DECIZIA nr. 549 din 7 iulie 2020

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Mihai Vodă în Dosarul nr. 33.823/3/2016 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 98D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere că există precedent constituțional în această materie. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Încheierea din 10 noiembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 33.823/3/2016, Tribunalul București – Secția a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 322 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865, excepție ridicată de Mihai Vodă într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri de revizuire formulate în baza art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă din 1865 împotriva unei decizii pronunțate în recurs. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține, în esență, că cererea de revizuire s-a întemeiat pe dispozițiile art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă din 1865, deoarece interesele statului antrenate în speță nu au fost apărate deloc. Se susține că statul este cocreditor al debitoarei, din perspectiva taxelor și impozitelor aferente drepturilor salariale pe care societatea debitoare trebuie să le achite autorului excepției de neconstituționalitate în baza titlului executoriu. … 6.Referitor la condiția evocării fondului cuprinsă în dispozițiile legale criticate, arată că aceasta nu trebuie cerută în nicio fază a controlului judiciar al actelor de executare. Se arată că, potrivit art. 509 alin. (2) din noul Cod de procedură civilă, condiția evocării fondului nu mai este cerută pentru admisibilitatea cererii de revizuire formulate împotriva unei hotărâri pronunțate în recurs pe motivul că statul nu a fost apărat deloc. Or, în acest fel se creează o discriminare între justițiabilii care formulează o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865 și cei care formulează o cerere de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 509 din noul Cod de procedură civilă, dispozițiile legale criticate încălcând și dreptul la un proces echitabil. … 7.Tribunalul București – Secția a IV-a civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Arată că prin dispozițiile legale criticate legiuitorul a impus o condiție ce trebuie îndeplinită pentru a putea promova calea de atac extraordinară a revizuirii. Astfel, revizuirea unei hotărâri date de o instanță de recurs se poate cere atunci când aceasta evocă fondul, ceea ce implică fie stabilirea unei alte stări de fapt decât cea care fusese reținută în faza de judecată anterioară, fie aplicarea altor dispoziții legale la împrejurările de fapt ce fuseseră stabilite, în oricare din ipoteze urmând să se dea raportului juridic dedus judecății o altă dezlegare decât cea dată până la acel moment. Hotărârile instanțelor de recurs care evocă fondul sunt acelea prin care instanțele admit recursul și, rejudecând cauza dedusă judecății, modifică în tot sau în parte hotărârea recurată, nefăcând astfel obiectul cererii de revizuire deciziile prin care recursul a fost respins. Din această perspectivă, dispozițiile legale criticate nu aduc atingere principiului egalității cetățenilor în fața legii și nu constituie o discriminare prin raportare la dispozițiile art. 509 alin. (2) din noul Cod de procedură civilă, având în vedere că, prin ipoteză, discriminarea se apreciază în condiții similare, ipoteză ce nu se regăsește în speță. … 8.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. … 9.Avocatul Poporului apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. Arată că, în jurisprudența sa referitoare la principiul egalității, Curtea a reținut că acesta presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. În consecință, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice rațional, în respectarea principiului egalității cetățenilor în fața legii și a autorităților publice. În acest sens menționează Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, Decizia nr. 1.615 din 20 decembrie 2011 sau Decizia nr. 323 din 30 aprilie 2015. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2,3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate, astfel cum rezultă din încheierea de sesizare, îl reprezintă dispozițiile art. 322 teza a doua din Codul de procedură civilă din 1865. Din motivarea autorului excepției de neconstituționalitate reiese că acesta critică doar teza finală a părții introductive a art. 322 din Codul de procedură civilă din 1865 în ceea ce privește sintagma „atunci când evocă fondul“. Așadar, Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor art. 322 teza finală a părții introductive din Codul de procedură civilă din 1865, care au următorul cuprins: „Revizuirea unei hotărâri rămase definitivă în instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs atunci când evocă fondul, se poate cere în următoarele cazuri: […]“ … 13.Curtea observă că la data de 15 februarie 2013 au intrat în vigoare majoritatea dispozițiilor din noul Cod de procedură civilă. Având în vedere considerentele Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, dar și dispozițiile art. 3 alin. (1) din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, Curtea urmează să analizeze dispozițiile legale criticate din Codul de procedură civilă din 1865, întrucât continuă să își producă efecte în cauză. … 14.În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi. Din motivarea excepției de neconstituționalitate rezultă că în susținerea acesteia sunt invocate și dispozițiile art. 21 privind accesul liber la justiție, astfel cum acestea sunt interpretate potrivit art. 20 alin. (2) din Constituție și prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. … 15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, în jurisprudența sa, a mai analizat condiția evocării fondului cuprinsă în dispozițiile art. 322 teza finală din Codul de procedură civilă din 1865 și a reținut că revizuirea este o cale extraordinară de atac promovată în scopul îndreptării erorilor de fapt și numai din acest motiv, ce ține de specificul căii de atac, textul de lege criticat se referă la hotărâri pronunțate în recurs prin care se evocă fondul. Interesul legat de stabilitatea hotărârilor judecătorești definitive, precum și a raporturilor juridice la care se referă impune ca legea să stabilească riguros și limitativ cazurile și motivele pentru care se poate exercita calea de atac a revizuirii. Prevederile legale criticate sunt norme de procedură, iar, în conformitate cu dispozițiile art. 126 alin. (2) și ale art. 129 din Constituție, procedura de judecată și exercitarea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești sunt stabilite numai prin lege. Din aceste norme constituționale reiese că legiuitorul are libertatea de a stabili condițiile în care părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, cu respectarea normelor și principiilor consacrate prin Legea fundamentală și prin actele juridice internaționale la care România este parte. Pentru acest motiv, ce ține de specificul căii de atac, textul de lege criticat se referă la hotărâri pronunțate în recurs prin care se evocă fondul, adică acele hotărâri prin care fondul cauzei a fost soluționat chiar de instanța de recurs (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.430 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 828 din 10 decembrie 2010, Decizia nr. 258 din 6 martie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 20 mai 2008, Decizia nr. 876 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 524 din 28 iulie 2010, Decizia nr. 3 din 18 ianuarie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 192 din 21 martie 2011, sau Decizia nr. 1.163 din 15 septembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 25 noiembrie 2011). … 16.Considerentele și soluția reținute în deciziile amintite își păstrează valabilitatea și în prezenta cauză. … 17.În ceea ce privește temeiul formulării cererii de revizuire, art. 322 pct. 6 din Codul de procedură civilă din 1865, Curtea observă că aceste dispoziții legale apără, prin posibilitatea declanșării revizuirii, două categorii de interese, circumscrise unor categorii de subiecte de drept limitativ prevăzute de lege. Astfel, acest text de lege se referă la persoanele dispărute, incapabile sau puse sub curatelă față de care legiuitorul a manifestat o grijă specială, având în vedere situația defavorizată în care se găsesc aceste persoane, luând măsuri de protecție sporită a intereselor lor. Cea de a doua categorie privește statul și alte persoane juridice de drept public sau de utilitate publică. Față de acestea, justificarea posibilității de a promova calea de atac a revizuirii, atunci când nu au fost apărați deloc sau au fost apărați cu viclenie, rezultă din necesitatea ocrotirii cu precădere a interesului public pe care îl realizează subiectele de drept enumerate. … 18.Însă autorul excepției de neconstituționalitate nu se încadrează în niciuna dintre categoriile de persoane prevăzute de textul legal menționat, ci doar susține că statul nu a fost apărat deloc în cauza având ca obiect soluționarea recursului prin decizia supusă revizuirii în prezenta cauză. Or, din acest punct de vedere, cererea astfel formulată vizează apărarea intereselor unei alte persoane care, de altfel, are posibilitățile tehnice și materiale de a se apăra, iar dacă acest lucru nu se întâmplă, există alte mijloace legale puse la îndemână de legiuitor pentru tragerea la răspundere a persoanelor vinovate și recuperarea eventualului prejudiciu suferit (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 52 din 25 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 250 din 13 aprilie 2012). … 19.În fine, Curtea nu poate reține nici pretinsa discriminare sau încălcarea dreptului la un proces echitabil, deoarece dispozițiile legale criticate nu îngrădesc dreptul părților de a se adresa justiției pentru valorificarea drepturilor pretinse și a intereselor lor legitime și nici dreptul constituțional al egalității în drepturi, punând la dispoziția părților mecanismele instituite de legea de procedură în vigoare la data pornirii procesului, acestea bucurându-se de toate garanțiile care condiționează, într-o societate democratică, procesul echitabil. … 20.Curtea a subliniat în jurisprudența sa că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 569 din 16 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 16 decembrie 2014, paragraful 20). … 21.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Mihai Vodă în Dosarul nr. 33.823/3/2016 al Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și constată că dispozițiile art. 322 teza finală a părții introductive din Codul de procedură civilă din 1865 sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a IV-a civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 7 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește