DECIZIA nr. 551 din 7 iulie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, excepție ridicată de Paul Dimitrie Paris în Dosarul nr. 21.608/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 315D/2018.  … 2.La apelul nominal răspunde autorul excepției, personal și asistat de avocat Cristian Șapera, cu împuternicire avocațială depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.  … 3.Magistratul-asistent referă asupra faptului că dosarul se află la al doilea termen de judecată, fiind amânat din data de 2 iunie 2020, dată la care Curtea a dispus acordarea unui nou termen de judecată în vederea refacerii procedurii de citare cu partea Comisia de aplicare a Legii nr. 9/1998, a Legii nr. 290/2003 și a Legii nr. 393/2006 reprezentată prin prefect. … 4.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului autorului excepției, care solicită admiterea acesteia, susținând, în esență, că dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/1998 contravin art. 44,art. 16 și art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât nu definesc sintagma „valoarea medie“ a categoriilor de teren și limitează suprafața de teren pentru care se acordă compensații la suprafața prevăzută de Legea nr. 18/1991. Cu privire la dispozițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998 se susține că numirea membrilor comisiei de aplicare a legii prin ordin al prefectului este lipsită de transparență și nu respectă criteriile de integritate. De asemenea, se apreciază că nici dispozițiile art. 9 din lege, prin menționarea comisiilor tehnice de specialitate, nu respectă criteriile menționate. În final, se afirmă că, în funcție de momentul la care se invocă „vechimea construcției“, se creează o diferență de valoare a imobilului.  … 5.Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, nefiind încălcate textele invocate din Legea fundamentală. … CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:6.Prin Decizia civilă nr. 5.121 din 29 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 21.608/3/2016, Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940. Excepția a fost ridicată de Paul Dimitrie Paris în calea de atac a recursului declarat împotriva Sentinței civile nr. 2.084 din 31 martie 2017, pronunțată de Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ. … 7.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/1998 sunt lipsite de claritate și previzibilitate, întrucât stabilesc, în mod arbitrar, o valoare medie a categoriilor de teren și prevăd că totalul suprafeței de teren pentru care se acordă compensații nu poate să depășească suprafața prevăzută de Legea fondului funciar nr. 18/1991. … 8.Se apreciază că sintagma „vechimea construcției“ din cuprinsul lit. b) a alineatului (1) al art. 2 din Legea nr. 9/1998 afectează claritatea și previzibilitatea normei, întrucât trebuie efectuată o expertiză de specialitate pentru stabilirea valorii construcției de la momentul încheierii tratatului, respectiv anul 1940. Ca atare, se susține că în funcție de momentul la care se invocă „vechimea construcției“ se creează o diferență de valoare a imobilului, având în vedere anul 1940 când a fost încheiat tratatul și anul 2016 când este efectuată expertiza de specialitate. … 9.În final, referindu-se la situația de fapt din dosar, autorul afirmă că, prin sentința pronunțată în cauză, Tribunalul București a reținut că s-a invocat valoarea arhitecturală deosebită a casei, însă, în opinia sa, legea prevede în mod arbitrar o compensație bănească mică, cu până la 50% în raport cu valoarea deosebită a construcției, sub condiția prezentării unor dovezi în acest sens, dovezi care ar trebui făcute de către statul român, întrucât acesta este în posesia tuturor actelor.  … 10.Curtea de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, neexistând nicio dispoziție constituțională care să oblige statul la repararea prejudiciilor produse înaintea intrării în vigoare a Constituției din 1991, prin luarea în considerare a valorii la zi a bunurilor abandonate. Ca atare, principiul reparării integrale a prejudiciului produs anterior intrării în vigoare a Constituției nu se aplică, statul putând stabili dacă acordă sau nu despăgubiri, criteriile și cuantumul acestora, în funcție de politica economică, bugetară și socială de la momentul adoptării legilor de reparație. … 11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 12.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale, întrucât îndeplinesc criteriile de claritate și previzibilitate, fiind enunțate cu suficientă precizie pentru a permite destinatarului normei să își controleze conduita, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, față de circumstanțele speței, consecințele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă. De asemenea, nu se poate reține nici critica de neconstituționalitate privind nesocotirea principiului egalității în fața legii, prevăzut de art. 16 alin. (1) din Constituție, în condițiile în care se aplică tuturor persoanelor aflate în ipoteza normei. În privința nesocotirii dreptului de proprietate privată, garantat de prevederile art. 44 din Constituție, arată că Tratatul dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, este un act juridic internațional prin care statele semnatare au tranșat asupra frontierei dintre România și Bulgaria, în sectorul cuprins între Dunăre și Marea Neagră. Pe de altă parte, prin tratat statul român și-a asumat obligația de despăgubire a persoanelor strămutate pe teritoriul său, fără să stabilească însă nici valoarea despăgubirilor și nici criteriile de care trebuie să se țină seama în stabilirea acestora. În jurisprudența sa, Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în materia despăgubirilor acordate prin unele legi cu caracter reparatoriu, statuând prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995 că „Limitarea întinderii reparațiilor are în vedere […] posibilitățile economice și financiare existente în raport cu alte necesități și priorități economice și sociale, în a căror evaluare și satisfacere legiuitorul este suveran […]. Referitor la reparația în ipoteza privării de proprietate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului […] a stabilit, pe de o parte, că dreptul la indemnizare trebuie să aibă un cuantum rezonabil, iar pe de altă parte că metoda de evaluare a bunului trebuie să fie, la rândul ei, în mod manifest rezonabilă“. De asemenea, subliniază faptul că legiuitorul ordinar este competent să stabilească cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate, în accepțiunea principială conferită de Constituție, în așa fel încât să nu vină în coliziune cu interesele generale sau cu cele particulare legitime ale altor subiecte de drept. În final, consideră că art. 21 și 129 din Constituție nu au incidență în cauză.  … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile reprezentantului autorului excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 18 aprilie 2007, cu modificările și completările ulterioare, dispoziții care au următorul cuprins:(1)Despăgubirile se acordă celor îndreptățiți, sub forma unor compensații bănești distincte pentru terenuri, pentru construcții și pentru recoltele neculese de porumb, bumbac și floarea-soarelui, precum și pentru plantații de pomi fructiferi și/sau pepiniere de pomi fructiferi altoiți, după cum urmează:a)pentru fiecare hectar de teren, o sumă calculată la valoarea medie a categoriilor de teren, stabilită în condițiile prevăzute de dispozițiile legale pentru valoarea de patrimoniu a terenurilor ce constituie capital social, sau, la cerere, acțiuni la societățile comerciale cu capital integral ori majoritar de stat în județul de domiciliu sau învecinat, fără ca totalul suprafeței de teren pentru care se acordă compensații să depășească suprafața prevăzută de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … b)pentru fiecare locuință – inclusiv anexele gospodărești -, precum și pentru construcțiile cu alte destinații, o sumă calculată în raport cu suprafața construită și cu materialele de construcții folosite, precum și cu vechimea construcției; în această sumă este inclusă și compensația pentru terenul aferent construcției, respectiv terenul de sub construcție și curtea; … (2)Comisia prevăzută la art. 6 va putea majora cu până la 50% compensația bănească prevăzută la alin. (1) lit. a), b) și d), în raport cu valoarea deosebită a unor construcții, terenuri intravilane urbane sau rurale, plantații de pomi fructiferi altoiți, dacă o asemenea apreciere se justifică pe baza actelor prezentate de cei în cauză.“ … 16.În opinia autorului excepției, dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) potrivit căruia „În România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac.  … 17.Cu titlu prealabil, Curtea reține că, în jurisprudența sa, prin Decizia nr. 113 din 10 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 302 din 4 mai 2015 și Decizia nr. 1.592 din 13 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 14 februarie 2012, a statuat că „Legea nr. 9/1998 este o lege specială, care îi are ca destinatari doar pe cetățenii români, fiind o concretizare a condițiilor speciale prin care se poate dobândi un drept de creanță asupra statului român de către foștii proprietari, cetățeni români prejudiciați prin transferul de teritoriu intervenit în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și de către moștenitorii legali sau testamentari ai acestora, care au calitatea de cetățeni români la data formulării cererii de acordare a măsurilor compensatorii prevăzute de lege“. Totodată, prin Decizia nr. 313 din 19 noiembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 26 februarie 2003, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 2 alin. (1) lit. a) și ale art. 2 alin. (2) din Legea nr. 9/1998, criticile de neconstituționalitate fiind formulate din perspectiva art. 20 alin. (2) referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și a art. 107 alin. (2) privind actele Guvernului din Constituția din 1991, Curtea a reținut că „Tratatul dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, nu are ca obiect de reglementare consacrarea unor drepturi fundamentale ale omului. Acesta este un act juridic internațional prin care statele semnatare au tranșat asupra frontierei dintre România și Bulgaria, în sectorul cuprins între Dunăre și Marea Neagră. Dat fiind că schimbarea frontierei s-a făcut prin transfer de teritoriu și schimb de populație, s-au încheiat și acorduri privitoare la: modalitățile de evacuare și de transferare a teritoriului, la schimbul de populație română și bulgară și la aspecte de ordin financiar (anexele B, C și D). Așadar, acest tratat a reglementat o suită de probleme juridice între cele două state în condițiile istorice cunoscute. (…) Pe de altă parte, prin tratat statul român și-a asumat obligația de despăgubire a persoanelor strămutate pe teritoriul său, fără să stabilească însă nici valoarea despăgubirilor și nici criteriile de care trebuie să se țină seama în stabilirea acestora. (…) În jurisprudența sa Curtea Constituțională s-a mai pronunțat în materia despăgubirilor acordate prin unele legi cu caracter reparatoriu, statuând prin Decizia nr. 73 din 19 iulie 1995, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995, că «Limitarea întinderii reparațiilor are în vedere […] posibilitățile economice și financiare existente în raport cu alte necesități și priorități economice și sociale, în a căror evaluare și satisfacere legiuitorul este suveran […]. Referitor la reparația în ipoteza privării de proprietate, Curtea Europeană a Drepturilor Omului […] a stabilit, pe de o parte, că dreptul la indemnizare trebuie să aibă un cuantum rezonabil, iar pe de altă parte că metoda de evaluare a bunului trebuie să fie, la rândul ei, în mod manifest rezonabilă.»“. … 18.Curtea reține că stabilirea și plata despăgubirilor acordate persoanelor prevăzute de dispozițiile Legii nr. 9/1998 se realizează potrivit prevederilor Legii nr. 164/2014 privind unele măsuri pentru accelerarea și finalizarea procesului de soluționare a cererilor formulate în temeiul Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, precum și al Legii nr. 290/2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensații cetățenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reținute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, ca urmare a stării de război și a aplicării Tratatului de Pace între România și Puterile Aliate și Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947, și pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 910 din 15 decembrie 2014. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit dispozițiilor de lege criticate, persoanelor îndreptățite la despăgubiri, pentru fiecare hectar de teren, li se acordă o sumă calculată la valoarea medie a categoriilor de teren, stabilită în condițiile prevăzute de dispozițiile legale pentru valoarea de patrimoniu a terenurilor ce constituie capital social, sau, la cerere, acțiuni la societățile comerciale cu capital integral ori majoritar de stat în județul de domiciliu sau învecinat, fără ca totalul suprafeței de teren pentru care se acordă compensații să depășească suprafața prevăzută de Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare. De asemenea, compensațiile bănești care se acordă pentru fiecare locuință – inclusiv anexele gospodărești -, precum și pentru construcțiile cu alte destinații constau într-o sumă calculată în raport cu suprafața construită și cu materialele de construcții folosite, precum și cu vechimea construcției; în această sumă este inclusă și compensația pentru terenul aferent construcției, respectiv terenul de sub construcție și curtea. … 20.Din analiza cadrului legislativ în materie, Curtea reține că, potrivit art. 9 alin. (1) și (3) din Legea nr. 9/1998, pentru evaluarea terenurilor, construcțiilor și a recoltelor neculese de porumb, bumbac și floarea-soarelui, a plantațiilor de pomi fructiferi și/sau a pepinierelor de pomi fructiferi altoiți, comisiile județene sau a municipiului București desemnează una sau mai multe comisii tehnice de specialitate, după caz, formate din 3 membri specialiști în expertizări de construcții și evaluatori funciari și agricoli, desemnați din cadrul instituțiilor publice, al serviciilor publice deconcentrate sau al consiliilor locale, iar rezultatul evaluării se consemnează într-un raport tehnic de evaluare semnat de toți membrii comisiei tehnice, care se înaintează comisiei județene sau a municipiului București. … 21.De asemenea, Hotărârea Guvernului nr. 753/1998 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 458 din 30 noiembrie 1998, cu modificările și completările ulterioare, în cuprinsul capitolelor II și III, reglementează criteriile și metodologia de evaluare pentru terenurile agricole și pentru locuințe, inclusiv a anexelor gospodărești aferente. Așadar, potrivit art. 8 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998: „(1) Persoanele îndreptățite – proprietarii sau moștenitorii legali ai acestora – beneficiază opțional, la cerere, pentru terenurile pe care le-au avut în proprietate în județele Durostor și Caliacra, de compensații, astfel: a) compensații în bani pentru suprafața de teren avută în proprietate, din care se scade, dacă este cazul, suprafața de teren reconstituită potrivit Legii nr. 18/1991, republicată, cu modificările ulterioare, dar nu mai mult decât suprafețele prevăzute în această lege; b) acțiuni la societăți comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, în județele de domiciliu sau învecinate ale petiționarilor, stabilite de comisia județeană sau a municipiului București de aplicare a Legii nr. 9/1998, luându-se în calcul valoarea în bani, calculată conform criteriilor menționate la lit. a), corelate cu valoarea unei acțiuni stabilită de societatea comercială respectivă. (2) Cuantumul compensației se stabilește în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 9/1998, respectiv, pentru fiecare hectar de teren, o sumă calculată la valoarea medie a categoriilor de teren, stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 59/1994 pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 746/1991 privind stabilirea valorii de patrimoniu a terenurilor agricole în vederea aplicării art. 36 și 38 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, actualizată potrivit coeficientului de inflație existent la data plății compensației, raportat la cel stabilit pentru luna martie 1994, astfel cum se prevede la art. 8 alin. (3) din Legea nr. 9/1998.“  … 22.În ceea ce privește valoarea compensațiilor care se acordă foștilor proprietari și moștenitorilor legali ai acestora pentru imobilele cu destinația de locuință, inclusiv pentru anexele gospodărești aferente, potrivit art. 10 alin. (1) din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, aceasta „se determină pe baza prevederilor Decretului nr. 93/1977 referitor la prețurile de vânzare ale locuințelor din fondul locativ de stat, astfel cum a fost modificat prin art. III din Decretul nr. 256/1984, ținându-se seama de: tipul locuinței, suprafața utilă, regimul de înălțime, starea tehnică, dotarea, gradul de finisaj, vechimea construcției la data trecerii în proprietatea statului bulgar și alte elemente de construcție care au ridicat gradul de confort și de finisaj al locuințelor“.  … 23.De asemenea, potrivit art. 17 din Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, vechimea construcției se stabilește pe baza oricărui act în care sunt consemnate date privind vechimea imobilului respectiv în raport cu data trecerii în proprietatea statului bulgar. … 24.Referitor la critica privind lipsa de claritate și previzibilitate a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din Legea nr. 9/1998, întrucât stabilesc, în mod arbitrar, o valoare medie a categoriilor de teren și prevăd că totalul suprafeței de teren pentru care se acordă compensații nu poate să depășească suprafața prevăzută de Legea fondului funciar nr. 18/1991 și nu definesc sintagma „vechimea construcției“, se constată netemeinicia acestei susțineri. … 25.Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și de precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate – care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist – să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu afectează însă previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens Decizia Curții Constituționale nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 447 din 29 octombrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 674 din 1 noiembrie 2013). Totodată, prin Decizia nr. 772 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 315 din 3 mai 2017, paragrafele 22 și 23, Curtea Constituțională a reținut că instanța de contencios al drepturilor omului a constatat că semnificația noțiunii de previzibilitate depinde într-o mare măsură de conținutul textului despre care este vorba și de domeniul pe care îl acoperă, precum și de numărul și de calitatea destinatarilor săi. Principiul previzibilității legii nu se opune ideii ca persoana în cauză să fie determinată să recurgă la îndrumări clarificatoare pentru a putea evalua, într-o măsură rezonabilă în circumstanțele cauzei, consecințele ce ar putea rezulta dintr-o anumită faptă (Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru Pidhorni împotriva României, paragraful 35, și Hotărârea din 20 ianuarie 2009, pronunțată în Cauza Sud Fondi – S.R.L. și alții împotriva Italiei, paragraful 109). … 26.Aplicând aceste considerente la cauza de față, Curtea constată că înțelesul sintagmelor criticate, respectiv „valoarea medie“ a categoriilor de teren și „vechimea locuinței“, este clarificat în Normele metodologice pentru aplicarea Legii nr. 9/1998. Prin urmare, nu pot fi primite criticile formulate, câtă vreme înțelesul sintagmelor criticate este clar explicat printr-un act publicat în Monitorul Oficial al României, așadar, accesibil și suficient, potrivit rigorilor constituționale și convenționale mai sus enunțate, pentru ca destinatarii normei să își poată adecva conduita (a se vedea, mutatis mutandis, Decizia nr. 771 din 28 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 11 martie 2020). … 27.Ca atare, critica referitoare la încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție, sub aspectul lipsei de claritate și previzibilitate a normelor de lege criticate, este neîntemeiată. … 28.În final, Curtea constată că, deși autorul excepției invocă în mod formal prevederile constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 44 referitor la dreptul de proprietate privată și ale art. 129 privind folosirea căilor de atac, în realitate acesta nu motivează pretinsa contrarietate a dispozițiilor de lege criticate cu prevederile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. … 29.În final, cât privește critica referitoare la numirea, prin ordin al prefectului, a membrilor comisiei pentru aplicarea Legii nr. 9/1998, Curtea reține că aceasta a fost invocată direct în susținerile orale ale avocatului autorului excepției în fața instanței de contencios constituțional, motiv pentru care aceste critici de neconstituționalitate nu pot fi primite, întrucât, potrivit jurisprudenței sale, cadrul procesual specific excepției de neconstituționalitate rezultă din încheierea de sesizare și din motivarea scrisă a autorului, iar aceasta din urmă nu poate fi completată în fața Curții Constituționale cu elemente ce nu au fost puse în discuția părților în fața instanței judecătorești (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 932 din 13 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 22 decembrie 2012). … 30.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Paul Dimitrie Paris în Dosarul nr. 21.608/3/2016 al Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 2 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (2) din Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește