DECIZIA nr. 551 din 18 septembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Traian Bica în Dosarul nr. 3.038/63/2017 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.623D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă doamna avocat Alina Fetiță, cu delegație de substituire a avocatei Alina Dodocioiu, depusă la dosar, și se constată lipsa celeilalte părți, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 805D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, excepție ridicată de Aurelian Chirică în Dosarul nr. 3.253/91/2017 al Tribunalului Vrancea – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, care a depus la dosarul cauzei și concluzii scrise, în sensul admiterii excepției de neconstituționalitate, lipsă fiind cealaltă parte, față de care procedura de citare este legal îndeplinită. … 5.Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. Doamna avocat Alina Fetiță și partea prezentă, precum și reprezentantul Ministerului Public sunt de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 805D/2018 la Dosarul nr. 2.623D/2017, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul avocatei Alina Fetiță care arată, mai întâi, că excepția de neconstituționalitate îndeplinește condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992. Apoi susține că prevederile criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Constituție care interzice discriminarea, deoarece piloții civili, spre deosebire de piloții militari, beneficiază la calculul pensiei de primele și premiile prevăzute de prevederile criticate. De asemenea, prevederile criticate discriminează categoria pensionarilor militari, pensionați după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015, față de categoria pensionarilor militari pensionați anterior intrării acesteia în vigoare. Primele și premiile prevăzute de dispozițiile criticate reprezintă, în cazul piloților militari, venituri permanente, întrucât țin de activitatea curentă, zilnică a acestora și nu sunt premii acordate în virtutea unor performanțe obținute. … 7.Președintele Curții acordă cuvântul, în continuare, părții Chirică Aurelian care se referă, mai întâi, la natura primelor personalului aeronautic. Astfel, arată că primele orare de zbor, de încercare, recepție și verificare în zbor a aeronavelor se acordă în temeiul art. 48 din Statutul personalului aeronautic militar, aprobat prin Legea nr. 35/1990. Arată că acestea nu sunt premii, ci sporuri profesionale, acordate de legile de salarizare și recunoscute de legile de pensii, în succesiunea lor până la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 care modifică nepermis art. 28 din Legea nr. 223/2015. … 8.Primele sunt acordate pentru refacerea capacității de luptă a personalului aeronautic din cauza stresului, a regimului de vibrații, radiații, a suprasarcinilor și a solicitărilor care au loc la bordul aeronavelor. Acestea sunt deci o compensare financiară. Primele nu sunt premii ocazionale, care sunt date de comandanți cu diferite ocazii. Similar cu primele de zbor, la aviația civilă există indemnizațiile de zbor. Și piloții militari, și cei civili primesc aceste prime și, respectiv, indemnizații pentru orele de zbor, încă de la nașterea aviației militare și civile. … 9.Arată că există continuitate legislativă și enumeră actele normative din materia salarizării și a pensiilor prin care, de-a lungul timpului, s-au acordat aceste prime de zbor. Din 1977 până în 2016, nicio lege a pensiilor militare și nici forma inițială a Legii nr. 223/2015 nu au micșorat baza de calcul al acestora. Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 a modificat 20 de articole din Legea nr. 223/2015, 4 dintre acestea fiind fundamentale pentru calcularea pensiilor militare. … 10.Pensionarii piloți militari sunt discriminați prin raportare la ceilalți pensionari militari. Prin neluarea în considerare a acestor sporuri în calcularea pensiilor piloților militari nu se asigură diferențierea corespunzătoare a pensiilor militare în funcție de activitatea concretă desfășurată. Astfel, în vreme ce ofițerii militari care lucrează cu documente secrete primesc indemnizație pentru acest lucru, piloții militari nu primesc prime orare de zbor pentru activitatea de bază, desfășurată un anumit număr de ani. Introducerea primelor orare de zbor și de încercare la calcularea pensiilor nu constituie un privilegiu. … 11.Cu referire la discriminarea piloților militari prin raportare la personalul aeronautic civil arată că există o simetrie între cele două categorii de personal aeronautic. Temeiul dreptului la acordarea acestor sporuri profesionale îl reprezintă activitatea de exploatare efectivă în zbor a aeronavelor militare sau civile. În cazul personalului aeronautic civil, aceasta se determină prin indemnizația orară de zbor și prin indemnizație pentru încercare, verificare și reparație a tehnicii aeronautice. … 12.În continuare, autorul excepției de neconstituționalitate enumeră dispoziții din legile succesive privind statutul personalului aeronavigant civil și, respectiv, militar, precum și din legile privind salarizarea și pensionarea prin care se acordă primele de zbor ambelor categorii. … 13.În sfârșit, autorul excepției de neconstituționalitate apreciază că Guvernul, folosind prerogativa de la art. 115 alin. (4) din Constituție, a schimbat în mod nepermis sensul și litera legii. De asemenea susține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 nu a fost aprobată, așa cum impun dispozițiile art. 115 alin. (5) și (7) din Constituție, prin lege, de către Parlament. … 14.Mai arată că data intrării în vigoare a unei legi, existența unor prevederi arbitrare, emiterea normelor juridice cu rang inferior, problema apariției unui val de litigii, acestea apărând din cauza modificărilor introduse prin dispozițiile criticate, nu reprezintă cazuri de situație extraordinară. Guvernul recunoaște în mod deschis că are în vedere modificarea voinței legiuitorului, exprimată prin Legea nr. 223/2015. Măsura Guvernului este inexplicabilă, mai ales într-un an cu creștere economică de 3,8%. Deși a fost an cu creștere economică, nu se înțelege de de ce drepturile în discuție au fost arbitrar tăiate. Depune note scrise. … 15.Având cuvântul, reprezentantului Ministerului Public arată că, în ceea ce privește dreptul la pensie, aplicabilă este legea în vigoare la momentul nașterii acestuia. Tratamentele diferite, ca urmare a unei succesiuni de legi, nu reprezintă o încălcare a principiului egalității. Persoanele aflate în aceeași situație ies, practic, la pensie în temeiul unor legi diferite. Ca atare, nu se pune problema încălcării egalității în fața legii, câtă vreme alta este legea în vigoare în momentul în care ies la pensie. … 16.Pensiile în discuție sunt pensii speciale, care nu respectă principiul contributivității, iar principiul păstrării în plată a pensiei celei mai favorabile privește doar pensiile care se bazează pe contributivitate. … 17.Cu referire la criticile aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2015 apreciază că acestea nu pot fi soluționate de către Curtea Constituțională, întrucât excedează competenței acesteia de a se pronunța asupra oportunității avute în vedere de Guvern la momentul adoptării acesteia. Ca atare, propune respingerea, ca nefondată, a excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:18.Prin Încheierea din 16 octombrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 3.038/63/2017, Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.623D/2017. … 19.Prin Încheierea din 17 aprilie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 3.253/91/2017, Tribunalul Vrancea – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Excepția de neconstituționalitate formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 805D/2018. … 20.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că, odată cu modificările aduse art. 28 din Legea nr. 223/2015, prin art. 40 pct. 4 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum și unele măsuri fiscal-bugetare, nu li s-au mai luat în considerare, în baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, veniturile brute obținute din plata primelor orare de zbor, veniturile brute obținute din plata primelor speciale pentru încercarea, recepția și verificarea în zbor a tehnicii aeronautice. Prin suprimarea din baza de calcul al pensiilor a primelor și premiilor, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă, s-a realizat o discriminare pentru piloții militari, în comparație cu piloții civili. Astfel, în timp ce din pensiile piloților militari au dispărut prima orară de zbor, specifică pilotului comandant de zbor, precum și prima de încercare, recepție și verificare în zbor a tehnicii aeronautice, pensiile piloților civili, care sunt stabilite în conformitate cu Legea nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă din România, conțin în calculul lor indemnizația orară de zbor sau indemnizația pe oră de serviciu pentru zbor, realizându-se o discriminare între aceste două categorii de piloți. … 21.Potrivit autorilor, personalul aeronavigant din aviația civilă are în baza de calcul al pensiilor toate veniturile brute realizate, inclusiv indemnizațiile pentru orele de zbor și pentru încercare, recepție și verificare în zbor a tehnicii aeronautice. … 22.În continuare, se arată că, pentru eliminarea discriminării, trebuia ca prima orară de zbor și prima specială pentru încercarea, recepția și verificarea în zbor a tehnicii aeronautice să facă parte din baza de calcul al pensiilor, așa cum similar arată Curtea Constituțională în Decizia nr. 87 din 1 iunie 1999 cu referire la reconsiderarea grupelor de muncă. … 23.În opinia autorilor, din cauza neluării în considerare a acestor sporuri profesionale, nu se asigură diferențierea corespunzătoare a pensiilor militare, în funcție de activitatea concretă desfășurată, și niciun tratament juridic corespunzător personalului aeronavigant, respectiv piloților militari pensionari, care au îndeplinit misiuni de luptă în aer, față de pensionarii militari care au activat la sol. Acest tratament exclude diferențierile de pensie între militari, corespunzătoare gradului de pericol avut pe timpul desfășurării activității de zbor, gradului de efort fizic și psihic suplimentar depus, față de celelalte categorii de pensionari militari care și-au desfășurat activitatea la sol și care au pensii asemănătoare cu cei din categoria de pensionari militari din care fac parte și autorii. În acest fel, conchid autorii, se aduce atingere art. 16 alin. (1) din Constituție, deoarece, la muncă total diferită, pensiile sunt egale. … 24.În continuare, autorii apreciază că, la o comparație a prevederile art. 13 lit. a) din Legea nr. 24/2000 cu prevederile criticate, se observă că acestea din urmă nu au fost corelate cu prevederile Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Anexa VII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, Ordine publică și Siguranță națională“). În plus, înseși prevederile art. 109 din Legea nr. 223/2015 instituie obligativitatea acestei corelări. … 25.Autorii conchid că, pentru argumentele expuse, este evident că dispozițiile criticate sunt contrare art. 16 din Constituție și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 26.Tribunalul Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu conțin dispoziții discriminatorii, în sensul art. 16 din Constituție, acestea aplicându-se, în egală măsură, tuturor persoanelor aflate în situația prevăzută de normele legale. … 27.Tribunalul Vrancea – Secția I civilă arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Faptul că prin art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 s-au exclus din baza de calcul al pensiilor primele și premiile de care au beneficiat titularii drepturilor de pensie nu reprezintă o discriminare între pensionarii foști piloți militari și pensionarii foști militari care au activat la sol, astfel cum a învederat reclamantul, întrucât prin aceste dispoziții legale sunt excluse din baza de calcul al pensiei toate primele și premiile, menținându-se doar trei excepții de la această regulă, nefăcându-se nicio distincție între modul de aplicare a acestor prevederi persoanelor care au activat ca piloți militari față de militarii care au activat la sol. Așadar, aceste dispoziții se aplică în egală măsură tuturor beneficiarilor Legii nr. 223/2015, fără nicio deosebire. … 28.De asemenea, în opinia instanței, nu trebuie ignorat faptul că pensia militară reprezintă o pensie specială, care nu este stabilită potrivit principiului contributivității, astfel cum reiese cu claritate din cuprinsul Legii nr. 223/2015 și, în special, din prevederile art. 2 din acest act normativ. În acest text legal se menționează, totodată, că unul dintre principiile de bază ale sistemului pensiilor militare de stat este principiul egalității, prin care se asigură tuturor participanților la sistemul de pensii militare de stat un tratament nediscriminatoriu între persoane aflate în aceeași situație juridică, în ceea ce privește drepturile și obligațiile prevăzute de lege. … 29.În ceea ce privește discriminarea care ar exista între personalul aeronautic militar și personalul aeronautic civil, instanța reține că cele două categorii de personal se află în situații juridice distincte, astfel că nu se poate vorbi de tratament diferențiat al unor cazuri egale, modul de stabilire a pensiilor persoanelor menționate fiind reglementat distinct, pentru militari prin Legea nr. 223/2015, iar pentru personalul aeronautic civil prin Legea nr. 223/2007. … 30.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 31.Avocatul Poporului, exprimându-și punctul de vedere în Dosarul nr. 2.623D/2017, arată că dispozițiile criticate sunt constituționale.  … 32.Astfel, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție.  … 33.Cu referire la pretinsa încălcare a dreptului de proprietate, prin diminuarea pensiei, considerată drept câștigat, Avocatul Poporului reține, în primul rând, că modificarea modului de calcul al pensiei de serviciu s-a realizat înainte de intrarea în vigoare a legii, astfel încât intervenția legiuitorului delegat nu a afectat drepturi câștigate, pensiile în baza Legii nr. 223/2015 nefiind în plată la data modificării.  … 34.În al doilea rând, pensia militară de stat nu este o pensie bazată pe contributivitate, ci una derogatorie de la principiul contributivității, acesta din urmă stând la baza pensiilor publice stabilite conform Legii nr. 263/2010. Spre deosebire de pensiile publice, pensiile militare de stat nu se plătesc din bugetul asigurărilor sociale – constituit din contribuțiile individuale, ci de la bugetul de stat [art. 5 alin. (2) din Legea nr. 223/2015]. Or, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul păstrării în plată a cuantumului cel mai favorabil al pensiei vizează numai pensiile întemeiate pe sistemul contributiv, întrucât numai în acest caz cuantumul pensiei poate fi considerat ca fiind un drept câștigat.  … 35.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile orale ale avocatei și ale părții prezente, precum și concluziile scrise ale acesteia din urmă, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:36.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 37.Referitor la obiectul excepției de neconstituționalitate, Curtea constată, în urma examinării criticilor de neconstituționalitate formulate în Dosarul Curții nr. 2.623D/2017, că, în realitate, nu sunt criticate decât dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 și nu cele ale art. 28 din Legea nr. 223/2015, în întregul său, așa cum a reținut instanța judecătorească. Ca atare, în cele două dosare conexate, Curtea urmează a se pronunța exclusiv asupra constituționalității dispozițiilor art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015. Acestea se referă la unul dintre veniturile care face parte din categoria de venituri care nu se includ în baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, respectiv primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă, și au următorul conținut: „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: (…) e) primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă;“. … 38.Autorii excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, precum și art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.  … 39.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, într-o altă cauză, soluționată prin Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018, au fost criticate dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. h) din Legea nr. 223/2015, potrivit cărora „Baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/polițist/funcționar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, la alegerea persoanelor prevăzute la art. 3 lit. a)-c), în care nu se includ: (…) h) plățile compensatorii și ajutoarele la trecerea în rezervă sau direct în retragere, respectiv la încetarea raporturilor de serviciu cu drept la pensie“, arătându-se că acestea sunt discriminatorii, întrucât creează o situație inechitabilă în raport cu beneficiarii altor tipuri de pensii speciale, cărora aceleași drepturi le sunt incluse în baza de calcul al pensiei (a se vedea paragraful 5 al deciziei menționate). La o examinare comparativă, pe de o parte, a acestor critici și, pe de altă parte, a criticilor ridicate în prezenta cauză, se observă că, în ambele cauze, este invocată o pretinsă discriminare a beneficiarilor pensiilor militare de stat față de alte două categorii de beneficiari de pensii de serviciu, respectiv magistrații, în cauza soluționată prin Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, și personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, în cauza de față.  … 40.În analiza unor critici care se susțin pe dispozițiile art. 16 alin. (1) din Constituție în materia pensiilor, punctul de plecare îl reprezintă principiul, constant urmat în jurisprudența Curții, de pildă în Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 19 august 2016, paragraful 16, potrivit căruia legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor. În acest sens este și Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007.  … 41.Prin urmare, legiuitorul este îndreptățit, în principiu, să stabilească, așa cum a făcut-o prin adoptarea prevederilor criticate în prezenta cauză, modul de calcul al pensiilor militarilor, respectiv că nu se includ în baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat primele și premiile, cu excepția primelor de clasificare, de specializare și de ambarcare pe timpul cât navele se află în baza permanentă. Dar, a reținut Curtea în Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016, paragraful 16, reglementând condițiile de acordare a pensiilor și modul de calcul al acestora, legiuitorul este ținut să respecte prevederile constituționale referitoare la egalitatea în drepturi care impun un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situații identice. … 42.Cu toate acestea, Curtea Constituțională a statuat în jurisprudența sa, așa cum este Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, că împrejurări diferite, care plasează diferitele categorii de persoane în situații obiectiv diferite, justifică însă, iar uneori chiar impun instituirea unui tratament juridic diferit, fără ca prin aceasta să se aducă vreo atingere principiului egalității în drepturi. … 43.Aplicând acest considerent al Deciziei nr. 1.359 din 13 octombrie 2011 în ceea ce privește discriminarea invocată în cauza soluționată prin Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, Curtea a arătat, în paragraful 17 al acesteia, că pensionarii din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională reprezintă o categorie distinctă de cea a altor categorii de pensionari, beneficiari ai unor pensii speciale. Astfel, legiuitorul, instituind beneficiul unor pensii acordate în condiții mai avantajoase anumitor categorii profesionale, a înțeles să instituie reglementări diferite, care au ca fundament particularitățile acestor profesii. În acest sens pot fi amintite, cu titlu de exemplu, cele reținute de Curtea Constituțională prin Decizia nr. 42 din 24 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 164 din 13 martie 2012, în care a arătat că militarii, polițiștii sau funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciarelor nu au un statut constituțional și legal similar magistraților, aceștia nebeneficiind de garanțiile de independență specifice magistraților. … 44.Curtea reține, cu referire la cauza de față, că autorii excepției de neconstituționalitate susțin că dispozițiile criticate discriminează personalul aeronautic din aviația militară, al cărei statut a fost aprobat prin Legea nr. 35/1990, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 5 decembrie 1990, față de personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, al cărui statut a fost reglementat prin Legea nr. 223/2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 481 din 18 iulie 2007. … 45.Modul de calcul al pensiilor personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă este reglementat de dispozițiile art. 42^2 alin. (2) din Legea nr. 223/2007, potrivit cărora „Venitul total brut realizat într-o lună, care stă la baza calculului pensiei de serviciu de către casele teritoriale de pensii, reprezintă suma veniturilor prevăzute la art. 42 lit. a),b), c) și e) și va fi menționat în documentul emis de către angajator, pe răspunderea acestuia.“ Dispozițiile art. 42 din această lege enumeră drepturile de care beneficiază personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, două dintre aceste drepturi, respectiv cel reglementat de art. 42 lit. d) din Legea nr. 223/2007 – concediu de odihnă suplimentar plătit, cu durata de 12 zile, necesar pentru refacerea capacității de zbor și pentru prevenirea îmbolnăvirilor profesionale, într-o stațiune balneoclimaterică de tratament, asigurat de către angajator, inclusiv transportul – și, respectiv, art. 42 lit. h) din Legea nr. 223/2007 – diurnă în valută, în cazul deplasării în afara granițelor țării, în scopul executării misiunilor de zbor și/sau misiunilor de zbor de antrenament și control pe simulator, neintrând în calculul pensiei de serviciu.  … 46.La o analiză comparativă a reglementării modalității de calcul, pe de o parte, al pensiei militare de stat și, pe de altă parte, al pensiei cuvenite personalului aeronautic civil profesionist, se observă că, în ambele situații, anumite categorii de venituri sunt excluse de la calcularea pensiei.  … 47.Curtea reține că îndreptățirea la beneficiul pensiei de serviciu reglementate de Legea nr. 223/2015 este dată de apartenența la categoria de militar, a cărei definiție este oferită de art. 3 lit. a) din Legea nr. 223/2015: „În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație: a) militar – cadrul militar, astfel cum este definit de Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, cu modificările și completările ulterioare, soldatul și gradatul profesionist, așa cum sunt definiți de Legea nr. 384/2006 privind statutul soldaților și gradaților profesioniști, cu modificările și completările ulterioare, militarul angajat pe bază de contract, jandarmul angajat pe bază de contract, precum și preotul militar, așa cum este definit de Legea nr. 195/2000 privind constituirea și organizarea clerului militar.“ … 48.Categoria de subiecte de drept față de care autorii, în calitatea lor de membri ai personalului aeronautic din aviația militară, se consideră discriminați este definită de dispozițiile art. 3 din Legea nr. 223/2007, potrivit cărora „Personalul aeronautic civil navigant profesionist este categoria profesională din aviația civilă care, după absolvirea unei forme de învățământ recunoscute și certificate de către instituțiile abilitate ale statului, obține licență și calificare pe tip/clasă de aeronavă civilă, emise sau recunoscute de Autoritatea Aeronautică Civilă Română, având atribuții la bordul unei aeronave civile în timpul zborului, și care este remunerat pentru executarea de activități aeronautice civile, în baza unui contract individual de muncă încheiat cu un angajator având sediul sau filială în România.“ … 49.Astfel, pensia de serviciu la care sunt îndreptățiți autorii excepției de neconstituționalitate nu li se cuvine în temeiul apartenenței lor la categoria de personal aeronautic din aviația militară a României, ci la cea de militari. Prin urmare, categoria de subiecte de drept din care fac parte și autorii nu este vizată, în mod expres și exclusiv, de actul normativ care reglementează pensia de serviciu care li se cuvine, așa cum este cazul categoriei personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă, singura categorie îndreptățită la obținerea pensiei de serviciu reglementată de Legea nr. 223/2007.  … 50.Critica autorilor excepției de neconstituționalitate omite rațiunea pentru care legiuitorul nu a reglementat, printr-o lege exclusiv aplicabilă acestora, regimul pensiei acordate personalului aeronautic din aviația militară, așa cum a procedat în cazul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă. Astfel, în vreme ce pensia de serviciu acordată categoriei de persoane din care fac parte și autorii nu este reglementată de dispozițiile legii speciale care reglementează statutul acestora, respectiv Legea nr. 35/1990, pensia de serviciu acordată piloților civili este reglementată de Legea nr. 223/2007 care stabilește statutul acestora.  … 51.Prin urmare, legiuitorul trebuie să beneficieze de o anumită flexibilitate în identificarea și adoptarea acelei soluții normative care să se aplice fiecăreia dintre aceste categorii de persoane. În aceste condiții însă legiuitorul nu mai poate fi ținut, cu aceeași strictețe, să aplice standardul impus de art. 16 alin. (1) din Constituție în ceea ce privește modalitatea de calcul al pensiei de serviciu, pe de o parte, a personalului aeronautic din aviația militară și, pe de altă parte, a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă.  … 52.La baza acestei reglementări diferențiate se află deci judecata legiuitorului care a considerat că, din perspectiva modului de calcul al pensiei speciale, asemănările dintre personalul aeronautic din aviația militară și restul destinatarilor Legii nr. 223/2015 sunt mai relevante decât asemănările dintre personalul aeronautic din aviația militară și personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă.  … 53.Curtea reține, prin urmare, că statul s-a menținut în limitele unei evaluări rezonabile, obiective, atunci când a apreciat că, din perspectiva modului de calcul al pensiei de serviciu al unor persoane cum sunt și autorii excepției, mai relevantă este apartenența lor la categoria de militari decât la categoria de piloți. Legiuitorul are o anumită marjă de apreciere a relevanței asemănărilor și deosebirilor dintre diverse categorii de subiecte de drept atunci când reglementează, în mod mai mult sau mai puțin diferit, regimul juridic al acestora. Astfel, potrivit Hotărârii Curții Europene a Drepturilor Omului din 23 iulie 1968, în Cauza „Aspecte privind regimul lingvistic în școlile belgiene“ împotriva Belgiei, paragraful 10, „Autoritățile naționale competente se confruntă frecvent cu situații și probleme care, având în vedere diferențele inerente acestora, pretind soluții legale diferite; mai mult, anumite inegalități tind doar la corectarea inegalităților factuale.“ … 54.Prin urmare, Curtea constată că nu este contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție reglementarea pensiilor de serviciu ale piloților militari în aceeași manieră cu a celorlalți militari și nu într-o manieră similară cu cea în care este reglementată pensia de serviciu a unei categorii profesionale similare.  … 55.Cele reținute anterior sunt aplicabile, în egală măsură, și în ceea ce privește argumentul autorilor excepției de neconstituționalitate potrivit căruia dispozițiile criticate sunt discriminatorii întrucât nu diferențiază în mod corespunzător între pensiile militarilor. … 56.În sfârșit, cu referire la presupusa necorelare dintre prevederile criticate cu cele ale Legii nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice (Anexa VII – Familia ocupațională de funcții bugetare „Apărare, Ordine publică și Siguranță națională“), Curtea reamintește că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestui text cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției [a se vedea Decizia nr. 262 din 23 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 427 din 16 iunie 2015, paragraful 16].  … 57.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Traian Bica în Dosarul nr. 3.038/63/2017 al Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și de Aurelian Chirică în Dosarul nr. 3.253/91/2017 al Tribunalului Vrancea – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 28 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Dolj – Secția conflicte de muncă și asigurări sociale și Tribunalului Vrancea – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește