DECIZIA nr. 550 din 14 septembrie 2021

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Marius-George Bot în Dosarul nr. 729/84/2018 al Tribunalului Sălaj – Secția civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.251D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, în principal, ca inadmisibilă, întrucât criticile formulate sunt generale, și, în subsidiar, ca neîntemeiată. Faptul că legiuitorul a prevăzut ca un polițist să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează această profesie, principii care sunt descrise în anumite legi, nu contravine textelor constituționale invocate. Principiile care guvernează profesia de polițist pot fi deduse din conținutul Legii nr. 360/2002. Ca atare, normele criticate sunt clare și previzibile, astfel încât o persoană să își poată adapta comportamentul în situația în care dorește să obțină acest statut. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea civilă din 11 decembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 729/84/2018, Tribunalul Sălaj – Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului. Excepția a fost ridicată de reclamantul Marius-George Bot într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv a unei dispoziții a Școlii de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan“ din Cluj-Napoca, prin care s-a dispus încetarea calității de elev.  … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 sunt imprevizibile, având în vedere că din conținutul textului de lege nu rezultă care anume comportament ar fi necorespunzător și care ar fi corespunzător, respectiv la ce ar trebui să se raporteze conduita unei persoane care ar dori să urmeze cursurile unei școli de agenți de poliție și, mai ales, cât de gravă ar trebui să fie fapta care aduce atingere principiilor care guvernează profesia de polițist. … 6.Se afirmă că în Legea nr. 360/2002 nu există niciun capitol/subcapitol sau nicio secțiune/subsecțiune referitoare la principiile care guvernează profesia de polițist. Prin urmare, este imposibil ca o persoană să poată cunoaște, chiar apelând la consiliere juridică, ce principii trebuie să respecte pentru a putea deveni polițist, ce norme nu trebuie să încalce și ce intensitate trebuie să aibă o eventuală încălcare a unor norme pentru a conduce la neîndeplinirea acestei condiții de accedere la cariera de polițist. … 7.Se susține că sintagma „să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist“ din art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, având în vedere că este prevăzută în cadrul condițiilor de admitere la școlile de poliție și pentru dobândirea calității de polițist, este prevăzută pentru trecut, adică pentru comportamentul anterior al candidatului, ceea ce înseamnă că principiile enunțate de art. 3 din Legea nr. 360/2002 se impun a fi respectate după dobândirea calității de polițist, în timpul exercitării acestei profesii, întrucât ele sunt intrinsec legate de exercitarea funcției polițienești. … 8.Se consideră că o persoană care nu are calitatea de polițist nu poate încălca, de exemplu, principiul gradualității, care se referă la folosirea în mod progresiv a procedeelor, a mijloacelor și a acțiunilor poliției, fiind evident că un astfel de principiu este opozabil persoanelor care deja au calitatea de polițiști, nicidecum celor care doresc să devină polițiști. Ca atare, niciunul dintre cele patru principii enunțate de art. 3 din Legea nr. 360/2002 nu poate fi, în mod rezonabil, înțeles ca principiu care guvernează profesia de polițist, opozabil candidaților la examenul de admitere în școlile de poliție. Or, astfel de principii trebuiau prevăzute și definite în Legea nr. 360/2002, pentru a se putea determina comportamentul necorespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist pe care candidatul (sau viitorul candidat) să le poată cunoaște și verifica pentru a constata dacă îndeplinește sau nu respectiva condiție. Așa fiind, norma criticată încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție.  … 9.Se apreciază că enunțarea și definirea principiilor ce guvernează profesia de polițist trebuie realizate prin lege organică, potrivit art. 73 alin. (1) lit. j) și p) din Constituție, nicidecum prin acte administrative, așa încât lipsa acestor principii din cuprinsul Legii nr. 360/2002 încalcă dispozițiile constituționale invocate. Totodată, prin delegarea unei competențe (enunțarea și definirea acestor principii) ce aparține în exclusivitate legiuitorului către un membru al Guvernului (ministrul de interne) sau către o structură subordonată Ministerului Afacerilor Interne, respectiv șefilor unor unități centrale din minister sau din Inspectoratul General al Poliției Române, se încalcă art. 1 alin. (4) din Constituție. … 10.Se consideră că se încalcă și art. 21 alin. (3) din Constituție, având în vedere că o persoană căreia i s-a respins cererea de înscriere la examenul de admitere sau, după caz, cererea de înmatriculare ori care a fost exmatriculată pentru o pretinsă neîndeplinire a condiției prevăzute de art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, în cazul în care formulează o acțiune în justiție, va fi pusă în situația de a contesta aplicabilitatea unei norme juridice imprevizibile. Totodată, nici instanța judecătorească nu are posibilitatea să verifice îndeplinirea sau neîndeplinirea de către reclamant a unor criterii clare, prestabilite de legiuitor, pentru a evalua dacă un anumit comportament este sau nu unul necorespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist. … 11.De asemenea, normele de lege criticate contravin și art. 32 alin. (1) din Constituție, care prevede și garantează dreptul la învățătură, autorul excepției fiind privat de dreptul de a urma cursurile școlii de agenți de poliție, drept câștigat în urma promovării unui examen de admitere, având în vedere că acesta a fost exmatriculat fără a exista criterii legale clare și neechivoce din care să rezulte ce comportament poate fi calificat în sensul prevăzut de textul supus controlului de constituționalitate. … 12.În final, se susține că prevederile de lege criticate contravin și art. 41 alin. (1) din Constituție, care prevede și garantează drept la muncă, acesta neputând fi îngrădit, precum și dreptul la alegerea profesiei, având în vedere că scopul reclamantului, prin susținerea examenului de admitere la școala de agenți de poliție, este acela de a obține calitatea de polițist și de a o exercita. … 13.Tribunalul Sălaj – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât nu este necesară reglementarea de către legiuitor a unei secțiuni speciale privind principiile ce guvernează profesia de polițist, cât timp ele pot fi deduse cu ușurință din conținutul legii. Instanța consideră că prevederile criticate sunt suficient de clare și previzibile astfel încât o persoană să fie în măsură să își adapteze comportamentul în raport cu cerințele impuse de textul de lege criticat, acesta coroborându-se în mod facil cu celelalte prevederi ale legii prin care sunt reglementate o serie de reguli cu caracter general ce necesită a fi respectate de polițiștii în activitate ori de cei ce doresc să urmeze o carieră polițienească. Dispozițiile criticate nu afectează dreptul reclamantului de a accede la justiție, în toate componentele sale. De asemenea, nu sunt afectate garanțiile constituționale privind exercitarea drepturilor la învățătură ori la muncă și alegerea profesiei, întrucât profesia de polițist presupune, spre deosebire de alte profesii, o serie de exigențe a căror îndeplinire trebuie verificată atât în timpul deținerii acestei calități, cât și anterior dobândirii acesteia în condițiile în care o persoană dorește să urmeze o astfel de carieră. … 14.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, notele scrise depuse la dosar, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 24 iunie 2002, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora: „La concursul de admitere în instituțiile de învățământ ale Ministerului Afacerilor Interne și la ocuparea funcțiilor de polițist în condițiile art. 9 alin. (2^1), (2^2) și (3) are acces orice persoană, indiferent de rasă, naționalitate, sex, religie, avere sau origine socială, care îndeplinește, pe lângă condițiile generale legale prevăzute pentru funcționarii publici, și următoarele condiții speciale: […] c) să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist.“ … 18.Autorul excepției apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în stat și alin. (5), potrivit căruia „în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie“, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 21 alin. (3) privind accesul liber la justiție, ale art. 32 alin. (1) care consacră dreptul la învățătură, ale art. 41 alin. (1) privind munca și protecția socială a muncii și celor ale art. 73 alin. (1) lit. j) și p) referitor la categoriile de legi. … 19.Examinând excepția de neconstituționalitate din perspectiva verificării întrunirii condițiilor de admisibilitate a acesteia, Curtea constată că obiectul cauzei în care s-a invocat neconstituționalitatea prevederilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 îl constituie anularea unui act administrativ, respectiv a unei dispoziții a Școlii de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan“ din Cluj-Napoca prin care s-a dispus încetarea calității de elev, întrucât în urma verificărilor efectuate pentru identificarea elementelor comportamentale ale candidatului s-a constatat că acesta nu îndeplinește condiția specială prevăzută de textul criticat, respectiv „să aibă un comportament corespunzător principiilor care guvernează profesia de polițist“. Prin Sentința civilă nr. 867 din 25 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 729/84/2018*, Tribunalul Sălaj – Secția civilă a luat act de cererea reclamantului autor al excepției de neconstituționalitate și a constatat renunțarea la judecarea cererii de chemare în judecată formulate în contradictoriu cu pârâta Școala de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan“ din Cluj-Napoca. … 20.Analizând condiția legăturii excepției de neconstituționalitate cu soluționarea cauzei, consacrată de dispozițiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, potrivit cărora „Curtea Constituțională decide asupra excepțiilor ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial privind neconstituționalitatea unei legi sau ordonanțe ori a unei dispoziții dintr-o lege sau dintr-o ordonanță în vigoare, care are legătură cu soluționarea cauzei în orice fază a litigiului și oricare ar fi obiectul acestuia“, astfel cum au fost interpretate în jurisprudența sa, Curtea constată că lipsește condiția interesului procesual, prin prisma efectelor unei eventuale constatări a neconstituționalității prevederilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002, întrucât autorul excepției a renunțat la judecarea cererii de chemare în judecată. Or, Curtea a subliniat în jurisprudența sa că, „în cadrul procesului judiciar, excepția de neconstituționalitate se înscrie în rândul excepțiilor de procedură prin care se urmărește împiedicarea unei judecăți care s-ar întemeia pe o dispoziție legală neconstituțională. Constatarea neconstituționalității unui text de lege ca urmare a invocării unei excepții de neconstituționalitate trebuie să profite autorilor acesteia și nu poate constitui doar un instrument de drept abstract. […] Neconstituționalitatea unei dispoziții legale nu are numai o funcție de prevenție, ci și una de reparație, întrucât ea vizează în primul rând situația concretă a cetățeanului lezat în drepturile sale prin norma criticată“ (Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragraful 30). Tot astfel, prin Decizia nr. 315 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 548 din 24 iulie 2014, paragraful 20, cu referire la Decizia nr. 29 din 21 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 3 aprilie 2014, Curtea a mai reținut că „autorul excepției de neconstituționalitate nu are un interes real, personal, în promovarea acesteia. Astfel, posibila admitere a excepției nu ar schimba cu nimic situația acestuia, ci ar privi numai drepturile altor persoane“. … 21.Cele reținute în jurisprudența precitată sunt aplicabile, mutatis mutandis, și în prezenta cauză, unde eventuala admitere a excepției de neconstituționalitate ar sluji doar unui interes general, iar nu și cauzei în care a fost ridicată, unde nu ar produce nicio consecință. Cu alte cuvinte, în prezenta cauză, examinarea constituționalității normelor criticate ar transforma, în mod nepermis, controlul pe calea excepției de neconstituționalitate într-un control abstract. … 22.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 10 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițistului, excepție ridicată de Marius-George Bot în Dosarul nr. 729/84/2018 al Tribunalului Sălaj – Secția civilă.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Sălaj – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. Valer Dorneanu
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește