DECIZIA nr. 554 din 17 noiembrie 2022

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, excepție ridicată de Societatea Grup Transport Feroviar – S.A. din București, prin administrator special Ștefan Movilă, în Dosarul nr. 16.640/3/2013/a44 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.377D/2022. … 2.La apelul nominal se prezintă, pentru autoare, domnul consilier juridic Daniel Gheorghe, cu împuternicire depusă la dosar. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autoarei, care pune concluzii de admitere a excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, cât timp acestea menționează în mod expres că orice contestație împotriva măsurilor dispuse de administratorul judiciar se soluționează într-un cadru procesual format numai din contestator, administrator judiciar și comitetul creditorilor, fiind astfel contrar dispozițiilor art. 21 și 24 din Constituție, întrucât nu oferă debitoarei dreptul de a se apăra. Se arată că administratorul special cu drept de reprezentare este cel care ordonează plățile, care conduce activitatea debitoarei sub supravegherea administratorului judiciar al debitoarei și indică în acest sens textele de lege care reglementează rolul acestuia în procedură. De asemenea, se susține că, în cazul în care ar exista un conflict între administratorul special și administratorul judiciar al debitoarei, așa cum este cazul în speță, atunci drepturile debitoarei ar putea fi afectate. Se consideră că textul criticat nu reprezintă adevărata voință a legiuitorului român, care, în opinia sa, ar fi aceea ca, în materia insolvenței, debitoarea să fie reprezentată și de administratorul special, atâta vreme cât acesta are drept de reprezentare. Prin urmare, luând în considerare motivele expuse anterior, precum și cele cuprinse în cererea de sesizare a Curții Constituționale, reprezentantul autoarei solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 4.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, apreciind că, în realitate, autoarea dorește interpretarea și modificarea textului de lege criticat, ceea ce excedează controlului realizat de Curtea Constituțională, potrivit art. 2 alin. (3) din legea privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale. În ceea ce privește jurisprudența neunitară, acest aspect nu intră în competența instanței de contencios constituțional, existând mecanisme specifice de unificare a practicii judiciare, atât pe calea recursului în interesul legii, cât și prin intermediul dezlegărilor unor chestiuni de drept de către completul specializat din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție. De asemenea, reprezentantul Ministerului Public susține că exercitarea dreptului de către titularul autorului din speță nu poate avea un alt efect decât cel prestabilit de legiuitor. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Decizia civilă nr. 483 din 3 martie 2022, pronunțată în Dosarul nr. 16.640/3/2013/a44, Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de către Societatea Grup Transport Feroviar – S.A. din București, prin administrator special Ștefan Movilă, într-o cauză având ca obiect soluționarea cererii de apel formulate de autoare împotriva sentinței prin care a fost admisă contestația împotriva măsurilor dispuse de administratorul judiciar în procedura insolvenței. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține că interpretarea prevederilor art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 de către instanțele de judecată în sensul că administratorul special nu are calitate procesuală activă în cadrul judecării contestației împotriva măsurilor luate de către administratorul judiciar afectează dreptul la apărare al autoarei, întrucât administratorul special este cel care conduce activitatea autoarei și care cunoaște cel mai bine contextul de fapt în care aceasta își desfășoară activitatea. Autoarea apreciază că prevederile criticate încalcă și accesul liber la justiție atâta vreme cât nu permit citarea administratorului special în procedura soluționării contestației împotriva măsurilor luate de administratorul judiciar. Se susține că aceste prevederi au eliminat dreptul administratorului special de a se putea adresa instanței de judecată cu o contestație împotriva măsurilor nelegale dispuse de administratorul judiciar. … 7.De asemenea, autoarea excepției mai arată că practica instanțelor de judecată nu este una unitară în ceea ce privește cadrul procesual în care se soluționează contestația împotriva măsurilor dispuse de administratorul judiciar, enumerând diverse decizii ale instanțelor de judecată. … 8.Curtea de Apel București – Secția a V-a civilă apreciază că dispozițiile criticate sunt constituționale. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. În esență, Guvernul apreciază că administratorul special are calitate procesuală activă cu privire la contestațiile împotriva măsurilor dispuse de administratorul judiciar și va fi citat în procedură, având în vedere calitatea sa de contestator. Însă administratorul special nu va fi citat în dosarele asociate având ca obiect o contestație formulată în baza art. 21 alin. (2) din Legea nr. 85/2006 dacă nu are calitatea de contestator. Prin urmare, Guvernul apreciază că prin această reglementare sunt respectate toate principiile constituționale pretins a fi încălcate, respectiv accesul liber la justiție, economia și integrarea în Uniunea Europeană. Criticile aduse de autoare par a fi de interpretare și aplicare a dispozițiilor legale, prerogativă ce aparține instanțelor judecătorești, nu Curții Constituționale. … 11.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile reprezentantului autorului și ale procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:12.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 13.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum este menționat în actul de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 21 din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006. Însă, din motivarea cererii de sesizare a Curții și din concluziile reprezentantului autoarei excepției, Curtea observă că aceasta critică doar prevederile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței. În consecință, urmează a fi reținute ca obiect al excepției doar prevederile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006. … 14.Curtea menționează că Legea nr. 85/2006, cu modificările și completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V – Dispoziții tranzitorii și finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, ținând cont de prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum și de Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispozițiilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituționalitate asupra prevederilor criticate. Textul criticat avea următorul conținut: „Judecătorul-sindic va soluționa contestația, în termen de 5 zile de la înregistrarea ei, în camera de consiliu, cu citarea contestatorului, a administratorului judiciar și a comitetului creditorilor, putând, la cererea contestatorului, să suspende executarea măsurii contestate“. … 15.În opinia autoarei excepției de neconstituționalitate, reglementarea criticată contravine dispozițiilor constituționale ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 135 alin. (1) și alin. (2) lit. a) privind economia, ale art. 148 alin. (2) și (4) privind integrarea în Uniunea Europeană, precum și ale art. 6 paragraful (1) din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale privind dreptul la un proces echitabil. … 16.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că autoarea excepției de neconstituționalitate, prin administrator special Ștefan Movilă, a formulat apel împotriva Sentinței civile nr. 3.943 din 20 iulie 2021, prin care instanța de fond admisese contestația și constatase că unul dintre creditori deține o creanță curentă în cuantum de 14.633,24 lei împotriva debitoarei. Însă Societatea debitoare Grup Transport Feroviar – S.A., prin administrator judiciar, în favoarea căreia autoarea formulase cerere de intervenție accesorie, nu a atacat sentința anterior menționată. Astfel, instanța de judecată a reținut că singura parte care a declarat apel este autoarea, prin administrator special, în calitatea sa de intervenient accesoriu, și a constatat că, în lipsa exercitării căii de atac și de către administratorul judiciar al debitoarei, partea în favoarea căreia autoarea a intervenit, devin incidente prevederile art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „calea de atac exercitată de intervenientul accesoriu se socotește neavenită dacă partea pentru care a intervenit nu a exercitat calea de atac, a renunțat la calea de atac exercitată ori aceasta a fost anulată, perimată sau respinsă fără a fi cercetată în fond“. Astfel, în temeiul art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de control judiciar a respins apelul formulat de autoare, prin administrator special, ca neavenit. … 17.În acest context de fapt, Curtea constată că, potrivit art. 67 alin. (2) din Codul de procedură civilă, intervenientul accesoriu are o poziție subordonată părții în favoarea căreia intervine, acesta putând să săvârșească numai actele de procedură care nu contravin interesului părții în favoarea căreia a intervenit. În ceea ce privește posibilitatea de a contesta hotărârea pronunțată în cauza în care a intervenit, legiuitorul a stabilit că intervenientul accesoriu va putea exercita calea de atac numai în măsura în care partea în favoarea căreia acesta a intervenit a formulat cale de atac și numai pentru elementele criticate de aceasta din urmă. … 18.În continuare, Curtea reține că textul legal în virtutea căruia instanța de control judiciar a respins ca neavenit apelul declarat de autoare prin administrator special este cel prevăzut de art. 67 alin. (4) din Codul de procedură civilă, iar nu cel prevăzut de art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006, ce constituie obiectul excepției de neconstituționalitate. Așadar, în cauza dedusă controlului, autoarea nu a înțeles să critice textul de lege care a condus la respingerea apelului declarat ca fiind neavenit. … 19.Or, în jurisprudența sa (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 203 din 6 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 324 din 14 mai 2012 sau Decizia nr. 58 din 13 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 13 aprilie 2018, paragraful 14), Curtea Constituțională a statuat că o excepție de neconstituționalitate ridicată într-o acțiune ab initio inadmisibilă este, de asemenea, inadmisibilă în condițiile în care nu sunt contestate chiar dispozițiile legale care determină o atare soluție în privința cauzei în care a fost ridicată excepția. Prin aceeași jurisprudență, instanța constituțională a mai reținut că, întrucât textul legal criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei, instanța judecătorească ar fi trebuit să respingă excepția de neconstituționalitate ca fiind inadmisibilă, aceasta fiind contrară art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea a reținut în situații similare că, indiferent de soluția pronunțată în cauză, decizia sa nu va produce niciun efect cu privire la o cerere de revizuire ab initio inadmisibilă. Rezultă că textul criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei în sensul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992. … 20.Așadar, luând în considerare faptul că, în cauza dedusă controlului, autoarea nu a criticat textul de lege care a determinat respingerea apelului formulat de aceasta ca neavenit, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate nu îndeplinește condiția de admisibilitate prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, respectiv textul criticat nu are legătură cu soluționarea cauzei, excepția invocată fiind, așadar, inadmisibilă. … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate ridicată de Societatea Grup Transport Feroviar – S.A. din București, prin administrator special Ștefan Movilă, în Dosarul nr. 16.640/3/2013/a44 al Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și constată că dispozițiile art. 21 alin. (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenței sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a V-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 17 noiembrie 2022.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Raluca-Alexandra Buterez-Fășie–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește