DECIZIA nr. 552 din 26 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28,art. 29 alin. (1) și (2), art. 30,art. 108 și art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Vasile Boroianu, Viorel Cioc, Ionel Cioaca, Alexandru-Mircea Ciuca, Ilie -Dănuț Dinoaca, Ștefan Gligor, Ion Ion, Arpad-Niculae Pandelescu, Platon-Vasile Strejea în Dosarul nr. 34.353/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 179D/2018. … 2.La apelul nominal se constată lipsa părților, față de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Casa Sectorială de Pensii a Ministerului Apărării Naționale a depus note scrise în sensul respingerii, în principal, ca inadmisibilă și, în subsidiar, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate.  … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că, în această materie, există precedent constituțional.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:5.Prin Încheierea din 22 ianuarie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 34.353/3/2017, Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28,art. 29 alin. (1) și (2), art. 30,art. 108 și art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția a fost ridicată de către Boroianu Vasile, Cioc Viorel, Cioaca Ionel, Ciuca Alexandru-Mircea, Dinoaca Ilie-Dănuț, Gligor Ștefan, Ion Ion, Pandelescu Arpad-Niculae, Strejea Platon-Vasile, contestatari într-un litigiu având ca obiect cererile de recalculare a pensiei de serviciu. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia arată că art. 29 alin. (1) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție și art. 14 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Astfel, toți cetățenii români, pensionari, beneficiari de pensii de serviciu au dreptul la o pensie egală cu minimum 80% din baza de calcul, stabilită în raport cu activitatea desfășurată de fiecare categorie socioprofesională în parte. Or, prin art. 29 din Legea nr. 223/2015 se instituie un procent net inferior, de 65%, față de 80% utilizat pentru celelalte categorii profesionale beneficiare de pensii de serviciu, fără a exista vreo rațiune obiectivă care să rezulte din normele cuprinse în Legea nr. 223/2015 sau din Nota de fundamentare a acesteia. Or, militarii sunt în activitate 24 de ore din 24, se supun ordinelor și dispozițiilor superiorilor, fiind supuși unor rigori profesionale deosebite, asumându-și riscul pierderii propriei vieți la fiecare misiune de luptă la care participă. … 7.În opinia autorilor, deși pensia de serviciu a militarilor, potrivit art. 4 din Legea nr. 223/2015, ar trebui să reflecte, în mod rezonabil și echitabil, riscurile asumate și rigorile profesionale deosebite, dispozițiile criticate nu realizează acest lucru. Or, pentru alte categorii socioprofesionale beneficiare de pensii de serviciu, respectiv magistrați, personalul aeronautic civil, parlamentari, diplomați sau personalul consular, este respectat principiul raportului rezonabil, pensia de serviciu reprezentând un procent de 80% din baza de calcul. … 8.De asemenea, potrivit autorilor, art. 28,art. 29 alin. (2) și art. 30 din Legea nr. 223/2015 încalcă art. 16 și 44 din Constituție, precum și art. 14 din Convenție și art. 1 din Primul Protocol adițional la Convenție, întrucât, în baza de calcul al pensiilor speciale ale altor categorii socioprofesionale, cum ar fi magistrații sau piloții civili, sunt incluse venituri care sunt excluse din baza de calcul al pensiei militarilor.  … 9.Autorii susțin, mai departe, că se creează premisele unei exproprieri, întrucât rămâne nevalorificată vechimea suplimentară mai mare de 15 ani față de vechimea de 25 de ani. Se mai arată că „se încalcă art. 44 din Constituție, cu privire la creanța datorată de stat“. În plus, autorii arată că măsura plafonării la 85% a cuantumului pensiei nu poate fi justificată pe baza acordării Ordinului Militar Clasa III, II sau I, care determină cuantificări de 10%, 15% sau 20%, având în vedere că acestea au avut întotdeauna un temei distinct, fiind acordate în baza art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare.  … 10.Se mai susține că art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 încalcă art. 44,art. 47 alin. (1) și art. 53 din Constituție, precum și art. 1 din Primul Protocol la Convenție. Astfel, se încalcă dreptul de proprietate privată în condițiile în care, nefiind îndeplinită condiția referitoare la limita de vârstă prevăzută de art. 53 și următoarele din Legea nr. 263/2010, prin raportare la anexa nr. 3 la aceasta privind vârsta standard de pensionare și stagiul complet de cotizare, rămâne nevalorificat cuantumul aferent punctajului corespunzător stagiului de cotizare civil adăugat.  … 11.Cu referire la dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015, autorii excepției arată că acestea ar fi conforme cu standardele constituționale și convenționale referitoare la protecția dreptului de proprietate privată numai în măsura în care prin sintagma „se acordă un spor“ din cuprinsul acestuia se înțelege „se adaugă un spor“ la pensia militară. Astfel, textul criticat deschide posibilitatea unei interpretări contrare principiului care a guvernat reglementarea acestui drept distinct al celor care au contribuit la fondul de pensie suplimentară și „lasă la dispoziția Casei de Pensii includerea pensiei suplimentare în limitarea de 85% din baza de calcul, ceea ce va genera sute de litigii pe rolul instanțelor de drept comun pentru acordarea corectă a acestui drept și o eventuală practică neunitară și petiții adresate Curții Europene a Drepturilor Omului“. … 12.Tribunalul București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale arată că dispozițiile art. 28,art. 29 alin. (1) și (2) și art. 30 din Legea nr. 223/2015 nu încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție. Instanța reține că autorii fac referire la „toți cetățenii români pensionari, beneficiari de pensii de serviciu“ ca având pensia stabilită în procent de 80% din baza de calcul. Cu privire la această susținere, instanța judecătorească precizează că este parțial eronată, în acest sens făcând trimitere la dispozițiile art. 49 alin. (3) din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaților și al senatorilor. Principiul egalității în drepturi prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție nu este încălcat, întrucât prevederile Legii nr. 223/2015 se aplică tuturor destinatarilor acesteia, celelalte persoane indicate nefiind în aceeași situație cu autorii excepției de neconstituționalitate.  … 13.În continuare, instanța judecătorească arată că excluderea anumitor venituri din baza de calcul al pensiei nu reprezintă o încălcare a dreptului de proprietate privată garantat de art. 44 din Constituție, autorii contestând recalcularea acesteia într-un procent mai mic decât în cazul altor categorii socioprofesionale. De asemenea se arată că astfel de critici sunt neîntemeiate prin raportare la faptul că, potrivit art. 111 din Legea nr. 223/2015, „În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“. … 14.Prin criticarea art. 108 din Legea nr. 223/2015 sunt avute în vedere aspecte de tehnică legislativă și, ca atare, de interpretare a acestora, aspecte care nu sunt relevante în controlul de constituționalitate.  … 15.În sfârșit, instanța reține că și criticile formulate față de dispozițiile art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 sunt neîntemeiate. Astfel, în opinia acesteia, pe de o parte, autorii tind la completarea legii, iar, pe de altă parte, nu există un drept la un anumit cuantum al pensiei calculat după algoritmul propriu și nici la un moment anume. Posibilitatea de valorificare separată a stagiilor suplimentare, realizate de pensionarii militari după ieșirea din sistem, după algoritmul prevăzut în drept comun, respectiv potrivit principiului contributivității, nu încalcă niciun drept preexistent al acestora. … 16.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 17.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, în sensul constituționalității dispozițiilor criticate. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 28,art. 29 alin. (1) și (2), art. 30,art. 108 și art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015, privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, așa cum au fost modificate de dispozițiile art. 40 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015. Dispozițiile criticate vizează baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat (art. 28), determinarea cuantumului pensiei de serviciu [art. 29 alin. (1) și (2)], plafonarea cuantumului pensiei (art. 30), sporul acordat în cazul plății contribuție la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget (art. 108) și modul de valorificare a unor stagii de cotizare [art. 109 alin. (6)]. … 21.Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 44 privind garantarea dreptului de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie și art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți. De asemenea se consideră că sunt încălcate art. 14 referitor la interzicerea discriminării din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților, precum și art. 1 privind dreptul de proprietate privată din Primul Protocol adițional la Convenție. … 22.Examinând excepția de neconstituționalitate, cu referire la pretinsa discriminare a titularilor pensiilor de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 față de alți titulari de pensii de serviciu, Curtea reamintește că ține de opțiunea liberă a legiuitorului stabilirea veniturilor realizate de titularii dreptului la pensie care se includ în baza de calcul pentru stabilirea cuantumului pensiilor (a se vedea în acest sens deciziile nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, paragraful 15, sau nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). Este adevărat, deopotrivă, că, reglementând condițiile de acordare a pensiilor și modul de calcul al acestora, legiuitorul este ținut să respecte prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și care impun un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situații identice (a se vedea Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, paragraful 16, precitată).  … 23.În aplicarea acestor considerente la situația din cauza de față, Curtea reamintește că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de alte categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, diferențe care au ca fundament particularitățile acestor profesii (Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, precitată, paragraful 17).  … 24.Cu referire particulară la magistrați, Curtea a reținut că militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților (a se vedea deciziile nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, și nr. 301 din 7 mai 2019, paragraful 58).  … 25.În continuare, Curtea constată că nevalorificarea vechimii suplimentare mai mare de 15 ani față de vechimea de 25 ani, contrar susținerii autorilor, nu poate avea, în niciun caz, semnificația unei exproprieri, așa cum această noțiune apare în art. 44 alin. (3) din Constituție. … 26.De asemenea, față de susținerea autorilor că „se încalcă art. 44 din Constituție, cu privire la creanța datorată de stat“, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a reținut în mod constant că sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale (Decizia nr. 956 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 838 din 12 decembrie 2012, și Decizia Curții Constituționale nr. 861 din 28 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 45 din 22 ianuarie 2007).  … 27.Cu referire la critica adusă art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015, Curtea apreciază că, în prealabil, este necesară diferențierea între cota de contribuție individuală la bugetul de stat, reglementată de art. 31 din Legea nr. 223/2015, stagiul de cotizare definit de art. 3 lit. i) din Legea nr. 223/2015 și contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară, menționată în art. 108 din Legea nr. 223/2015. Legiuitorul permite valorificarea tuturor cele 3 tipuri de contribuții la recalcularea pensiilor prevăzută de art. 109 din Legea nr. 223/2015, în mod diferit, după cum urmează: contribuția la Fondul pentru pensia suplimentară și/sau contribuția individuală la buget se valorifică, în temeiul art. 108 din Legea nr. 223/2015, prin acordarea unui spor, iar stagiile de cotizare se valorifică potrivit art. 109 alin. (5) și (6) din Legea nr. 223/2015. … 28.În plus, cu referire la sumele plătite cu titlu de contribuție la asigurările sociale, Curtea reamintește că acestea nu reprezintă un depozit la termen și, prin urmare, nu pot da naștere vreunui drept de creanță asupra statului sau asupra fondurilor de asigurări sociale. Aceasta deoarece asigurările sociale funcționează pe baza principiilor mutualității și solidarității, iar asigurații beneficiază de drepturi de asigurări sociale, în condițiile prevăzute de lege și proporțional cu perioada de cotizare și cu contribuțiile plătite, pe întreaga perioadă în care sunt îndreptățiți să beneficieze de drepturile respective (a se vedea, exemplificativ, Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, precitată).  … 29.În ceea ce privește critica adusă art. 108 din Legea nr. 223/2015, Curtea observă că, în Decizia nr. 322 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 4 octombrie 2019, a constatat constituționalitatea acestora. Astfel, în paragraful 16 al deciziei menționate, a făcut trimitere la Decizia nr. 1.234 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 4 decembrie 2009, potrivit căreia „prevederile art. 25 din Legea nr. 164/2001 instituie un principiu general valabil în sistemul public de pensii, potrivit căruia cuantumul pensiei nu poate depăși venitul în mod obligatoriu asigurat în cadrul asigurărilor sociale de stat. Cu respectarea acestui principiu, fiecare pensionar militar beneficiază de pensie în cuantumul rezultat în raport cu vechimea în activitate și venitul realizat anterior pensionării. Această reglementare este în perfect acord cu principiul consacrat de art. 47 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia cetățenii au dreptul la pensie și la alte drepturi de asigurări sociale, în condițiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conținutul dreptului la pensie și condițiile acordării acestuia, precum și să le modifice în funcție de resursele financiare existente la un anumit moment. Extinderea incidenței acestui principiu și asupra sporului acordat pentru contribuția la fondul de pensie suplimentară, ca efect al prevederilor art. 48 alin. (1) din Legea nr. 164/2001, nu poate fi privită nici ea ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce se aplică nediferențiat tuturor persoanelor care au dreptul să beneficieze de acest spor“.  … 30.În plus, Curtea constată că dispozițiile art. 108 din Legea nr. 223/2015 vizează, în fapt, modalitatea concretă în care legiuitorul a decis să permită valorificarea contribuției la Fondul de pensie suplimentară, respectiv prin acordarea la recalcularea pensiei a unui spor, proporțional cu vechimea contribuției. O astfel de soluție se situează, în mod evident, în marja largă de apreciere de care legiuitorul se bucură în această materie, cu atât mai mult cu cât este vizată valorificarea, în cadrul pensiei de serviciu, a contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară (pentru opțiunea legiuitorului cu privire la modalitatea de valorificare, în cadrul sistemului public de pensii, a contribuției la Fondul pentru pensia suplimentară, a se vedea dispozițiile art. 168 din Legea nr. 263/2010). … 31.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Boroianu Vasile, Cioc Viorel, Cioaca Ionel, Ciuca Alexandru-Mircea, Dinoaca Ilie-Dănuț, Gligor Ștefan, Ion Ion, Pandelescu Arpad-Niculae, Strejea Platon-Vasile în Dosarul nr. 34.353/3/2017 al Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 28,art. 29 alin. (1) și (2),art. 30, art. 108 și art. 109 alin. (6) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește