DECIZIA nr. 548 din 24 octombrie 2023

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, excepție ridicată de Csokany Petronela Mihaela în Dosarul nr. 26.594/3/2020/a2 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.047D/2020. … 2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 3.Magistratul-asistent referă asupra cauzei și învederează Curții că autoarea excepției a comunicat note scrise prin care solicită conexarea Dosarului nr. 2.363D/2020 la Dosarul nr. 2.047D/2020 și admiterea criticilor de neconstituționalitate formulate. … 4.Președintele Curții dispune să se facă apelul și în Dosarul nr. 2.363D/2020, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 208/2015 și ale art. 483 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Csokany Petronela Mihaela în Dosarul nr. 26.001/3/2020/a1 al Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă. … 5.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. … 6.Având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuție conexarea dosarelor. … 7.Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. … 8.Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 2.363D/2020 la Dosarul nr. 2.047D/2020, care a fost primul înregistrat. … 9.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 355 din 11 mai 2017 și arată că legiuitorul are competența constituțională de a reglementa căile de atac și condițiile exercitării acestora. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:10.Prin Încheierea din 21 octombrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 26.594/3/2020/a2, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Csokany Petronela Mihaela într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate cu ocazia soluționării apelului împotriva hotărârii prin care a fost respinsă contestația împotriva unei decizii a Biroului Electoral Central privind respingerea unor candidaturi. … 11.Prin Încheierea din 25 noiembrie 2020, pronunțată în Dosarul nr. 26.001/3/2020/a1, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 59 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 208/2015 și ale art. 483 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă. Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Csokany Petronela Mihaela într-o cauză având ca obiect soluționarea recursului împotriva unei hotărâri judecătorești pronunțate cu ocazia soluționării apelului împotriva hotărârii prin care a fost respinsă contestația împotriva unei decizii a Biroului Electoral Central privind respingerea unor candidaturi. … 12.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autoarea acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, deoarece exclud posibilitatea de a formula calea de atac a recursului împotriva hotărârilor judecătorești pronunțate cu prilejul soluționării apelului împotriva hotărârii date pentru soluționarea contestațiilor privind admiterea sau respingerea candidaturilor. Se arată că, prin prisma dreptului fundamental de a fi ales, nu există nicio justificare obiectivă și rațională pentru a exclude de la calea de atac a recursului hotărârile judecătorești pronunțate în apel în cauzele la care face referire art. 59 alin. (8) din Legea nr. 208/2015. În opinia autoarei excepției, o asemenea reglementare reprezintă o încălcare a art. 16 alin. (1) și a art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție, prin raportare la Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017. … 13.Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția I civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Reține că, potrivit Constituției, legiuitorul este unica autoritate competentă să reglementeze procedura de judecată, cazurile în care ședințele de judecată nu sunt publice, precum și căile de atac și condițiile exercitării acestora. În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție opinează că dispozițiile art. 59 alin. (8) din Legea nr. 208/2015 și ale art. 483 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă nu încalcă prevederile art. 21 alin. (1) și (3) din Constituție, deoarece Legea fundamentală nu cuprinde prevederi privind stabilirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, art. 129 din Constituție statuând expres că acestea se exercită „în condițiile legii“. Invocă Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994. De asemenea, reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând dreptul oricărei persoane la judecarea cauzei sale, în mod echitabil, public și într-un termen rezonabil, de către un tribunal independent și imparțial, cu deplină jurisdicție, în fapt și în drept, în timp ce art. 13 din Convenție stabilește dreptul persoanei la un recurs efectiv, deci posibilitatea de a accede cel puțin la un grad de jurisdicție. Cât privește dreptul la două grade de jurisdicție, reglementat de art. 2 din Protocolul nr. 7 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, instanța judecătorească reține că acesta obligă statele membre la asigurarea unui dublu grad de jurisdicție doar în situația examinării vinovăției în materie penală; or, în cauză, în materie electorală, nu este vorba despre „o acuzație în materie penală“, noțiune autonomă dezvoltată în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, și nu se impune reglementarea unui dublu grad de jurisdicție cu privire la hotărârea pronunțată având ca obiect contestația formulată în temeiul art. 59 din Legea nr. 208/2015. … 14.Referitor la invocarea Deciziei Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, instanța judecătorească arată că dispozițiile legale criticate nu încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât nu există identitate de situație litigioasă și de căi de atac în toate domeniile reglementate de lege, iar legiuitorul a prevăzut că unele hotărâri, pronunțate în anumite materii, cum sunt și cele în materie electorală, pot fi atacate numai cu apel, cale de atac devolutivă, potrivit art. 476 din Codul de procedură civilă. Petenta a avut acces la judecarea cauzei în primă instanță, precum și în apel, beneficiind de o cale de atac, care, potrivit art. 476 alin. (1) din Codul de procedură civilă, provoacă o nouă judecată asupra fondului, instanța de apel statuând atât în fapt, cât și în drept. În consecință, instanța opinează că nu sunt încălcate dispozițiile art. 21 alin. (1) și (3), prin raportare la art. 16 alin. (1) din Constituție. … 15.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 16.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise ale autoarei excepției, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:17.Curtea Constituțională este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 18.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 59 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 24 iulie 2015, și ale art. 483 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă. Prevederile legale criticate au următorul cuprins:– Art. 59 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 208/2015: „Împotriva hotărârii date în contestație se poate face apel în termen de 48 de ore de la pronunțare, la instanța ierarhic superioară.“; … – Art. 483 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă: „De asemenea nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanțele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanță sunt supuse numai apelului.“ …  … 19.În opinia autoarei excepției, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi și în art. 21 alin. (1) și (3) privind accesul liber la justiție. … 20.Examinând excepția de neconstituționalitate a art. 59 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 208/2015, prin care sunt reglementate condițiile privind exercitarea căii de atac a apelului împotriva hotărârii tribunalului pronunțate pentru soluționarea contestației privind deciziile de admitere sau respingere a candidaturilor, Curtea precizează că problematica procedurii speciale de judecată în materie electorală nu constituie un aspect de noutate din perspectiva jurisprudenței instanței de contencios constituțional. … 21.Astfel, Curtea a reținut, în esență, că, în materie electorală, legiuitorul a stabilit o procedură specială de soluționare a întâmpinărilor, a contestațiilor și a oricăror alte cereri prevăzute de lege, desfășurată potrivit regulilor stabilite de Codul de procedură civilă pentru ordonanța președințială. Obiectul reglementării – valorificarea drepturilor electorale – a impus adoptarea unei proceduri de judecată prin care să fie soluționate cu celeritate toate cererile adresate instanței (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.128 din 16 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 776 din 19 noiembrie 2008). În absența unei asemenea proceduri speciale, aplicarea regulilor de drept comun ar fi de natură să împiedice desfășurarea procedurilor electorale aflate în curs și ar genera o stare de incertitudine cât privește raporturile juridice stabilite printr-o hotărâre judecătorească definitivă, afectând pentru un timp îndelungat rezultatul alegerilor (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 159 din 20 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 14 mai 2014). … 22.Plecând de la aceste considerente, Curtea reține că dispozițiile art. 59 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 208/2015 conțin norme de procedură specială, în materie electorală, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție. Totodată, normele constituționale ale art. 129 garantează dreptul la folosirea căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești, drept exercitat în condițiile legii, iar dispozițiile constituționale folosesc termenul generic de „căi de atac“, fără a le identifica și a le caracteriza, respectiv fără a se referi in terminis la apel și recurs. … 23.Curtea a reținut, de principiu, în jurisprudența sa, că accesul liber la justiție nu înseamnă accesul, în toate cazurile, la toate structurile judecătorești (judecătorii, tribunale, curți de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție) și la toate căile de atac, Constituția garantând accesul liber la justiție exercitat însă în formele și modalitățile prevăzute de lege. … 24.Instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac, aparțin competenței exclusive a legiuitorului, care poate stabili, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Astfel, accesul liber la justiție nu înseamnă accesul la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). … 25.În aceste condiții, Curtea reține că, în cauză, opțiunea legiuitorului de a limita exercițiul căilor de atac doar la calea de atac a apelului, astfel cum rezultă din dispozițiile legale criticate coroborate cu cele art. 115 alin. (2) din Legea nr. 208/2015, nu poate fi convertită într-un viciu de neconstituționalitate, având în vedere specificul materiei reglementate, în care rațiuni legate de definitivarea și finalizarea întregului proces electoral impun respectarea calendarului electoral prestabilit pentru desfășurarea fiecărei operațiuni care îl compun și evitarea tergiversării procesului inițiat în contenciosul electoral (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 426 din 11 iulie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1150 din 19 decembrie 2023, paragraful 38). … 26.În consecință, Curtea constată că dispozițiile legale criticate asigură accesul la justiție, în primă instanță și în apel, iar pe parcursul soluționării apelului împotriva hotărârii date de tribunal în contestația privind decizia de admitere sau respingere a candidaturilor, părțile din litigiul electoral își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-un stat democratic, astfel că nu se poate reține încălcarea dispozițiilor art. 21 alin. (3) din Constituție. … 27.Referitor la pretinsa încălcare a dispozițiilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea reține, în acord cu jurisprudența sa, că nu este contrară principiului egalității în drepturi instituirea unor reguli speciale, inclusiv în ceea ce privește căile de atac, cât timp ele asigură egalitatea juridică a cetățenilor în utilizarea lor. De asemenea, principiul egalității în fața legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Acesta nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluții diferite pentru situații diferite (a se vedea, spre exemplu, Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, precitată). Or, asigurarea celerității în procesul electoral constituie un considerent major care justifică adoptarea unor reguli procedurale speciale în ceea ce privește căile de atac în această materie, derogatorii de la normele procedurale de drept comun, fără că aceasta să aibă semnificația încălcării principiului egalității în drepturi. … 28.În continuare, referitor la dispozițiile art. 483 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă, Curtea reține că acestea au mai format obiect al controlului de constituționalitate, exercitat prin prisma unor critici similare, referitoare la imposibilitatea exercitării căii de atac a recursului (a se vedea Decizia nr. 355 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 562 din 14 iulie 2017). … 29.Cu acel prilej, Curtea a invocat jurisprudența sa prin care a statuat că accesul la justiție, garantat de prevederile art. 21 din Legea fundamentală, nu presupune și accesul la toate mijloacele procedurale prin care se înfăptuiește justiția, iar instituirea regulilor de desfășurare a procesului în fața instanțelor judecătorești, deci și reglementarea căilor de atac sunt de competența exclusivă a legiuitorului, care poate institui, în considerarea unor situații deosebite, reguli speciale de procedură. Reglementările internaționale în materie nu impun accesul la totalitatea gradelor de jurisdicție sau la toate căile de atac prevăzute de legislațiile naționale, art. 13 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale consacrând numai dreptul persoanei la un recurs efectiv în fața unei instanțe naționale, deci posibilitatea de a accede la un grad de jurisdicție. Totodată, s-a statuat că art. 21 din Constituție nu precizează in terminis că accesul liber la justiție implică întotdeauna dreptul de a exercita atât calea de atac a apelului, cât și pe cea a recursului, situație în care exercitarea cumulativă a ambelor căi de atac împotriva unei hotărâri nu constituie un criteriu de constituționalitate. … 30.Pentru identitate de rațiune și în lipsa unor elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenței instanței de contencios constituțional, Curtea constată că argumentele reținute prin Decizia nr. 355 din 11 mai 2017, precitată, își mențin valabilitatea și în prezenta cauză. … 31.Referitor la invocarea considerentelor cuprinse în Decizia Curții Constituționale nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, care vizează procedura generală reglementată de Codul de procedură civilă, Curtea constată că acestea nu pot fi aplicate mutatis mutandis, având în vedere că se referă la o ipoteză juridică distinctă de cea din cauza de față. … 32.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Csokany Petronela Mihaela în dosarele nr. 26.594/3/2020/a2 și nr. 26.001/3/2020/a1 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. 59 alin. (8) teza întâi din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente și ale art. 483 alin. (2) ultima teză din Codul de procedură civilă sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 24 octombrie 2023.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
MARIAN ENACHE
Magistrat-asistent,
Simina Popescu-Marin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește