DECIZIA nr. 550 din 13 iulie 2017

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 301 alin. (1) și art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal, excepție ridicată de Ilie Nicolae în Dosarul nr. 1.888/114/2015 al Tribunalului Buzău – Secția penală. Excepția formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.217D/2016. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției, personal și asistat de domnul avocat Ciob Dragoș-Mihai, cu delegație depusă la dosar. Lipsesc celelalte părți. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra notelor scrise depuse la dosar de către Consiliul Local al Comunei Cochirleanca, prin care se solicită respingerea excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele acordă cuvântul avocatului autorului excepției de neconstituționalitate, care solicită admiterea acesteia. Susține că infracțiunea de conflict de interese a fost reglementată, pentru prima dată, prin Legea nr. 278/2006, sub imperiul vechiului Cod civil și al vechiului Cod al familiei, potrivit cărora soții se aflau sub regimul comunității de bunuri. Odată cu intrarea în vigoare a noului Cod civil și a abrogării Codului familiei, infracțiunea de conflict de interese ar fi trebuit corelată cu noile prevederi ale legislației civile, care permit soților să opteze fie pentru regimul comunității de bunuri, fie pentru cel al separației de bunuri. În lipsa acestei corelări, dispozițiile art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și cele ale art. 301 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituționale. Arată că rațiunea incriminării conflictului de interese pentru situația soților a dispărut odată ce soții, potrivit noii reglementări civile, optează pentru regimul separației de bunuri. De asemenea, invocând Decizia Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016, apreciază că neconstituționalitatea dispozițiilor criticate este determinată și de lipsa unui prag al folosului patrimonial. Pentru aceste motive apreciază că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale în măsura în care acestea sunt aplicate soților aflați sub regimul separației de bunuri. În continuare, susține că și dispozițiile art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal sunt neconstituționale. Arată că termenul de intrare în vigoare a Codului penal a fost prorogat de mai multe ori, iar prin legea de punere în aplicare a acestuia a fost abrogată Legea nr. 301/2004, lege care nu a intrat niciodată în vigoare. Astfel, pentru a se respecta normele de tehnică legislativă, pentru a putea fi abrogată, Legea nr. 301/2004 trebuia să fie în vigoare. … 4.Reprezentantul Ministerului Public apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal este inadmisibilă, acestea neavând legătură cu soluționarea cauzei. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal apreciază că aceasta este neîntemeiată. Arată că, în cazul infracțiunii de conflict de interese, ceea ce contează, din perspectiva incidenței normei penale, este obținerea de servicii sau foloase de orice natură, de către funcționarul public, pentru sine sau pentru una dintre categoriile de persoane enumerate limitativ de textul de lege. Așadar, este lipsită de relevanță distincția realizată de autorul excepției cu privire la existența sau nu a comunității de bunuri. Referitor la invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 405 din 15 iunie 2016 susține că dispozițiile criticate în cauza de față nu cuprind vreo sintagmă precum cea prevăzută de infracțiunea de abuz în serviciu, neputând fi vorba despre stabilirea vreunui prag al folosului patrimonial procurat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:5.Prin Încheierea din 29 noiembrie 2016, pronunțată în Dosarul nr. 1.888/114/2015, Tribunalul Buzău – Secția penală a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 301 alin. (1) și art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal, excepție ridicată de Ilie Nicolae cu ocazia soluționării unei cauze penale. … 6.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că infracțiunea de conflict de interese a fost introdusă în legislația penală națională prin Legea nr. 278/2006, sub forma articolului 253^1 din Codul penal din 1969 și preluată cu unele nuanțe în noul Cod penal, sub forma art. 301. Astfel, incriminarea în legislația națională a infracțiunii de conflict de interese s-a făcut în perioada în care erau în vigoare vechiul Cod civil și vechiul Cod al familiei, care reglementau exclusiv regimul comunității de bunuri. În aceste condiții, autorul excepției apreciază că legislația penală ar trebui corelată cu actuala legislație în materia comunității de bunuri, în sensul existenței infracțiunii de conflict de interese numai atunci când soții se află sub regimul comunității de bunuri. Plecând de la aceste premise, susține că sintagma „soțul său“, care se regăsește atât în vechiul, cât și în noul Cod penal, este neconstituțională. În situația în care soții se află sub regimul separației de bunuri, soțul, ce are calitatea de funcționar, nu mai are niciun beneficiu în urma îndeplinirii unui act ori a participării la luarea unei decizii prin care celălalt soț, direct sau indirect, obține un folos patrimonial. … 7.În ceea ce privește dispozițiile art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal, autorul excepției susține că acestea sunt neconstituționale din perspectiva modalității de intrare în vigoare a noului Cod penal, pe de-o parte, și a modalității de abrogare a Legii nr. 301/2004, pe de altă parte. Arată că o lege nu poate fi abrogată dacă aceasta nu a intrat în vigoare. Astfel, Legea nr. 301/2004 nu putea fi abrogată prin dispozițiile noului Cod penal, decât cu încălcarea prevederilor art. 15 din Constituție. … 8.Tribunalul Buzău – Secția penală apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că, prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, Curtea Constituțională a statuat că noțiunea „soț“ nu este definită de Codul penal, fiindu-i aplicabilă definiția dată acestei noțiuni în Codul civil, respectiv art. 258 alin. (4). Astfel, instanța de judecată apreciază că dispozițiile criticate întrunesc exigențele de claritate și previzibilitate. În ceea ce privește dispozițiile art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal, făcând referire la conținutul art. 58 din Legea nr. 24/2000, apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. … 9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 10.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Făcând referire la jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, Guvernul arată că previzibilitatea și predictibilitatea unei norme presupun că destinatarul acesteia are reprezentarea aspectelor în funcție de care este obligat să își modeleze conduita. Astfel, în cazul analizat, textul de lege sancționează fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă, ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură. Textul se referă la reguli de îndeplinire a atribuțiilor funcționarilor publici, enumeră în mod clar și distinct categoriile de persoane avute în vedere și actele interzise, neputându-se susține în mod rezonabil că destinatarul normei juridice nu cunoaște înțelesul noțiunii de „soț“, indiferent care ar fi modul de reglementare a raporturilor juridice dintre aceștia în Codul civil. În continuare, susține că, potrivit art. 73 alin.(3) lit. h) din Constituție, „infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora“ se stabilesc prin lege organică, revenind legiuitorului să reglementeze care este conținutul infracțiunilor și tratamentul sancționator aplicat acestora, atât timp cât acestea sunt stabilite prin texte de lege clare, accesibile și previzibile și nu contravin principiilor constituționale. … 11.Avocatul Poporului susține că normele juridice nu există izolat, ci ele trebuie raportate la întreg ansamblul normativ din care fac parte, astfel că dispozițiile art. 253^1 din Codul penal din 1969 trebuie corelate cu cele ale art. 145 și art. 147 din același act normativ, iar prevederile art. 301 din Codul penal trebuie corelate cu cele ale art. 175 din același act normativ. Interpretarea legilor este o operațiune rațională, utilizată de orice subiect de drept, în vederea aplicării și respectării legii, având ca scop clarificarea înțelesului unei norme juridice sau a câmpului său de aplicare. Instanțele judecătorești interpretează legea, în mod necesar, în procesul soluționării cauzelor cu care au fost învestite, interpretarea fiind faza indispensabilă procesului de aplicare a legii. În ceea ce privește sintagma „soți“ din cuprinsul textelor legale criticate, Avocatul Poporului arată că, prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, Curtea Constituțională a statuat că noțiunile de „soț“, „rudă“ și „afin“, precum și cele de „raporturi de muncă“ și „raporturi comerciale“ nu sunt definite în cuprinsul Codului penal, fiind aplicabile, prin urmare, din perspectiva prevederilor art. 301 din Codul penal, definițiile date acestora în celelalte ramuri de drept și care constituie legi generale în raport cu dispozițiile dreptului penal în vigoare. … 12.Referitor la dispozițiile art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal, care stabilesc momentul intrării în vigoare a acestuia, precum și abrogarea vechiului Cod penal, Avocatul Poporului apreciază că acestea sunt constituționale, critica autorului excepției fiind formulată din perspectiva modului în care s-a făcut aplicarea legii penale în cauza sa, ceea ce nu reprezintă o problemă de constituționalitate. … 13.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând actul de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:14.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 15.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 301 alin. (1) și art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal, cu următorul conținut: – Art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969: „Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă.“; … – Art. 301 alin. (1) din Codul penal: „(1) Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.“;  … – Art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal: „(1) Prezentul cod intră în vigoare la data care va fi stabilită în legea pentru punerea în aplicare a acestuia, cu excepția dispozițiilor alin. (2) și alin. (3), care intră în vigoare la 4 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentului cod. (2) Legea nr. 301/2004 – Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, și Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004, cu modificările ulterioare, se abrogă.“ …  … 16.Autorul excepției de neconstituționalitate susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (5) potrivit căruia, în România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie și art. 15 referitor la universalitate.  … 17.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că infracțiunea de conflict de interese a fost reglementată pentru prima dată în legislația penală românească, într-o formă similară celei prevăzute la art. 301 din Codul penal în vigoare, prin art. 253^1 din Codul penal din 1969, articol introdus în cuprinsul acestui din urmă cod prin art. 1 pct. 61 dinLegea nr. 278/2006 pentru modificarea și completarea Codului penal, precum și pentru modificarea și completarea altor legi, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12 iulie 2006. … 18.În ceea ce privește conținutul constitutiv al infracțiunii, Curtea reține că acesta desemnează totalitatea condițiilor prevăzute în norma de incriminare cu privire la actul de conduită interzis (sub aspect obiectiv și subiectiv) pe care trebuie să îl realizeze subiectul pentru a înfrânge legea penală și a da naștere raportului penal de conflict. Deci, conținutul constitutiv al infracțiunii îl constituie totalitatea condițiilor cerute de lege cu privire la latura obiectivă și latura subiectivă a infracțiunii. … 19.Astfel, pentru a putea fi reținută realizarea laturii obiective a infracțiunii de conflict de interese trebuie ca îndeplinirea unui act ori participarea la luarea unei decizii să genereze și un folos patrimonial [folos material potrivit art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969] în favoarea uneia dintre persoanele enumerate în textul legal, care devin beneficiare ale acestui folos. … 20.Potrivit dispoziției criticate, beneficiar al folosului patrimonial poate fi însuși funcționarul public care îndeplinește actul ori participă la luarea unei decizii, soțul acestuia, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv al acestuia, o persoană cu care funcționarul public s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia funcționarul public a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură. … 21.Referitor la noțiunea de „soț“, Curtea observă că, prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, paragraful 18, a statuat că aceasta nu este definită în cuprinsul titlului X al părții generale a Codului penal, fiind aplicabilă, prin urmare, din perspectiva prevederilor art. 301 din Codul penal, definiția dată acesteia în celelalte ramuri de drept și care constituie legi generale în raport cu dispozițiile dreptului penal în vigoare. Astfel, Curtea a statuat că prin soți se înțelege, conform art. 258 alin. (4) din Codul civil, bărbatul și femeia uniți prin căsătorie.  … 22.În continuarea celor statuate prin decizia anterior referită, Curtea reține că, potrivit art. 259 alin. (1) din Codul civil, căsătoria este uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, încheiată în condițiile legii, iar, potrivit art. 312 alin. (1) din același act normativ, viitorii soți pot alege regimul matrimonial prevăzut de lege (comunitatea legală, separația de bunuri sau comunitatea convențională). … 23.Astfel, se observă că izvorul/fundamentul regimului matrimonial este reprezentat de căsătorie, acesta neputând exista în afara căsătoriei. Opțiunea referitoare la regimul matrimonial aplicabil căsătoriei nu afectează, însă, premisele încheierii acesteia, regimul matrimonial ales având relevanță din perspectiva relațiilor patrimoniale pe care soții le stabilesc cu terții. Tocmai de aceea Codul civil a prevăzut, la art. 313 alin. (2) și (3), obligativitatea îndeplinirii formalităților de publicitate a regimului matrimonial ales de către soți, în acest mod asigurându-se opozabilitatea față de terți. … 24.Pe de altă parte, Curtea observă că textul de lege criticat are în vedere obținerea unui folos patrimonial nu doar de către soțul funcționarului public, ci și de alte persoane, de exemplu rude ori un afin până la gradul II inclusiv, persoane cu care funcționarul public s-a aflat în raporturi de muncă în ultimii 5 ani sau din partea cărora funcționarul public a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură. … 25.Din această enumerare rezultă că, în cazul incriminării conflictului de interese, legiuitorul nu a avut în vedere regimul matrimonial al soților sau regimul juridic al bunurilor deținute de funcționarul public în raport cu persoanele enumerate de dispozițiile de lege criticate. Incriminarea conflictului de interese nu urmărește sancționarea unor situații în care sunt încălcate normele legale care conferă temei și justificare obținerii unor bunuri, ci a situațiilor în care exercitarea imparțială a atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public ar putea fi afectată.  … 26.Astfel, prin reglementarea infracțiunii de conflict de interese, legiuitorul a avut în vedere interesele, relațiile personale sau diverse forme de colaborare dezvoltate de funcționarul public cu alte persoane, independent de exercitarea dreptului de proprietate de către acesta. Din perspectiva constatării săvârșirii infracțiunii de conflict de interese nu prezintă, deci, relevanță juridică existența vreunei legături între patrimoniul funcționarului public și patrimoniul vreuneia dintre persoanele enumerate de dispoziția criticată, din perspectiva modalităților de dobândire a dreptului de proprietate.  … 27.Așa fiind, Curtea apreciază că nu poate fi reținută excepția de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și cele ale art. 301 alin. (1) din Codul penal sunt neconstituționale deoarece nu fac distincție în funcție de regimul matrimonial al soților. … 28.În ceea ce privește dispozițiile art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal, Curtea observă că acestea dispun, pe de-o parte, în legătură cu data intrării în vigoare a Codului penal, iar, pe de altă parte, în legătură cu abrogarea Legii nr. 301/2004 – Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, și a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 591 din 1 iulie 2004, cu modificările ulterioare. … 29.Curtea constată că Legea nr. 286/2009 privind Codul penal a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 510 din 24 iulie 2009, iar potrivit art. 246 din Legea nr. 187/2012, a intrat în vigoare la data de 1 februarie 2014. Astfel, intrarea în vigoare a Codului penal a survenit la o dată ulterioară publicării acestuia în Monitorul Oficial al României. Or, potrivit art. 78 din Constituție, legea se publică în Monitorul Oficial al României și intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei. … 30.În ceea ce privește abrogarea Legii nr. 301/2004 – Codul penal, Curtea reține că această lege a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 575 din 29 iunie 2004. În forma inițială a actului normativ se prevedea, la art. 512, că acesta intră în vigoare la un an de la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I. Ulterior, prin art. I pct. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2005, prin art. VI din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 50/2006 și prin articolul unic din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 73/2008, termenul de intrare în vigoare, prevăzut de art. 512 din Legea nr. 301/2004 – Codul penal, a fost prorogat, succesiv, pentru data de 1 septembrie 2006, 1 septembrie 2008, respectiv 1 septembrie 2009. … 31.Potrivit art. 446 alin. (2) din Codul penal, text care a intrat în vigoare la 4 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, adică la data de 27 iulie 2009, Legea nr. 301/2004 – Codul penal a fost abrogată. Astfel, Curtea constată că abrogarea Legii nr. 301/2004 – Codul penal a survenit anterior intrării sale în vigoare. … 32.Or, potrivit art. 58 alin. (2) din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, „În situații temeinic justificate, prin excepție de la prevederile alin. (1), actele normative de importanță și complexitate deosebită pot fi modificate, completate sau, după caz, abrogate de autoritatea emitentă și în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, și data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare, cu condiția ca intervențiile propuse să intre în vigoare la aceeași dată cu actul normativ supus evenimentului legislativ“. … 33.Astfel, Curtea constată că abrogarea actelor normative în perioada cuprinsă între data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, și data prevăzută pentru intrarea lor în vigoare este un eveniment legislativ permis de dispozițiile legii privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. Așa fiind, apreciază că nu poate fi reținută nici critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal sunt neconstituționale din perspectiva modalității de intrare în vigoare a noului Cod penal, pe de-o parte, și a modalității de abrogare a Legii nr. 301/2004, pe de altă parte. … 34.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ilie Nicolae în Dosarul nr. 1.888/114/2015 al Tribunalului Buzău – Secția penală și constată că dispozițiile art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 301 alin. (1) și art. 446 alin. (1) și (2) din Codul penal sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Buzău – Secția penală și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 13 iulie 2017.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Daniela Ramona Marițiu––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește