DECIZIA nr. 554 din 24 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 17 alin. (2) – secțiunea a 4-a și ale art. 22 – secțiunea a 6-a din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“, excepție ridicată de Daniel Cătălin Buzea în Dosarul nr. 3.987/2/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.186D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată a excepției, sens în care arată că, din analiza parcursului legislativ, rezultă că nu este încălcat principiul bicameralismului, deoarece modificările și completările adoptate de Camera Deputaților, în ceea ce privește categoria specialiștilor IT, nu au schimbat esențial obiectul de reglementare avut în vedere de inițiator. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 8 iulie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 3.987/2/2018/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 17 alin. (2) – secțiunea a 4-a și ale art. 22 – secțiunea a 6-a din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice“. Excepția a fost ridicată de Daniel Cătălin Buzea într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă cererea de anulare a unui act administrativ – decizie privind salarizarea. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că este încălcat principiul bicameralismului, întrucât între formele legii adoptate de cele două Camere ale Parlamentului există o deosebire majoră de conținut juridic și o configurație semnificativ diferită, care nu se limitează numai la soluții legislative asupra Legii-cadru nr. 153/2017, pe care prima Cameră nu le-a analizat, dar vizează și instituirea unei forme de salarizare a specialiștilor IT – care nu făcea obiectul de reglementare al legii criticate în forma sa inițială (neexistând o grilă de salarizare a specialiștilor IT în forma adoptată de Senat). Astfel, în ceea ce privește reglementarea salarizării specialiștilor IT, se constată că în Camera decizională s-a produs o schimbare de esență, contrară sublinierii exprese realizate în expunerea de motive (care propunea majorarea salariilor întregului personal plătit din fonduri publice), modificare care vizează reducerea drastică a nivelului de salarizare a specialiștilor IT, spre deosebire de restul salariilor personalului plătit din fonduri publice, chiar de întreg personalul din domeniul justiției. În susținerea excepției, autorii invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale prin care s-a reținut încălcarea principiului bicameralismului. … 6.În ceea ce privește încălcarea art. 111 alin. (1) și a art. 138 alin. (5) din Constituție, autorul excepției susține că forma adoptată de Camera Deputaților modifică și completează proiectul votat de Senat, prin adoptarea unei grile de salarizare pentru specialiștii IT, ceea ce generează cheltuieli din fonduri publice, cheltuieli pentru care nu s-a indicat sursa de finanțare și nici nu a fost prezentat impactul bugetar al acestor modificări legislative. … 7.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că prevederile legale criticate nu încalcă dispozițiile constituționale invocate, iar excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 9.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Invocă aspecte din jurisprudența Curții Constituționale privind principiul bicameralismului și reține că, din parcursul legislativ al propunerii legislative, rezultă că nu a fost încălcat principiul bicameralismului, deoarece modificările și completările adoptate de Camera Deputaților, în ceea ce privește categoria specialiștilor IT, nu au condus la o modificare substanțială a obiectului de reglementare avut în vedere de către inițiatori. În ceea ce privește susținerea privind încălcarea art. 138 alin. (5) și a art. 111 alin. (1) din Constituție, referitoare la obligația stabilirii sursei de finanțare pentru orice cheltuială bugetară, se arată că, în condițiile art. 111 alin. (1) din Constituție, Guvernul României a emis un punct de vedere cu privire la impactul bugetar al acestei inițiative legislative, prin Adresa nr. 3.741 din 8 mai 2017, înregistrată la Biroul permanent al Senatului cu nr. 161 din 8 mai 2017, astfel că aceste critici nu pot fi reținute. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul încheierii de sesizare, îl constituie dispozițiile „art. 17 alin. (2) – secțiunea a 4-a și cele ale art. 22 – secțiunea a 6-a“ din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Din analiza considerentelor încheierii de sesizare și a notelor scrise ale autorului excepției, Curtea constată că, în realitate, criticile sunt formulate cu privire la dispozițiile art. 17 alin. (2) și ale art. 22 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017, urmând a reține ca obiect al excepției aceste dispoziții legale, care au următorul cuprins:– Art. 17 alin. (2): „Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul judecătoriilor și al parchetelor de pe lângă acestea sunt cele prevăzute în prezenta anexă la cap. II și III.“; … – Art. 22:(1)Salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la cap. I lit. B nr. crt. 4.(2)Specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepția elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.(3)Salariul de bază se stabilește potrivit prezentei anexe, cap. I lit. A nr. crt. 6 pentru agenții de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și cap. I lit. B nr. crt. 4 pentru ofițerii de poliție judiciară. Șefii de birou din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de indemnizația de încadrare corespunzătoare funcției de prim-procuror adjunct din cadrul parchetului de pe lângă judecătorie, iar șefii de serviciu de indemnizația de încadrare corespunzătoare funcției de prim-procuror în cadrul parchetului de pe lângă judecătorie. Ofițerii și agenții de poliție judiciară din Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism beneficiază de drepturile prevăzute în prezenta anexă. Specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de prevederile art. 23 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 27/2006, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 45/2007, cu modificările și completările ulterioare.(4)Indemnizațiile de încadrare sau salariile de bază, precum și alte drepturi salariale ale personalului din cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se stabilesc de procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, respectiv al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, potrivit legii. …  … 13.În opinia autorului excepției, prevederile de lege ce formează obiectul excepției contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 61 alin. (2) privind rolul Parlamentului, art. 75 privind sesizarea Camerelor Parlamentului, art. 111 alin. (1) privind informarea Parlamentului și art. 138 alin. (5) privind bugetul public național. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză (a se vedea Decizia nr. 101 din 16 martie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 758 din 22 august 2023). … 15.Astfel, referitor la criticile de neconstituționalitate extrinsecă privind încălcarea principiului bicameralismului, Curtea a reiterat jurisprudența sa prin care a reținut că există două criterii esențiale pentru a se determina cazurile în care, prin procedura legislativă, se încalcă principiul bicameralismului, și anume: pe de o parte, existența unor deosebiri majore de conținut juridic între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului și, pe de altă parte, existența unei configurații semnificativ diferite între formele adoptate de cele două Camere ale Parlamentului. Întrunirea cumulativă a celor două criterii este de natură să afecteze principiul constituțional care guvernează activitatea de legiferare a Parlamentului, plasând pe o poziție privilegiată Camera decizională, cu eliminarea, în fapt, a primei Camere sesizate din procesul legislativ. … 16.Stabilind limitele principiului bicameralismului, Curtea a reținut că acesta nu presupune ca ambele Camere să se pronunțe asupra unei soluții legislative identice, în Camera decizională putând exista abateri inerente de la forma adoptată de Camera de reflecție, desigur, fără schimbarea obiectului esențial al proiectului de lege/propunerii legislative. A nega posibilitatea Camerei decizionale de a se îndepărta de la forma votată în Camera de reflecție ar însemna limitarea rolului său constituțional, iar caracterul decizional atașat acesteia devine iluzoriu. S-ar ajunge la un veritabil mimetism, în sensul că cea de-a doua Cameră se va identifica, în ceea ce privește activitatea sa legislativă, cu prima Cameră, neputându-se îndepărta în niciun fel de la soluțiile legislative pentru care a optat prima Cameră, ceea ce este contrar, până la urmă, chiar ideii de bicameralism. Prin urmare, nu se poate susține încălcarea principiului bicameralismului, atât timp cât legea adoptată de Camera decizională se referă la aspectele principiale pe care le-a avut în vedere propunerea/proiectul de lege în forma sa însușită de Camera de reflecție. În acest sens, modificările aduse formei adoptate de Camera de reflecție trebuie să cuprindă o soluție legislativă care păstrează concepția de ansamblu a acesteia și să fie adaptate în mod corespunzător, prin stabilirea unei soluții legislative alternative/complementare, care nu se abate de la forma adoptată de Camera de reflecție, în condițiile în care aceasta este mai cuprinzătoare sau mai bine articulată în cadrul ansamblului legii, cu realizarea anumitor coroborări inerente oricărei modificări. … 17.Pornind de la considerentele reținute în jurisprudența sa, instanța de contencios constituțional a constatat că propunerea legislativă privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice a fost adoptată de Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, la data de 23 mai 2017 și de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, la data de 7 iunie 2017. Deși există unele diferențe între formele analizate de Senat și, respectiv, de Camera Deputaților cu privire la modalitatea de salarizare a specialiștilor IT, nu se poate afirma că ar exista deosebiri majore de conținut juridic între acestea și nicio configurație semnificativ diferită între forma adoptată de Senat și cea adoptată de Camera Deputaților. În plus, obiectul de reglementare al propunerii legislative supuse dezbaterii în Senat, în calitate de primă Cameră sesizată, este același cu cel al legii adoptate de Camera Deputaților, în calitate de Cameră decizională, respectiv salarizarea personalului plătit din fonduri publice. … 18.Prin urmare, ținând cont de faptul că forma adoptată de Camera Deputaților nu modifică substanțial obiectul de reglementare, scopul urmărit de legiuitor sau configurația propunerii legislative, Curtea a reținut că nu au fost încălcate dispozițiile art. 61 și 75 din Constituție privind principiul bicameralismului. … 19.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 111 alin. (1) din Constituție, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a reținut că textul constituțional stabilește, pe de o parte, obligația Guvernului și a celorlalte organe ale administrației publice de a prezenta informațiile și documentele necesare actului legiferării și, pe de altă parte, modalitatea de obținere a acestor informații, respectiv la cererea Camerei Deputaților, a Senatului sau a comisiilor parlamentare, prin intermediul președinților acestora. Din aceste dispoziții rezultă că legiuitorul constituant a dorit să consacre garanția constituțională a colaborării dintre Parlament și Guvern în procesul de legiferare, instituind obligații reciproce în sarcina celor două autorități publice. Curtea a mai reținut că în cadrul raporturilor constituționale dintre Parlament și Guvern este obligatorie solicitarea unei informări atunci când inițiativa legislativă afectează prevederile bugetului de stat. … 20.Analizând fișa legislativă a propunerii, Curtea a observat că în data de 2 mai 2017 Senatul a solicitat punctul de vedere al Guvernului cu privire la propunerea legislativă, iar acesta din urmă a transmis punctul său de vedere, aprobat în ședința din 5 mai 2017, înregistrat cu nr. 161 din 8 mai 2017 la Biroul permanent al Senatului, prin care Guvernul a precizat că susține adoptarea propunerii legislative, sub rezerva însușirii propunerilor și observațiilor menționate la punctul II. De asemenea, în punctul de vedere transmis, la punctul II – „Propuneri și observații“, secțiunea A „Considerații privind impactul bugetar“, Guvernul a analizat și impactul bugetar al propunerii legislative, identificând necesarul de finanțare. … 21.Referitor la critica autorilor excepției de neconstituționalitate privind încălcarea dispozițiilor art. 138 alin. (5) din Constituție, Curtea a reținut că prin Legea-cadru nr. 153/2017 s-a reglementat un sistem unitar de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. Având în vedere acest aspect, este evident că sursa de finanțare în cazul salarizării specialiștilor IT este tot bugetul general consolidat al statului. … 22.În ceea ce privește caracterul insuficient al sursei de finanțare, criticat de autorii excepției din perspectiva faptului că în forma adoptată de prima Cameră sesizată nu era prevăzută salarizarea specialiștilor IT, Curtea a reținut că aprecierea caracterului suficient al resurselor financiare nu își are temeiul în art. 138 alin. (5) din Constituție, fiind o problemă exclusiv de oportunitate politică, ce privește, în esență, relațiile dintre Parlament și Guvern. … 23.În consecință, Curtea a constatat că sunt neîntemeiate și criticile formulate în raport cu prevederile art. 111 alin. (1) și ale art. 138 alin. (5) din Constituție. … 24.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea acestei jurisprudențe a Curții Constituționale, soluția pronunțată prin decizia menționată și considerentele care au stat la baza acesteia își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. … 25.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel Cătălin Buzea în Dosarul nr. 3.987/2/2018/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 17 alin. (2) și ale art. 22 din capitolul VIII din anexa nr. V la Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția de contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește