DECIZIA nr. 555 din 17 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Grup Transport Feroviar – S.A. din București, prin administrator special Ștefan Movilă, în Dosarul nr. 16.640/3/2013/a50 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.378D/2022. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoare, domnul consilier juridic Daniel Gheorghe, cu împuternicire depusă la dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, cât timp acestea menționează în mod expres că orice contestație împotriva măsurilor dispuse de administratorul judiciar se soluționează într-un cadru procesual format din contestator, administrator judiciar și comitetul creditorilor, fiind astfel contrar dispozițiilor art. 21 și 24 din Constituție, întrucât nu oferă debitoarei dreptul de a se apăra. Se arată că administratorul special cu drept de reprezentare este cel care ordonează plățile, care conduce activitatea debitoarei sub supravegherea administratorului judiciar și indică în acest sens textele de lege ce reglementează rolul acestuia în procedură. De asemenea, se susține că, în cazul în care ar exista un conflict între administratorul special și administratorul judiciar al debitoarei, așa cum este cazul în speță, atunci drepturile debitoarei ar putea fi afectate. Se susține că textul criticat nu reprezintă adevărata voință a legiuitorului român, care, în opinia sa, ar fi aceea ca, în materia insolvenței, debitoarea să fie reprezentată și de administratorul special, atâta vreme cât acesta are drept de reprezentare. Prin urmare, luând în considerare motivele expuse anterior, precum și pe cele cuprinse în cererea de sesizare a Curții Constituționale, reprezentantul autoarei solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că, în realitate, autoarea dorește interpretarea și modificarea textului de lege criticat, ceea ce excedează controlului realizat de Curtea Constituțională, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. Referitor la existența unei jurisprudențe neunitare în materie, Ministerul Public arată că legiuitorul a reglementat mecanisme specifice de unificare a practicii judiciare, pe calea recursului în interesul legii, precum și prin intermediul dezlegărilor unor chestiuni de drept de către completul specializat din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, acesta susține că exercitarea dreptului de către titularul autorului din speță nu poate avea un alt efect decât cel prestabilit de legiuitor. Prin urmare, textul criticat în cauză respectă atât exigențele constituționale, cât și pe cele ale art. 6 paragraful (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 484 din 3 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 16.640/3/2013/a50, Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către Societatea Grup Transport Feroviar – S.A. din București, prin administrator special Ștefan Movilă, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de apel formulate împotriva sentinței prin care a fost respinsă contestația unuia dintre creditorii debitoarei. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că interpretarea prevederilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 de către instanțele de judecată în sensul că administratorul special nu are calitate procesuală activă în cadrul judecării contestației împotriva măsurilor luate de către administratorul judiciar afectează dreptul la apărare al autoarei, întrucât administratorul special este cel care conduce activitatea autoarei și care cunoaște cel mai bine contextul de fapt în care aceasta își desfășoară activitatea. Aceasta apreciază că prevederile criticate încalcă și accesul liber la justiție atâta vreme cât nu permit citarea administratorului special în procedura soluționării contestației împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar. Se susține că aceste prevederi au eliminat dreptul administratorului special de a se putea adresa instanței de judecată cu o contestație împotriva măsurilor nelegale dispuse de administratorul judiciar. … 7.De asemenea, autoarea excepției mai arată că practica instanțelor de judecată nu este una unitară în ceea ce privește cadrul procesual în care se soluționează contestația împotriva măsurilor dispuse de administratorul judiciar, enumerând în acest sens diverse decizii ale instanțelor de judecată. … 8.Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În esență, Guvernul apreciază că administratorul special are calitate procesuală activă cu privire la contestațiile împotriva măsurilor dispuse de administratorul judiciar și va fi citat în procedură, având în vedere calitatea sa de contestator. Însă administratorul special nu va fi citat în dosarele asociate având ca obiect o contestație formulată în baza art. 21 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 dacă nu are calitatea de contestator. Prin urmare, Guvernul apreciază că prin această reglementare sunt respectate toate principiile constituționale pretins a fi încălcate, respectiv accesul liber la justiție, economia și integrarea în Uniunea Europeană. Criticile aduse de autoarea excepției par a fi de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, prerogativă ce aparține instanțelor judecătorești, nu Curții Constituționale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere transmis de Guvern, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului autorului și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 21 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Însă, din motivarea cererii de sesizare a Curții și concluziile reprezentantului autoarei excepției, Curtea observă că sunt criticate doar prevederile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. În consecință, urmează a fi reținute ca obiect al excepției doar dispozițiile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006. … 14.Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, ținând cont de prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum și de Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate. Textul criticat are următorul conținut: „Judecătorul-sindic va soluționa contestația, în termen de 5 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar și a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, să suspende executarea măsurii contestate“. … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia, ale art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și ale art. 6 par. (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că dispozițiile art. 21 din Legea nr. 85/2006 reglementează rapoartele lunare pe care administratorul judiciar le întocmește și în cadrul cărora prezintă modul în care și-a îndeplinit atribuțiile, măsurile pe care acesta le-a luat, precum și cheltuielile efectuate. Legiuitorul a prevăzut că aceste rapoarte de activitate pot fi contestate de către administratorul special al debitorului persoană juridică, de oricare dintre creditori, precum și de orice persoană interesată [art. 21 alin. (2) din Legea nr. 85/2006]. Cât privește cadrul procesual în care se judecă o eventuală contestație, legiuitorul a prevăzut că urmează a fi citat contestatorul, administratorul judiciar, precum și comitetul creditorilor [art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006]. … 17.Potrivit prevederilor art. 3 pct. 26 din Legea nr. 85/2006, administratorul special este reprezentantul desemnat de adunarea generală a acționarilor/asociaților debitorului, care, pe perioada cât debitorul are drept de administrare, este împuternicit să facă acte de administrare în numele și pe seama debitorului. Drepturile administratorului special de reprezentare a debitorului sunt limitate la participarea sa în calitate de reprezentant al debitorului la judecarea acțiunilor pentru anularea actelor frauduloase, a constituirilor ori a transferurilor frauduloase de drepturi patrimoniale către terți, a acțiunilor având ca obiect repunerea părților în situația anterioară, precum și la formularea de contestații în cadrul procedurii, atunci când Legea nr. 85/2006 prevede această posibilitate [art. 18 alin. (2) din Legea nr. 85/2006]. … 18.Analizând conformitatea dispozițiilor art. 18 alin. (1) și (2) din Legea nr. 85/2006, care stabilesc rolul și atribuțiile administratorului special din perspectiva accesului liber la justiție, a dreptului la un proces echitabil și a dreptului la apărare, Curtea Constituțională a constatat că textele de lege criticate nu aduc vreo îngrădire modului în care o societate își poate susține și apăra drepturile sale în justiție. Chiar și înainte de deschiderea procedurii insolvenței, voința unei societăți comerciale se manifestă prin intermediul unui reprezentant. Acest lucru este deplin justificat de faptul că societatea este un subiect de drept distinct de asociații care o constituie. Deschiderea procedurii insolvenței și obiectul specific al acesteia au justificat adoptarea de către legiuitor a unor norme de procedură derogatorii de la dreptul comun, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării drepturilor constituționale de care se pot bucura părțile în cadrul unui proces echitabil. De asemenea, situația deosebită în care se află debitorul după deschiderea procedurii a justificat restrângerea exercițiului unor drepturi, în vederea îndeplinirii scopului prevăzut de art. 2 din Legea nr. 85/2006, constând în instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat în insolvență. Raportat la modul specific în care se poate manifesta în general voința societății, Curtea, prin Decizia nr. 232 din 19 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 230 din 8 aprilie 2009, și prin Decizia nr. 1.097 din 22 noiembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 9 din 7 ianuarie 2008, a constatat că art. 18 din Legea nr. 85/2006 nu aduce nicio atingere dreptului acesteia de a-și apăra drepturile și interesele sau dreptului de proprietate, astfel că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată (a se vedea Decizia nr. 792 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 12 aprilie 2017, paragraful 38). … 19.În acest cadru legislativ și ținând cont de jurisprudența sa amintită anterior, Curtea va analiza dacă, în cauza dedusă controlului, textele legale criticate sunt conforme cu normele constituționale invocate de autoare. … 20.Referitor la pretinsa încălcare a accesului liber la justiție prevăzut de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție și a dreptului la un proces echitabil prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale din perspectiva unei presupuse imposibilități de a contesta măsurile luate de administratorul judiciar și de a fi citat la judecarea unei astfel de contestații, Curtea constată că nu există nicio încălcare a drepturilor anterior menționate, întrucât legiuitorul a prevăzut expres posibilitatea debitoarei, prin administrator special, de a contesta raportul în care se prezintă măsurile luate de administratorul judiciar. Așadar, în cazul în care administratorul special al debitoarei consideră ca fiind nelegale măsurile dispuse de administratorul judiciar în cadrul procedurii, acesta are posibilitatea de a sesiza judecătorul-sindic și de a supune atenției acestuia neregulile constatate. … 21.În cazul în care administratorul special al debitoarei formulează contestație împotriva raportului în care sunt prezentate măsurile luate de administratorul judiciar, administratorul special va fi citat la judecarea contestației în camera de consiliu. Prin urmare, singura ipoteză în care administratorul special al debitoarei nu este citat la judecarea unei eventuale contestații împotriva unor măsuri luate de administratorul judiciar este aceea în care alți subiecți procesuali contestă măsurile luate în cadrul procedurii. … 22.Faptul că legiuitorul a optat ca, în cazul în care debitoarea, prin administratorul său special, nu formulează contestație, acesta să nu mai fie citat, urmând să fie citat doar administratorul judiciar al debitoarei, nu aduce atingere accesului liber la justiție prevăzut de art. 21 alin. (1) și (2) din Constituție și dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având în vedere atribuțiile și competențele administratorului judiciar în cadrul procedurii insolvenței. Așa cum a reținut Curtea în Decizia nr. 726 din 7 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 17 iulie 2009, administratorul judiciar sau lichidatorul are o poziție și o situație deosebite față de toate părțile și față de toți ceilalți participanți la procedură, ei nefiind parte în proces, ci participanți la procedură, cu rol și atribuții determinate de lege. Aceștia nu acționează în interes personal, ci în interesul bunei desfășurări a întregii proceduri, în interesul debitorului insolvabil, pentru reîntregirea patrimoniului acestuia, cât și în interesul creditorilor, pentru ca aceștia să își poată valorifica creanțele în cât mai mare măsură și cât mai operativ. Prin urmare, administratorul judiciar și administratorul special nu se află pe aceeași poziție, astfel încât administratorul special, în calitatea sa de reprezentant al acționarilor/asociaților debitorului, nu ar putea pretinde aceleași garanții procesuale ca administratorul judiciar, configurarea acestora fiind o opțiune a legiuitorului, care respectă exigențele constituționale. … 23.De asemenea, Curtea reține că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul are libertatea de a stabili competența instanțelor de judecată și normele de procedură judiciară. Cu privire la aceste aspecte, în jurisprudența sa (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 55 din 27 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 7 aprilie 2011), Curtea a statuat că, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituție, legiuitorul se bucură de atributul exclusiv de a stabili normele privind procedura de judecată, putând institui prevederi speciale în vederea reglementării unor situații deosebite. O situație deosebită o reprezintă și starea de insolvență cauzată de culpa debitorului și care, sub imperiul celerității specifice soluționării raporturilor comerciale, a impus adoptarea unei proceduri speciale ce are drept scop protejarea patrimoniului debitorului și reîntregirea acestuia. … 24.În același sens a statuat și Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin Hotărârea din 26 ianuarie 2006, pronunțată în Cauza Lungoci împotriva României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 588 din 7 iulie 2006, paragraful 36, reținând că accesul liber la justiție implică prin natura sa o reglementare din partea statului și poate fi supus anumitor limitări, atât timp cât nu este atinsă substanța dreptului. … 25.Referitor la critica autoarei în sensul că este încălcat dreptul la apărare al debitoarei, întrucât administratorul special nu este citat la soluționarea unei contestații împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar în toate cazurile, aceasta este de asemenea, neîntemeiată. Faptul că legiuitorul nu a prevăzut citarea obligatorie și a administratorului special nu o împiedică pe debitoarea persoană juridică să participe la proces prin administratorul judiciar, să propună probe, să formuleze cereri și să întreprindă toate demersurile necesare pentru apărarea intereselor sale. … 26.În ceea ce privește celelalte susțineri ale autoarei, instanța constituțională constată că acestea excedează competenței Curții, fiind aspecte ce țin de interpretarea și aplicarea legii în cauza dedusă judecății. Așa cum a reținut Curtea în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14), instanțele judecătorești au competența exclusivă de a soluționa probleme care țin de interpretarea și aplicarea legii. … 27.Nu în ultimul rând, Curtea reține că susținerea generală a autoarei referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 135 și 148 din Constituție nu poate fi primită deoarece aceasta nu motivează în ce anume constă pretinsa contrarietate a reglementărilor criticate cu normele de referință invocate. … 28.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Grup Transport Feroviar – S.A. din București, prin administrator special Ștefan Movilă, în Dosarul nr. 16.640/3/2013/a50 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește