DECIZIA nr. 550 din 24 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (1) lit. b) și alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de Szabo Ioan în Dosarul nr. 148/112/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.094D/2020.  … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită.  … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care arată că nu este afectat principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, legea aplicându-se în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza reglementată. De asemenea, prin reglementarea caracterului definitiv al hotărârii judecătorești pronunțate de prima instanță, nu este încălcat principiul accesului liber la justiție, fiind opțiunea legiuitorului să stabilească particularitățile procedurale privind accesul la gradele de jurisdicție.  … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 12 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 148/112/2020, Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (1) lit. b) și alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum și ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative. Excepția a fost ridicată de Szabo Ioan într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului împotriva unei hotărâri judecătorești prin care a fost respinsă cererea de anulare a ordinului prefectului privind încetarea de drept înainte de termen a mandatului de primar. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține, în esență, că dispozițiile art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 sunt neconstituționale, deoarece creează inechitate și încalcă principiul egalității în cadrul aceleiași categorii a aleșilor locali în privința cărora s-a constatat/dispus prin ordin al prefectului operarea sancțiunilor reglementate de art. 25 alin. (1) și (2) din Legea nr. 176/2010, pe baza rapoartelor Agenției Naționale de Integritate rămase definitive, în sensul că numai soluția pronunțată în contestația formulată de alesul local primar este definitivă, pe când soluția pronunțată în contestația formulată de alesul local (consilier local, viceprimar sau consilier județean), în situația unui ordin similar, se bucură de dublul grad de jurisdicție, fiind supusă controlului instanței superioare prin intermediul posibilității exercitării căii de atac a recursului, în acest din urmă caz fiind aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004. … 6.De asemenea, autorul susține neconstituționalitatea dispozițiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, deoarece prin sintagma „încetarea mandatului“ din cuprinsul acestui articol s-a delegat atribuția de legiferare specifică numai puterii legislative către puterea judecătorească. Neprecizând dacă sintagma „încetarea mandatului“ se referă la mandatul în care alesul local/primar a fost găsit în stare de incompatibilitate sau la mandatul în care a rămas definitiv raportul de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, Parlamentul a lăsat în sarcina instanțelor de judecată să adauge la lege, după propriile raționamente, atunci când sunt puse în situația să aleagă care este mandatul la care ar fi vrut să se refere Parlamentul atunci când a legiferat. Art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 instituie nu doar interdicția de a mai ocupa o funcție publică pe o perioadă de 3 ani, ci și momentele de la care aceasta începe să curgă raportat la numeroasele situații care se pot ivi în practică. … 7.Totodată, susține că, în integralitatea sa, art. 25 din Legea nr. 176/2010 este neconstituțional, în măsura în care se aplică unor fapte de conflict de interese săvârșite sau unor stări de incompatibilitate finalizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010. De asemenea, în opinia autorului, dispozițiile art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 sunt neconstituționale, în măsura în care se aplică stărilor de incompatibilitate ori conflictelor de interese finalizate sau săvârșite anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019. Ambele texte de lege reprezintă norme de drept material, care conțin sancțiuni aplicabile încălcării regimului juridic al conflictelor de interese și încălcării regimului juridic al incompatibilităților. Dacă în privința normelor de drept procedural legiuitorul a prevăzut aplicabilitatea imediată a procedurilor reglementate de Legea nr. 176/2010, respectiv de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 și continuarea procedurilor începute pe vechile reglementări conform noilor proceduri, în privința sancțiunilor (norme de drept material) legiuitorul nu a prevăzut această posibilitate. Astfel, în practică au fost pronunțate soluții diferite, deși legea nu putea nici retroactiva și nici ultraactiva peste limitele de timp în care s-a săvârșit fapta de conflict de interese ori a existat starea de incompatibilitate și acestea și-au epuizat efectele. … 8.Autorul mai susține neconstituționalitatea art. 25 din Legea nr. 176/2010 și a art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, deoarece aceste dispoziții nu conțin norme referitoare la înlăturarea aplicării sancțiunilor pentru aleșii locali cu privire la care există rapoarte de evaluare definitive întocmite de Agenția Națională de Integritate prin care se confirmă starea de incompatibilitate cauzată de faptul că, în paralel cu demnitatea publică, aceștia au fost membri în consiliile de administrație ale unor școli, rapoarte anterioare intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educației, cercetării științifice și pentru modificarea unor acte normative și a Legii nr. 128/2017 pentru modificarea și completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, prin care a fost eliminat acest tip de incompatibilitate. Se încalcă astfel principiul constituțional privind egalitatea în drepturi. Or, orice sancțiune trebuie să se bazeze pe legea în vigoare în momentul aplicării, în caz contrar, prin abuz de putere, fiind îngrădite drepturi fundamentale. … 9.Curtea de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate a art. 160 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 este întemeiată. Este adevărat că ar fi justificat caracterul definitiv al hotărârii pronunțate în primă instanță, pe de o parte, de urgența reală a procedurii, fiind necesar să fie clarificată cât mai repede situația mandatului de primar din orice unitate administrativ-teritorială, iar, pe de altă parte, de natura relativ ușoară a cauzei. Este însă, de asemenea, adevărat că astfel cum rezultă din prevederile art. 204 alin. (13) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 coroborat cu art. 204 alin. (2) din același act normativ, în privința consilierului local aflat în aceeași situație, hotărârea nu este definitivă. Or, diferența de tratament este în mod vădit nejustificată, neexistând niciun motiv pentru a stabili un regim juridic diferit în privința primarului față de consilierii locali, mai ales că în alte situații, prevăzute de art. 204 alin. (13) menționat anterior, această diferență nu există. … 10.Cu privire la art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, instanța apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât în speță se pune problema interpretării textului legal, atribut al instanței de judecată, iar în caz de practică neunitară Codul de procedură civilă a prevăzut mecanisme de unificare a acestei practici. Nu este, în consecință, necesar să se constate neconstituționalitatea textului legal, ci doar să se stabilească interpretarea corectă a acestuia, nicio interpretare nefiind însă contrară prevederilor Constituției. Cu privire la art. 25 din Legea nr. 176/2010, în integralitatea sa, și cu privire la art. 160 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, opinia instanței este că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât s-au prezentat argumente referitoare la aplicarea textelor de lege, nu cu privire la relația acestora cu dispozițiile constituționale. Cu titlu de exemplu, se arată că încetarea mandatului de primar [prevăzută în prezent de art. 160 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019] era reglementată și în Legea administrației publice locale nr. 215/2001, așa încât se pune problema stabilirii legii aplicabile pentru o faptă săvârșită anterior intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019. … 11.Cu privire la excepția de neconstituționalitate „a dispozițiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010, a dispozițiilor art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019“, instanța apreciază că aceasta este neîntemeiată. Instanța observă că argumentele reclamantului vizează susținerea unor carențe ale textelor legale, referitoare la situații particulare. Or, o eventuală declarare a neconstituționalității acestora nu ar avea ca efect completarea acestor texte legale, ci ieșirea din vigoare a acestora, pentru viitor, inclusiv în privința a numeroase situații care nu au legătură cu cele expuse de reclamant. … 12.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 13.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că sintagma de la „încetarea mandatului“ din cuprinsul dispozițiilor art. 25 alin. (2) teza a doua din Legea nr. 176/2010 are în vedere ipoteza constatării definitive a stării de conflict de interese și incompatibilitate în timpul exercitării mandatului electiv. În cazul constatării acestor stări după încetarea mandatului dispozițiile art. 25 alin. (2) teza a treia din Legea nr. 176/2010 stabilesc că interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate. Prin urmare, nu este afectat principiul egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice, legea aplicându-se în mod egal tuturor celor care se află în ipoteza reglementată. … 14.Cu privire la susținerile autorului privind interpretarea diferită a textului de către instanțele judecătorești, Guvernul apreciază că aceasta nu constituie o problemă de constituționalitate, ci este o chestiune de interpretare și aplicare a legii, care excedează controlului de constituționalitate. … 15.Referitor la susținerea privind neconstituționalitatea art. 25, în întregime, din Legea nr. 176/2010 și a art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 din perspectiva aplicării legii în timp, Guvernul reține, în esență, că, în lipsa existenței unor norme tranzitorii în Legea nr. 176/2010, respectiv în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, cu privire la aplicabilitatea normelor privind încetarea mandatului de ales local, legea nouă este de imediată aplicare. Astfel, criticile autorului sesizării vizează o chestiune de interpretare și aplicare a normei juridice, și nu o chestiune de constituționalitate, în acest caz excepția fiind inadmisibilă. … 16.Totodată, în ceea ce privește susținerea că dispozițiile art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 nu prevăd dispoziții referitoare la înlăturarea aplicării sancțiunilor pentru aleșii locali care au rapoarte emise de Agenția Națională de Integritate, prin care se confirmă starea de incompatibilitate cauzată de faptul că, în paralel cu demnitatea publică, au fost membri în consiliile de administrație ale unor școli, rapoarte anterioare intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2014 și a Legii nr. 128/2017 prin care a fost dezincriminat acest tip de incompatibilitate, Guvernul apreciază că sesizarea este inadmisibilă, întrucât se critică o omisiune legislativă. Or, potrivit art. 146 din Constituție, Curtea Constituțională nu este legiuitor pozitiv, neavând competența de a se pronunța asupra omisiunilor legislative. … 17.Cu privire la neconstituționalitatea art. 160 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, în ceea ce privește caracterul definitiv al hotărârii judecătorești prin care se soluționează contestația împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării mandatului de primar, Guvernul apreciază că nu este încălcat principiul accesului liber la justiție prin reglementarea caracterului definitiv al hotărârii primei instanțe, fiind opțiunea legiuitorului să stabilească particularitățile procedurale privind accesul la gradele de jurisdicție. Accesul liber la justiție nu presupune accesul la toate căile de atac prevăzute la art. 129 din Constituție. În speță, mandatul primarului încetează de drept în cazul prevăzut la art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, prefectul doar constatând prin ordin încetarea acestui mandat. Prin urmare, instanța judecătorească are doar rolul de a constata îndeplinirea regularității îndeplinirii procedurilor pentru emiterea ordinului prefectului. În acest caz, dat fiind caracterul relativ simplu al procesului aflat pe rolul instanței judecătorești, este suficientă contestarea ordinului prefectului la instanța judecătorească, chiar dacă hotărârea acestei instanțe este definitivă. … 18.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.  … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:19.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 20.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din dispozitivul actului de sesizare, îl constituie dispozițiile art. 160 alin. (1) lit. b) și alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, precum și ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare. Din examinarea considerentelor actului de sesizare și a notelor scrise ale autorului excepției referitoare la dispozițiile art. 160 alin. (10) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, Curtea observă că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează art. 160 alin. (10) teza finală din acest act normativ, urmând a reține ca obiect al excepției aceste dispoziții legale. … 21.Dispozițiile criticate din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 au următorul cuprins:– Art. 160 alin. (1) lit. b):Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: (…);b)constatarea și sancționarea, în condițiile legii privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, a unei stări de incompatibilitate; …  … – Art. 160 alin. (10) teza finală: „Instanța de contencios administrativ este obligată să se pronunțe în termen de 30 de zile, nefiind aplicabilă procedura de regularizare a cererii. În acest caz, procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanțe este definitivă.“; …  … 22.Dispozițiile art. 25 din Legea nr. 176/2010 au următorul cuprins:(1)Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligațiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta și dacă fapta nu întrunește elementele constitutive ale unei infracțiuni.(2)Persoana eliberată sau destituită din funcție potrivit prevederilor alin. (1) sau față de care s-a constatat existența conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepția celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcție sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicția de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive și irevocabile a hotărârii judecătorești de confirmare a existenței unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.(3)Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective.(4)Prin derogare de la dispozițiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancțiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârșirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.(5)Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existența conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităților publice sau funcțiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condițiile depășirii termenului general de prescripție de 3 ani de la data săvârșirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare. … 23.În opinia autorului excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 privind universalitatea, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzei într-un termen rezonabil, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 126 alin. (2) privind competența și procedura de judecată, art. 129 privind folosirea căilor de atac și art. 148 alin. (2) privind prioritatea prevederilor tratatelor constitutive ale Uniunii Europene și a celorlalte reglementări europene cu caracter obligatoriu față de dispozițiile contrare din legile interne. … 24.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai fost supuse controlului de constituționalitate exercitat prin prisma unor critici de neconstituționalitate similare celor formulate în prezenta cauză (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 577 din 22 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 5 aprilie 2023).  … 25.Cu acel prilej, examinând excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019, Curtea a reținut că modalitatea de contestare în justiție a ordinului prefectului de constatare a încetării de drept a mandatului de primar este în mod firesc caracterizată prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situații impunând o rezolvare promptă și definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanșării procedurii pentru organizarea și desfășurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar. În aceste condiții, Curtea a constatat că prevederile legale criticate, referitoare la caracterul definitiv al hotărârii instanței de contencios administrativ prin care se soluționează acțiunea formulată de primar împotriva ordinului prefectului de constatare a încetării mandatului primarului, conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție, fără a îngrădi exercitarea dreptului la folosirea căilor legale de atac și accesul liber la justiție. Curtea a reiterat, în acord cu jurisprudența sa, că accesul la justiție nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor ordinare sau extraordinare de atac, aparține competenței exclusive a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994).  … 26.În consecință, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate asigură accesul la justiție, iar pe parcursul soluționării contestației de către instanța de contencios administrativ, ambele părți din litigiu – atât primarul, cât și prefectul – își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate reține încălcarea accesului liber la justiție. … 27.Curtea Constituțională a respins și criticile de neconstituționalitate referitoare la încălcarea art. 16 din Constituție, deoarece principiul egalității și al nediscriminării impune, pe de o parte, instituirea unui tratament juridic egal/asemănător pentru situații egale/echivalente, dar și justifică, în egală măsură, instituirea unui regim juridic diferit pentru situații care se deosebesc în mod obiectiv și rezonabil. … 28.De asemenea, referitor la invocarea soluției legislative consacrate de prevederile legale criticate, pe de o parte, și a celei referitoare la încetarea de drept a mandatului de consilier local în caz de incompatibilitate, pe de altă parte, Curtea a precizat că examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins a fi încălcate, iar nu compararea mai multor prevederi legale între ele și raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparație la dispoziții ori principii ale Constituției. … 29.Referitor la criticile de neconstituționalitate formulate cu privire la dispozițiile art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind încetarea de drept a mandatului primarului în caz incompatibilitate și ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind sancțiunile aplicabile persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese, Curtea observă că, în esență, acestea sunt similare celor analizate de Curtea Constituțională în Decizia nr. 577 din 22 noiembrie 2022, precitată. Astfel, neconstituționalitatea acestor norme este susținută prin prisma unor aspecte privind interpretarea și aplicarea lor în cauza dedusă judecății, operațiuni care excedează controlului de constituționalitate. Curtea a precizat că interpretarea legilor este operațiunea rațională, indispensabilă în procesul aplicării și respectării acestora, având ca scop clarificarea înțelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare, iar, în procesul de soluționare a cauzelor cu care au fost învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative, fără ca prin aceasta să se substituie legiuitorului, al cărui rol este edictarea normelor juridice, și nu interpretarea acestora. În consecință, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarilor revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării acțiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului legii – asigurarea integrității și transparenței în exercitarea funcțiilor și demnităților publice și prevenirea corupției instituționale. … 30.De asemenea, eventualele probleme și divergențe în interpretarea și aplicarea legii pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii. Prin Decizia nr. 1 din 18 ianuarie 2021, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție – Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 19 martie 2021, instanța supremă a decis că, în interpretarea dispozițiilor art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare [art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, cu modificările și completările ulterioare], ale art. 91 alin. (1^1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 25 alin. (1) și (3) din Legea nr. 176/2010, intervine încetarea de drept a mandatului de primar, chiar dacă acesta este ulterior mandatului în cursul căruia a fost constatată starea de incompatibilitate printr-un raport de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, a cărui legalitate a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă. … 31.Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, concretizată prin Decizia nr. 577 din 22 noiembrie 2022, precitată, soluția pronunțată, precum și considerentele care au fundamentat-o își păstrează în mod corespunzător valabilitatea și în prezenta cauză. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1 – 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:1.Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Szabo Ioan în Dosarul nr. 148/112/2020 al Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituționale în raport cu criticile formulate. … 2.Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ și ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative, excepție ridicată de același autor în același dosar al aceleiași instanțe.  … Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel Cluj – Secția a III-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește