DECIZIA nr. 547 din 18 septembrie 2018

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, excepție ridicată de Tudor Stomff în Dosarul nr. 40.003/3/2016 (număr în format vechi 2.979/2017) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.574D/2017. … 2.La apelul nominal se prezintă autorul excepției de neconstituționalitate, lipsind celelalte părți, procedura de citare fiind legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției de neconstituționalitate, care arată, mai întâi, că obiectul cererii introductive în fața instanței judecătorești este identic cu obiectul excepției de neconstituționalitate. Din acest motiv, nu se poate spune că a ridicat o excepție care nu ar avea legătură cu cauza și că pronunțarea asupra excepției nu ar avea o influență asupra cauzei. … 4.În continuare, evocă faptul că noua lege a pensiilor prevede pentru cei care au lucrat în condiții identice de muncă același tratament juridic și susține că el nu a avut parte de un astfel de tratament. Arată că a fost ofițer electronist pe navele de pescuit oceanic mai puțin de 6 ani și din această cauză starea lui de sănătate a fost afectată. A fost pensionat pentru motive medicale și a primit o pensie de invaliditate în 2005, în acel an fiind valabilă prevederea potrivit căreia cei care au lucrat în grupa I de muncă au anumite beneficii, respectiv creșterea punctului de pensie și scăderea stagiului de cotizare. În anul 2014 a trecut la pensie pentru limită de vârstă, iar Casa de Pensii, cu ignorarea art. 82 din Legea nr. 263/2010, i-a scăzut pensia cu 200 lei, prin invocarea art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010, text care, în opinia sa, este neconstituțional. Acest fapt a fost recunoscut de Parlament, care, prin adoptarea Legii nr. 155/2015, a înlăturat această nedreptate și a stabilit din nou că și cei care au lucrat mai puțin de 6 ani pot să beneficieze de aceste avantaje. … 5.Autorul excepției de neconstituționalitate invocă art. 16 din Constituție, raportat la art. 20 și art. 148 din Constituție, întrucât cetățeni români care au lucrat în aceleași condiții sunt tratați diferit din punct de vedere juridic, fără a exista un motiv rațional. Afirmă că din 2014 până în 2018 a primit o pensie cu 200 lei mai mică, pentru că nu i s-a mai recunoscut dreptul de a beneficia de grupa I de muncă. … 6.Solicită Curții să verifice constituționalitatea dispozițiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 prin raportare la forma avută în anul 2014, și nu la cea din prezent, modificată. … 7.În continuare, face referire la Hotărârea Curții Europene de Justiție Van Gend en Loos, arătând că orice cetățean european poate invoca în fața instanței naționale orice normă de drept european. Susține că un drept, odată câștigat, nu poate fi ulterior desființat, prin modificarea legii. Invocă hotărâri ale Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit cărora un drept câștigat la un moment dat nu poate fi desființat de hotărâri ulterioare. Depune concluzii scrise. … 8.Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public arată că, potrivit principiului tempus regit actum, condițiile aplicabile unei persoane în vederea obținerii dreptului la pensie sunt guvernate de legea în vigoare la momentul nașterii acestui drept. Aplicarea unor legi diferite, succesive în timp, unor persoane aflate în situații diferite nu reprezintă o încălcare a dispozițiilor art. 16 din Constituție. Prin urmare, excepția de neconstituționalitate este nefondată, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, respectiv Deciziile nr. 395 din 14 iunie 2016 sau nr. 601 din 12 iunie 2012. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:9.Prin Încheierea din 11 septembrie 2017, pronunțată în Dosarul nr. 40.003/3/2016 (număr în format vechi 2.979/2017), Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepția a fost ridicată de Tudor Stomff, apelant-reclamant într-o cauză având ca obiect soluționarea unei contestații privind decizia de pensionare și care se află în faza soluționării căii de atac a apelului. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate, se arată că cetățenii care au lucrat mai puțin de 6 ani în grupa I de muncă sunt discriminați în raport cu destinatarii normei criticate, prin aceea că sunt exceptați de la beneficiul reducerii vârstei de pensionare. Apreciază că este arbitrară acordarea acestui beneficiu în funcție de criteriul datei deschiderii drepturilor la pensie. În consecință, stabilirea unui criteriu aleatoriu și exterior persoanei pensionarului, de care depinde acordarea reducerii vârstei de pensionare, este în contradicție cu principiul egalității în fața legii. … 11.Este incontestabil, potrivit autorului, dreptul legiuitorului de a stabili, în cadrul politicii de pensionare, condițiile în care un cetățean poate beneficia de anumite măsuri de reducere a vârstei de pensionare. Totuși, aceste condiții nu pot fi arbitrare, ci trebuie să respecte pe deplin dispozițiile constituționale ale art. 16 din Constituție. Limitarea aplicării dispozițiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 la cetățenii care au lucrat în grupa I de muncă și s-au pensionat după 25 iunie 2015, cu excluderea celor care au lucrat în aceeași perioadă calendaristică în aceeași grupă de muncă, dar s-au pensionat înainte de 25 iunie 2015, putând exista cazuri în care starea lor de sănătate s-a degradat mai accentuat în 4-5 ani decât a altora, în funcție de particularitățile anatomofiziologice individuale și de specificul locului de muncă, este în totală contradicție cu principiul egalității în fața legii, conform căruia, în situații egale, condițiile de pensionare nu pot fi diferite. … 12.Curtea de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale apreciază că nu se aduce atingere prevederilor art. 16 din Constituție, deoarece norma este aplicabilă tuturor persoanelor care se încadrează în domeniul său de aplicare, fără distincție, iar existența discriminării nu poate fi dedusă din adoptarea unor dispoziții legale succesive, acestea aplicându-se nediferențiat în perioada cât sunt în vigoare, neretroactivitatea fiind un principiu cu valoare constituțională. … 13.În ceea ce privește conformitatea art. 55 din Legea nr. 263/2010 cu dispozițiile art. 20 și art. 148 din Constituția României, aceasta nu poate fi negată, de vreme ce reclamantului nu i-a fost încălcat vreun drept prevăzut de reglementările internaționale. … 14.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și formula punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 15.Guvernul, în punctul său de vedere, arată că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Făcând trimitere la considerentele și soluțiile din jurisprudența în materie a Curții, în special la Decizia nr. 601 din 12 iunie 2012, apreciază că acestea își păstrează valabilitatea, în condițiile în care nu au intervenit elemente noi, de natură să conducă la reconsiderarea lor. În plus, cu privire la pretinsa încălcare a prevederilor art. 20 din Constituție, Guvernul arată că aceasta nu poate fi reținută, nefiind în discuție drepturi fundamentale ale omului. În fine, nu este aplicabil nici art. 148 din Constituție, care vizează competența instanțelor de judecată de a se pronunța asupra conformității legislației naționale cu cea europeană. … 16.Avocatul Poporului arată că își menține punctul de vedere reținut de Curtea Constituțională în Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016, în sensul că dispozițiile legale criticate sunt constituționale. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, concluziile orale și cele scrise ale autorului excepției de neconstituționalitate, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010. Curtea observă că, la data soluționării prezentei excepții, conținutul acestora este modificat prin raportare la conținutul pe care îl aveau la data sesizării Curții. Cu toate acestea, dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 continuă să își producă efectele juridice în cauza în care a fost ridicată excepția de neconstituționalitate, astfel încât, în lumina jurisprudenței sale (a se vedea Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011), Curtea urmează să analizeze constituționalitatea dispozițiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 care, la data sesizării Curții, aveau următorul conținut:Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează:a)conform tabelului nr. 1, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în condiții deosebite de muncă; … b)conform tabelului nr. 2, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum și în situația celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în alte condiții de muncă prevăzute la art. 29 alin. (2) și în condiții speciale prevăzute la art. 30 alin. (1); … c)cu câte 6 luni, pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare în străinătate, după data de 23 august 1944, și/sau de prizonierat, în situația persoanelor cărora le-au fost stabilite drepturi privind vechimea în muncă, în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a)-c) și la alin. (2) din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat. …  … 20.Autorul excepției consideră că dispozițiile legale criticate încalcă prevederile constituționale cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului și art. 148 referitor la integrarea în Uniunea Europeană. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reamintește că, în Decizia nr. 395 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 639 din 19 august 2016 (paragraful 16), a reținut că dreptul la pensie, ca și dreptul la alte forme de asigurări sociale ori de protecție socială, se acordă potrivit legii. Astfel, legiuitorul este în drept ca, în reglementarea cadrului sistemului public de pensii, să stabilească criteriile și condițiile concrete în care asigurații pot beneficia de pensie, tipurile de pensii care pot fi acordate, regulile generale de acordare a acestora și regulile derogatorii pentru situații deosebite, precum și modul de calcul al pensiilor. În acest sens este și Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007. Prin Decizia nr. 1.359 din 13 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 895 din 16 decembrie 2011, Curtea a stabilit că în sistemul public de pensii există mai multe categorii socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce privește calculul pensiilor, fără ca aceasta să aibă semnificația unei discriminări. În acest sens pot fi amintite persoanele care au desfășurat activitatea în condiții deosebite ori speciale de muncă și care beneficiază de vârste de pensionare și stagii de cotizare mai reduse. Factorul determinant în instituirea tratamentului juridic diferențiat îl constituie condițiile specifice în care aceste categorii socioprofesionale au desfășurat activitatea. … 22.Una dintre categoriile socioprofesionale care se bucură de un regim juridic mai favorabil în ceea ce privește calculul pensiilor este și cea a persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, categorie din care face parte și autorul excepției de neconstituționalitate. La momentul deschiderii dreptului la pensie al acestuia, prevederile legale în vigoare și aplicabile situației sale erau dispozițiile art. 55 alin. (1) lit. a^1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, introduse prin Legea nr. 380/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, potrivit cărora „Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează: (…) conform tabelului nr. 1^1, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, cu excepția celor realizate în activitățile care, conform prevederilor art. 30 alin. (1), sunt încadrate în condiții speciale;“. Potrivit tabelului menționat, în condițiile în care stagiul de cotizare realizat în grupa I de muncă (ani împliniți) este de 6 ani, vârsta standard de pensionare se reduce cu 3 ani. … 23.Prin Legea nr. 155/2015 pentru modificarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, dispozițiile art. 55 alin. (1) lit. a^1), precum și tabelul nr. 1^1 din Legea nr. 263/2010 au fost abrogate, iar prevederile art. 55 alin. (1) lit. b) din aceasta au căpătat următorul conținut: „Persoanele care au realizat stagiul complet de cotizare au dreptul la pensie pentru limită de vârstă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, după cum urmează: (…) conform tabelului nr. 2, în situația persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum și în situația celor care au realizat stagii de cotizare în locurile de muncă încadrate în alte condiții de muncă prevăzute la art. 29 alin. (2) și în condiții speciale prevăzute la art. 30 alin. (1).“ În tabelul nr. 2 menționat se precizează că, în condițiile unui stagiu de cotizare de 3 ani realizat în grupa I de muncă, condiții speciale și alte condiții de muncă, vârsta standard de pensionare se reduce cu un an și 6 luni. La o analiză comparativă a reglementării aplicabile la data deschiderii dreptului la pensie al autorului și, respectiv, a celei aplicabile odată cu intrarea în vigoare a Legii nr. 155/2015, rezultă că aceasta din urmă este mai favorabilă pentru autorul excepției de neconstituționalitate, în condițiile în care, așa cum reiese din înscrisurile aflate în dosarul instanței judecătorești, a realizat un stagiu de cotizare în grupa I de muncă de 3 ani, 7 luni și 4 zile. … 24.Autorul consideră că modificarea legislativă mai sus analizată este de natură să discrimineze categoria persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, și care s-au pensionat anterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2015, respectiv 25 iunie 2015, față de categoria persoanelor care au realizat stagii de cotizare în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, și care s-au pensionat ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 155/2015. … 25.Curtea Constituțională a mai analizat, în materia Legii nr. 263/2010, critici de neconstituționalitate de asemenea natură, în situații similare contextului factual și normativ al prezentei cauze. Astfel, în Decizia nr. 886 din 15 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 132 din 19 februarie 2016, Curtea a reținut că, în esență, critica autorului excepției viza aplicarea unor dispoziții de lege referitoare la stabilirea pensiei numai persoanelor al căror drept la pensie se deschide ulterior intrării în vigoare a acestor dispoziții de lege, iar nu și celor pensionate anterior. Or, a continuat Curtea, prin Decizia nr. 541 din 14 iulie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 622 din 17 august 2015, paragraful 17, a statuat că persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. … 26.În paragraful 15 al Deciziei nr. 886 din 15 decembrie 2015, Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că, prin Decizia nr. 861 din 28 noiembrie 2006, a stabilit că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Prin Decizia nr. 103 din 26 martie 2002, Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. … 27.Având în vedere că nu există niciun motiv de îndepărtare de la principiul potrivit căruia situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, Curtea urmează să respingă, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010. … 28.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Tudor Stomff în Dosarul nr. 40.003/3/2016 (număr în format vechi 2.979/2017) al Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și constată că dispozițiile art. 55 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Curții de Apel București – Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cosmin-Marian Văduva

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește