DECIZIA nr. 554 din 7 iulie 2020

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 12/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 988 din 26 octombrie 2020
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 55
ART. 8REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 462 17/09/2014
ART. 9REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ART. 9REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 83
ART. 9REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 486
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 10REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013
ART. 12REFERIRE LAOUG 51 21/04/2008
ART. 12REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 47
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 12REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ART. 16REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 17REFERIRE LACARTA 12/12/2007 ART. 47
ART. 17REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950 ART. 6
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 291 26/04/2018
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 745 23/11/2017
ART. 18REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 20REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 22REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 10
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 44
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 44
ART. 23REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 42
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 24REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013
ART. 24REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 3
ART. 26REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 26REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Bianca Drăghici – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în Dosarul nr. 1.150/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 874D/2018. 2.La apelul nominal se prezintă Gabriel Dănuț Barbir, mandatar, pentru autoarea excepției Florentina Gabriela Barbir. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și arată că mandatarul autoarei excepției a depus concluzii scrise în susținerea acesteia, în cuprinsul cărora solicită să fie lăsat să își susțină oral cauza, eliberarea unei copii electronice a înregistrării ședinței de judecată și suspendarea prezentului dosar, întrucât, în opinia sa, există motive pertinente pentru suspendare, în acest sens invocând un dosar aflat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și un dosar aflat pe rolul Curții Constituționale cu obiect diferit de cel din prezenta cauză. De asemenea, magistratul-asistent referă asupra faptului că mandatarul a anexat concluziilor scrise o procură judiciară din care rezultă că este soțul autoarei excepției de neconstituționalitate și este împuternicit să o reprezinte în fața instanțelor judecătorești și a instituțiilor statului, asistat la nevoie de un avocat ales, însă nu rezultă că mandatarul este licențiat în drept. Totodată, acesta a depus, în copie, o declarație pe propria răspundere, conform prevederilor ordonanțelor militare din perioada stării de urgență, și un extras de pe site-ul Înaltei Curți de Casație și Justiție cu privire la un dosar în care este parte mandanta sa.4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea cererii de suspendare a cauzei.5.Curtea, în temeiul art. 55 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, respinge cererea de suspendare a cauzei și admite cererea mandatarului autoarei excepției de neconstituționalitate de a susține oral criticile formulate.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul mandatarului autoarei excepției de neconstituționalitate, care pune concluzii de admitere a acesteia, reiterând criticile de neconstituționalitate cuprinse în notele scrise aflate la dosar.7.Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției, întrucât în această materie există precedent constituțional și nu există temeiuri pentru reconsiderarea jurisprudenței Curții Constituționale.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:8.Prin Încheierea din 22 mai 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.150/1/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepția a fost ridicată de Florentina Gabriela Barbir, prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de strămutare.9.În motivarea excepției de neconstituționalitate autoarea acesteia susține, în esență, că art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 și întreaga ordonanță de urgență împiedică accesul liber la justiție, invocând Decizia nr. 462 din 17 septembrie 2014 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 13 alin. (2) teza a doua, art. 83 alin. (3) și art. 486 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prin care, la paragraful 43, s-a reținut că „statul nu a reușit să implementeze un mecanism coerent și eficient care să asigure posibilitatea efectivă a cetățenilor de a recurge la calea de atac a recursului. În acest context, Curtea apreciază că în vederea atingerii standardului de creștere a calității actului de justiție pe care legiuitorul și l-a propus, trebuie stabilite remedii corelative obligațiilor impuse justițiabililor pentru a nu îngreuna situația procesuală și financiară a acestora. În acest sens, statul are obligația de a reglementa măsuri pozitive pentru a asigura caracterul efectiv al dreptului de acces liber la justiție.“10.De asemenea, autoarea excepției apreciază că cetățeanul cu posibilități financiare medii este discriminat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013.11.În final, autoarea precizează că excepția de neconstituționalitate invocată nu vizează caracterul timbrabil al cererii de strămutare, ci cuantumul exagerat al taxei judiciare de timbru.12.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată este neîntemeiată, întrucât accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și, prin urmare, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. Astfel, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Dovada faptului că prin instituirea taxei judiciare de timbru nu s-a îngrădit accesul liber la justiție al petentei, inclusiv din perspectiva art. 6 din Convenție și art. 47 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, o reprezintă dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, care acordă dreptul justițiabilului de a formula cerere de ajutor public judiciar în situația în care consideră că aceasta are un cuantum împovărător prin raportare la situația sa financiară. Or, în cauză, deși petenta a susținut că taxa judiciară de timbru în cuantum de 100 lei datorată pentru soluționarea cererii de strămutare este excesivă, nu a înțeles să uzeze de procedura ajutorului public judiciar, pus de legiuitor la îndemâna părții care nu poate face față costurilor unui proces.13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise, susținerile mandatarului autoarei excepției de neconstituționalitate, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel:b)cereri de strămutare în materie civilă – 100 lei;17.În opinia autoarei excepției, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor din Constituție cuprinse în art. 21 care consacră accesul liber la justiție. De asemenea, se invocă art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art. 47 alin. (2) din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, potrivit căruia „Orice persoană are dreptul la un proces echitabil, public și într-un termen rezonabil, în fața unei instanțe judecătorești independente și imparțiale, constituită în prealabil prin lege. Orice persoană are posibilitatea de a fi consiliată, apărată și reprezentată.“18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, respingând excepția de neconstituționalitate, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 745 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 8 februarie 2018, și Decizia nr. 291 din 26 aprilie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 23 august 2018.19.Astfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut, cu valoare de principiu, că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru pentru a nu se afecta bugetul de stat prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. De asemenea, accesul liber la justiție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora.20.Mai mult, în virtutea dispozițiilor constituționale ale art. 56 alin. (1), potrivit cărora „Cetățenii au obligația să contribuie, prin impozite și prin taxe, la cheltuielile publice“, Curtea a arătat că plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor. S-a reținut, totodată, că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții.21.În același sens este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, în care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut (Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57).22.Curtea a mai subliniat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, cu o valoare fixă de 100 lei, care nu este de natură a afecta justițiabilul din punct de vedere financiar. Ca atare, nu pot fi reținute criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție prin instituirea acestei taxe fixe, datorată în cazul depunerii unei cereri de strămutare în materie civilă, și nici încălcarea dispozițiilor constituționale ale art. 44 alin. (1) și (2) privind dreptul de proprietate privată.23.De altfel, în ipoteza în care ar exista situații în care părțile să nu poată plăti taxele de timbru din cauza cuantumului excesiv al acestora și, în consecință, să nu se poată adresa justiției, Curtea a menționat că legiuitorul a instituit, prin prevederile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. Aprecierea legalității și a temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri.24.Referitor la susținerea potrivit căreia cetățeanul cu posibilități financiare medii este discriminat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 80/2013, dispozițiile legale criticate nu aduc atingere nici principiului constituțional al egalității în drepturi, aplicându-se, în mod corespunzător, tuturor celor aflați în ipoteza normei.25.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să ducă la reconsiderarea jurisprudenței Curții, atât soluția, cât și considerentele deciziilor menționate își păstrează valabilitatea și în cauzele de față.26.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Florentina Gabriela Barbir – prin mandatar Gabriel Dănuț Barbir, în Dosarul nr. 1.150/1/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 9 lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici
–-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x