DECIZIA nr. 556 din 17 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Joboloct – S.R.L. din Brașov, prin lichidator judiciar CII Ion Dumitrescu Dumitru, în Dosarul nr. 7.238/62/2007* al Curții de Apel Brașov – Secția civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.419D/2022. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate și, în acest sens, invocă jurisprudența constantă a Curții în raport cu prevederile constituționale ale art. 124 alin. (2). … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 4 mai 2022, pronunțată în Dosarul nr. 7.238/62/2007*, Curtea de Apel Brașov – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura de insolvență. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Societatea Joboloct – S.R.L. din Brașov, prin lichidator judiciar CII Ion Dumitrescu Dumitru, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de recurs formulate împotriva sentinței prin care a fost închisă procedura falimentului. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține că prin prevederile criticate legiuitorul nu a instituit reguli precise și transparente privind repartizarea manuală a dosarului și că nu se poate înțelege dacă identificarea completului de judecată se face în raport cu componența completului sau cu numărul acestuia. Autoarea excepției consideră că reglementarea este neconstituțională, întrucât nu dispune în mod clar și precis ce se întâmplă în situația în care niciun judecător sesizat cu judecarea unui recurs declarat în procedura insolvenței nu mai face parte din completul având același număr precum cel care a fost repartizat aleatoriu. În această situație ar trebui să se revină la principiul repartizării aleatorii a dosarelor, care reprezintă regula în materia distribuirii dosarelor și respectă exigențele dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenție. … 6.Se mai susține că repartizarea manuală a dosarelor s-a realizat în mod neunitar în cauza dedusă controlului și că acest mod de repartizare a dosarelor poate reprezenta „un potențial instrument de ingerință în actul de justiție“, încălcând astfel dreptul la un proces echitabil. … 7.În susținerea excepției, autoarea invocă și prevederile Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor și Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, aprobat prin Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii nr. 387/2005 privind repartizarea aleatorie a dosarelor. … 8.Curtea de Apel Brașov – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate ar trebui respinsă. Instanța de judecată amintește că, printr-o jurisprudență constantă, respectiv Decizia nr. 318 din 14 septembrie 2004, Decizia nr. 923 din 14 decembrie 2006, Decizia 1.055 din 13 noiembrie 2007, Decizia nr. 309 din 3 martie 2011 și Decizia nr. 525 din 5 iulie 2016, Curtea Constituțională a constatat constituționalitatea acestor dispoziții și a respins excepțiile invocate ca fiind neîntemeiate. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006.  … 13.Curtea menționează faptul că Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, ținând cont de prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum și de Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate. Textul criticat avea următorul conținut: „Completul de apel căruia i s-a repartizat aleatoriu primul apel va fi cel care va soluționa toate apelurile următoare privind aceeași procedură, exercitate împotriva aceleiași hotărâri sau a hotărârilor succesive pronunțate de judecătorul-sindic în același dosar de insolvență.“ … 14.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, prevederile criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii, ale art. 15 alin. (1) privind universalitatea, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi și al unor libertăți, precum și prevederilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că legiuitorul a stabilit o procedură specială de judecare a căilor de atac exercitate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorul-sindic în primă instanță, procedură ce presupune constituirea unui singur dosar și judecarea tuturor cererilor de apel din cadrul aceleiași proceduri de un singur complet de judecată. Autoarea excepției apreciază că reglementarea legislativă nu este suficient de clară și precisă, întrucât nu există instrucțiuni de funcționare pentru repartizarea manuală a cauzelor, încălcând astfel prevederile art. 1 alin. (5) din Constituție, și aduce atingere dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, întrucât presupune repartizarea manuală a cauzelor aflate în apel, în detrimentul repartizării aleatorii. … 16.În ceea ce privește prima critică a autoarei excepției privind încălcarea prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5), în jurisprudența sa, Curtea a reținut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune ca acesta trebuie să fie suficient de precis și de clar pentru a putea fi aplicat (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, sau Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012).  … 17.În același sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că legea trebuie, într-adevăr, să fie accesibilă justițiabilului și previzibilă în ceea ce privește efectele sale. Pentru ca legea să satisfacă cerința de previzibilitate, ea trebuie să precizeze cu suficientă claritate întinderea și modalitățile de exercitare a puterii de apreciere a autorităților în domeniul respectiv, ținând cont de scopul legitim urmărit, pentru a oferi persoanei o protecție adecvată împotriva arbitrarului. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, precum și jurisprudența Curții Europene, de exemplu, Hotărârea din 15 noiembrie 1996, pronunțată în Cauza Cantoni împotriva Franței, paragraful 31, și Hotărârea din 9 noiembrie 2006, pronunțată în Cauza Leempoel S.A. ED. Cine Revue împotriva Belgiei, paragraful 59). … 18.Analizând textul criticat, instanța constituțională constată că prevederile legale criticate sunt norme de procedură ce nu trebuie interpretate în mod disparat, ci coroborat cu actele normative care stabilesc normele de organizare judiciară, respectiv cu prevederile Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 827 din 13 septembrie 2005, și cu cele ale Hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii nr. 1.375/2015 pentru aprobarea Regulamentului de ordine interioară al instanțelor judecătorești, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 970 din 28 decembrie 2015. În acest sens, Curtea arată că art. 139 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 prevede că, prin Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, se vor stabili modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției aleatorii și continuității, iar dispozițiile art. 107 din acest regulament detaliază cazurile în care se va proceda la repartizarea manuală a anumitor cauze, precum și condițiile în care urmează să se realizeze această repartizare. În acest sens, art. 107 alin. (1) din regulamentul menționat, care este aplicabil și în căile de atac potrivit alin. (4), prevede că „dacă ulterior înregistrării unei cereri se constată că la instanță s-a depus cel puțin o cerere formulată de aceleași părți, chiar împreună cu altele, având unul dintre obiectele inițiale, toate cererile vor fi repartizate primului complet învestit dacă cererile nu au fost soluționate încă“. … 19.În continuare, Curtea observă că prin Minuta Consiliului Superior al Magistraturii – Comisia nr. 2 Resurse Umane și Organizare din 23 ianuarie 2018 (pct. 23), la solicitarea Curții de Apel Ploiești, s-a clarificat înțelesul sintagmei „primul complet învestit“ cuprinsă în art. 107 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, Consiliul Superior al Magistraturii precizând că atribuțiile referitoare la modalitatea de aplicare a art. 107 revin colegiului de conducere al instanței de judecată, raportat la prevederile art. 21 alin. (3) din regulamentul anterior menționat. … 20.Referitor la critica autoarei în sensul că textul criticat nu cuprinde anumite ipoteze ce pot apărea în practica instanțelor judecătorești și, din acest motiv, nu îndeplinește cerințele de calitate ale legii, Curtea constată că și aceasta este neîntemeiată, întrucât legiuitorul nu poate prevedea toate situațiile posibil a fi întâlnite în practica judiciară. În acest sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (a se vedea, spre exemplu, Hotărârea din 22 noiembrie 1995 pronunțată în Cauza C.R. împotriva Regatului Unit, paragraful 34), care statuează că oricât de clar ar putea fi textul unei dispoziții legale, în orice sistem juridic există, în mod inevitabil, un element de interpretare judiciară, fiind necesare elucidarea punctelor îndoielnice și adaptarea la schimbările de situație, subliniind rolul instanțelor judecătorești în acest proces. … 21.De altfel, Curtea, în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 106 din 15 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 709 din 14 iulie 2022, paragraful 32), a reținut că ori de câte ori o lege nu reglementează o anumită procedură de aducere la îndeplinire a unei măsuri/finalități prevăzute prin lege, revine actului administrativ normativ sarcina să o reglementeze, fără ca un asemenea procedeu să poată fi echivalat cu o adăugare la lege.  … 22.Prin urmare, având în vedere cele prezentate anterior, Curtea reține că reglementarea criticată corespunde exigențelor constituționale ale art. 1 alin. (5), fiind clară și precisă, pentru aceasta fiind nevoie de un proces firesc de interpretare coroborată a actelor normative aplicabile în materie. … 23.Cât privește susținerile autoarei excepției de neconstituționalitate privind modalitatea de aplicare a dispozițiilor criticate și a principiului continuității completului de judecată în cauza dedusă controlului, Curtea Constituțională a reținut că este de competența exclusivă a instanțelor judecătorești să soluționeze probleme care țin de interpretarea și aplicarea legii. În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, aceasta asigură controlul de constituționalitate a legilor, a ordonanțelor Guvernului, a tratatelor internaționale și a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispozițiile și principiile Constituției. Așadar, nu intră sub incidența controlului de constituționalitate exercitat de Curte aplicarea legii în cauza dedusă controlului, aceasta fiind de resortul exclusiv al instanței de judecată, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) și (3) din Constituție. … 24.O altă critică a autoarei vizează faptul că prevederile legale criticate vin în contradicție cu dreptul la un tribunal stabilit prin lege, independent și imparțial, drept prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenție, întrucât cererile de apel formulate împotriva hotărârilor pronunțate de judecătorul-sindic în cadrul aceluiași dosar de insolvență nu sunt repartizate aleatoriu, fapt ce ar afecta imparțialitatea justiției și ar ridica suspiciuni cu privire la corectitudinea acestui mod de repartizare a cauzelor. … 25.Reiterând jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 169 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 9 mai 2016, paragraful 17), precum și pe cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, Curtea a arătat că imparțialitatea magistratului, drept garanție a dreptului la un proces echitabil, trebuie să fie apreciată într-un dublu sens: subiectiv și obiectiv. Demersul subiectiv tinde a determina convingerea personală a unui judecător într-o cauză anume, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate subiectivă, care este prezumată până la proba contrară. Demersul obiectiv are drept scop să determine dacă acesta a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa, ceea ce semnifică așa-numita imparțialitate obiectivă. Aprecierea obiectivă a imparțialității constă în a analiza dacă, independent de conduita personală a judecătorului, anumite împrejurări care pot fi verificate dau naștere unor suspiciuni relative la o eventuală lipsă de imparțialitate.  … 26.De asemenea, Curtea a constatat că judecătorii se bucură de prezumția constituțională de imparțialitate, aceasta fiind atașată statutului lor profesional. Această prezumție poate fi însă răsturnată, în mod individual, cu privire la fiecare judecător în parte, în condițiile în care se demonstrează lipsa imparțialității subiective sau obiective a judecătorului (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curții Constituționale nr. 604 din 16 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 22 octombrie 2020, paragraful 21). Testul obiectiv privește, îndeosebi, legăturile ierarhice sau de altă natură între judecător și ceilalți participanți la procedură, astfel încât trebuie demonstrat, de la caz la caz, dacă o asemenea relație de o asemenea natură sau de un asemenea grad indică lipsa imparțialității tribunalului (Hotărârea din 23 aprilie 2015, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Morice împotriva Franței, paragraful 77). Acesta trebuie să determine dacă tribunalul însuși și, printre alte aspecte, compunerea sa au oferit suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială rezonabilă în privința imparțialității sale (Hotărârea din 12 ianuarie 2016, pronunțată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Miracle Europe KFT împotriva Ungariei, paragraful 54).  … 27.Aplicând aceste considerente de principiu la speța dedusă controlului, instanța constituțională reține că dispoziția criticată nu aduce atingere independenței și imparțialității instanței de judecată competente să judece calea de atac în materia insolvenței. Textul de lege criticat prevede că, în cazul în care a fost deja înregistrată o cerere de apel, care să privească o anumită procedură de insolvență, toate apelurile care privesc respectiva procedură vor fi judecate de același complet de judecată. Desemnarea completului de judecată învestit inițial să soluționeze calea de atac se realizează în mod aleatoriu, cu respectarea principiului distribuirii aleatorii a cauzelor, și, numai ulterior, cauzele atacate cu apel sunt repartizate manual completului inițial învestit. Ținând cont că prima cauză aflată în apel se repartizează în mod aleatoriu unui complet de judecată, constituit potrivit legii și compus din magistrați care se bucură de prezumția constituțională de imparțialitate, și că, ulterior, din rațiuni ce țin de celeritate și de specificul procedurii de insolvență, legiuitorul a optat ca un singur complet de judecată să judece toate căile de atac formulate în cadrul aceleiași proceduri, textul criticat nu contravine dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 paragraful 1 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 28.Curtea observă că prin edictarea acestei norme, legiuitorul a avut în vedere ocrotirea intereselor părților, asigurând efectuarea cu celeritate a atribuțiilor judecătorului-sindic, fără întreruperi nejustificate, asigurând cadrul necesar desfășurării și finalizării procedurii insolvenței. De altfel, în mod similar, legiuitorul a stabilit că toate cererile de deschidere a procedurii insolvenței să se judece împreună, în cadrul aceluiași dosar de către un singur complet de judecată.  … 29.Curtea reține că prevederile art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 85/2006 au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva încălcării dreptului la un proces echitabil. Astfel, prin Decizia nr. 525 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 915 din 14 noiembrie 2016, paragraful 22, Curtea a reținut că procedura insolvenței este o procedură specială ce presupune desfășurarea cu celeritate a cauzelor, impunându-se adoptarea unor reguli de procedură speciale, respectiv crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar în care creditorii unui debitor comun să își poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvență (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 169 din 19 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 205 din 10 aprilie 2013). Ca atare, în acest cadru legislativ special se înscriu și dispozițiile criticate în prezenta cauză. Astfel, legiuitorul, în virtutea prerogativelor sale constituționale prevăzute la art. 61 din Constituție, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală, a adoptat norme legale – respectiv un cadru unitar, colectiv, concursual și egalitar, care să satisfacă cerința de celeritate a desfășurării procedurii insolvenței, prevederi care sunt în consonanță cu dispozițiile constituționale și convenționale referitoare la dreptul părților la un proces echitabil. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să reconsidere practica Curții Constituționale, considerentele cuprinse în decizia menționată anterior sunt valabile și în prezenta cauză. … 30.Cât privește pretinsa încălcare a art. 53 din Constituție, instanța constituțională reține că atât timp cât nu s-a reținut îngrădirea exercițiului vreunui drept sau vreunei libertăți fundamentale, aceste dispoziții constituționale nu sunt incidente în cauză. … 31.Având în vedere cele mai sus prezentate, Curtea constată că pretinsele vicii de constituționalitate invocate de autoarea excepției de neconstituționalitate reprezintă, în realitate, o critică a unei opțiuni care aparține în exclusivitate legiuitorului și care nu este în contradicție cu Legea fundamentală sau cu Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Joboloct – S.R.L. din Brașov, prin lichidator judiciar CII Ion Dumitrescu Dumitru, în Dosarul nr. 7.238/62/2007* al Curții de Apel Brașov – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 8 alin. (5) teza a doua din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Brașov – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește