirii imobilelor. În acest sens, prin aceeași hotărâre, s-a statuat că statului „trebuie să i se lase o marjă largă de apreciere pentru a alege măsurile destinate să garanteze respectarea drepturilor patrimoniale sau să reglementeze raporturile de proprietate din țară și pentru punerea lor în aplicare“ (paragraful 233), iar „Plafonarea despăgubirilor și eșalonarea lor pe o perioadă mai lungă ar putea să reprezinte, de asemenea, măsuri capabile să păstreze un just echilibru între interesele foștilor proprietari și interesul general al colectivității“ (paragraful 235). În consecință, ținând cont de numărul mare de persoane vizate și de consecințele importante ale hotărârii, al cărei impact asupra întregii țări este considerabil, „autoritățile naționale rămân suverane pentru a alege […] măsurile generale ce trebuie integrate în ordinea juridică internă pentru a pune capăt încălcărilor constatate de Curte“ (paragraful 236). … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Sturdza și Alexandra Irina Ana Pop Jora, în calitate de moștenitoare a defunctului Nicolae Emanoil Rudeanu, în Dosarul nr. 923/3/2017 al Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și constată că dispozițiile art. 31 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Irina-Loredana Gulie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește