DECIZIA nr. 550 din 26 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 351 din Codul penal, excepție ridicată de Traian Simion în Dosarul nr. 29.902/3/2013* al Curții de Apel București – Secția I penală, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.855 D/2017. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Nicolae Duduianu a depus, la dosarul cauzei, note scrise, prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată. Se arată că textul criticat a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, din perspectiva unor critici similare. Se susține că sintagma „ca îndeletnicire“ din cuprinsul art. 351 din Codul penal îndeplinește cerințele de claritate, precizie și previzibilitate, folosirea ei de către legiuitor denotând calificarea acestei infracțiuni ca fiind una de obicei. Se arată că revine organului judiciar atribuția de a aprecia, în concret, având în vedere și jurisprudența Curții Constituționale, dacă fapta care face obiectul urmăririi penale sau al judecății îndeplinește condițiile de tipicitate ale infracțiunii. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 12 ianuarie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 29.902/3/2013*, Curtea de Apel București – Secția I penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 351 din Codul penal, excepție ridicată de Traian Simion într-o cauză având ca obiect soluționarea unor apeluri formulate împotriva unei sentințe penale prin care autorul excepției a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de camătă. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că sintagma „ca îndeletnicire“, din cuprinsul prevederilor art. 351 din Codul penal, este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, aspect ce face ca textul criticat să fie ambiguu și să dea naștere unor confuzii, atât în rândul magistraților, cât și în rândul altor practicieni care aplică, în mod curent, dispozițiile Codului penal. Mai mult, se susține că, pentru motivele anterior invocate, textul criticat este inaplicabil și că acesta creează o stare de disconfort în rândul cetățenilor, care, pentru a nu cădea în sfera ilicitului penal, se află în situația de a nu mai împrumuta sume de bani rudelor sau prietenilor, cu titlu de ajutor. … 6.Curtea de Apel București – Secția I penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la Decizia Curții Constituționale nr. 82 din 23 februarie 2016, prin care excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 351 din Codul penal a fost respinsă ca neîntemeiată. … 7.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 8.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că prevederile art. 351 din Codul penal sunt clare, precise și previzibile, din perspectiva sensului sintagmei „ca îndeletnicire“, permițând destinatarilor legii penale să își adapteze conduita la rigorile acesteia. Se mai arată că prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție nu sunt aplicabile în prezenta cauză, întrucât norma juridică criticată aparține dreptului penal substanțial, iar dreptul la un proces echitabil este asigurat prin garanții specifice dreptului procesual penal. … 9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale supuse controlului de constituționalitate sunt constituționale și că își menține punctul de vedere exprimat și reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 82 din 23 februarie 2016. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autorului excepției, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 351 din Codul penal, care au următorul cuprins: „Darea de bani cu dobândă, ca îndeletnicire, de către o persoană neautorizată, se pedepsește cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.“ … 13.Se susține că textul criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (5) cu privire la calitatea legii, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil și ale art. 25 privind libera circulație. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile art. 351 din Codul penal au mai fost supuse controlului de constituționalitate, prin raportare la critici de neconstituționalitate similare, fiind pronunțată, în acest sens, Decizia nr. 82 din 23 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 370 din 13 mai 2016, prin care a respins, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate invocată. … 15.Prin Decizia nr. 82 din 23 februarie 2016, precitată, paragrafele 14-17, Curtea a reținut că infracțiunea de camătă constă în darea de bani cu dobândă, de către o persoană neautorizată, ca îndeletnicire. Curtea a constatat că legiuitorul nu a definit, în mod expres, în cuprinsul legii penale noțiunea de „îndeletnicire“, neindicând cu exactitate frecvența actelor materiale pe care aceasta o presupune. Sintagma utilizată de legiuitor, „ca îndeletnicire“, califică fapta ca fiind o infracțiune de obicei, prin urmare, numărul actelor materiale de dare de bani cu dobândă, de către o persoană neautorizată, trebuie să fie suficient de mare pentru a denota comiterea acestora în mod frecvent sau constant. Astfel, legiuitorul a lăsat instanței judecătorești învestite cu soluționarea cauzei penale o marjă de apreciere cu privire la numărul actelor materiale care conferă acțiunii caracter de îndeletnicire. Această marjă de apreciere este justificată prin particularitățile condițiilor concrete în care este săvârșită fiecare infracțiune de camătă. … 16.De asemenea, Curtea a constatat că incriminarea infracțiunii de camătă, ca infracțiune de obicei, fără a specifica numărul necesar și suficient al actelor materiale ce trebuie comise pentru ca organele judiciare să poată reține această infracțiune și fără a face referire la un anumit nivel al dobânzii, superior celui legal, denotă faptul că legiuitorul a avut în vedere, cu prilejul reglementării textului criticat, pericolul social sporit al faptei de a da bani cu împrumut atunci când autorul ei nu deține o autorizație în acest sens. … 17.Totodată, Curtea a reținut că prevederile art. 351 din Codul penal constituie rezultatul unei anumite dinamici a nevoilor de protecție a relațiilor sociale prin intermediul normelor de drept penal, dar și că acestea reprezintă opțiunea legiuitorului, potrivit politicii sale penale, și au fost reglementate cu respectarea dispozițiilor art. 61 alin. (1) din Constituție și în marja de apreciere prevăzută de norma constituțională anterior referită. … 18.Prin urmare, Curtea a constatat că maniera de reglementare a infracțiunii de camătă prin dispozițiile art. 351 din Codul penal nu lipsește textul criticat de claritate, precizie și previzibilitate, motiv pentru care nu poate fi reținută încălcarea dispozițiilor art. 1 alin. (5) din Constituție. … 19.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate pronunțată prin decizia mai sus invocată, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 20.Distinct de cele reținute prin decizia mai sus invocată, Curtea constată că dispozițiile art. 25 din Constituție nu au incidență în prezenta cauză, întrucât acestea reglementează dreptul la liberă circulație, în țară și în străinătate, precum și dreptul oricărui cetățean de a-și stabili domiciliul sau reședința în orice localitate din țară, de a emigra și de a reveni în țară, aspecte care nu sunt garantate prin dispozițiile art. 351 din Codul penal. … 21.De asemenea, Curtea reține că nu sunt incidente în prezenta cauză nici prevederile art. 21 alin. (3) din Constituție, întrucât dreptul la un proces echitabil este asigurat prin norme procesual penale, iar dispozițiile legale criticate constituie o normă de drept penal substanțial. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Traian Simion în Dosarul nr. 29.902/3/2013* al Curții de Apel București – Secția I penală și constată că prevederile art. 351 din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția I penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește