DECIZIA nr. 546 din 26 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 301 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Eugen Eduard David în Dosarul nr. 1.068/204/2016 al Judecătoriei Câmpina, care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.542D/2017. … 2.La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.924D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 301 alin. (2) din Codul penal, excepție ridicată de Alexandru Chirea în Dosarul nr. 523/213/2016 al Judecătoriei Corabia. … 4.La apelul nominal se constată lipsa autorului excepției. Procedura de citare este legal îndeplinită. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepției a depus la dosarul cauzei note scrise, prin care solicită admiterea excepției. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în dosarele sus-menționate, din oficiu, pune în discuție conexarea Dosarului nr. 2.924D/2017 la Dosarul nr. 2.542D/2017. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul dispozițiilor art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, dispune conexarea Dosarului nr. 2.924D/2017 la Dosarul nr. 2.542D/2017, care este primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, ca neîntemeiată. Se susține că sintagma „îndeplinește un act“, din cuprinsul textelor criticate, are în vedere o modalitate concretă de îndeplinire a atribuțiilor funcționarului public, fiind necesar ca acesta să aibă capacitatea funcțională și materială de a îndeplini un asemenea act. În ceea ce privește condiția impusă de elementul material al acestei infracțiuni, se arată că este vorba despre o îndeplinire legală a atribuțiilor de serviciu ale funcționarului public, urmând a fi îndeplinite și celelalte condiții ale normei de incriminare analizate, pentru ca aceasta să atragă răspunderea penală. Se susține că textul criticat îndeplinește cerința previzibilității. Referitor la critica potrivit căreia nu sunt exceptate, în mod expres, de la incidența dispozițiilor criticate actele administrative normative, se susține că aceasta nu poate fi reținută și că o astfel de critică a mai făcut obiectul controlului de constituționalitate, Curtea Constituțională pronunțând Decizia nr. 2 din 15 ianuarie 2014, prin care s-a statuat că actele administrative cu caracter normativ nu pot fi exceptate de la aplicarea textului criticat. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:7.Prin încheierile din 20 septembrie 2017 și din 16 noiembrie 2017, pronunțate în dosarele nr. 1.068/204/2016 și nr. 523/213/2016, Judecătoria Câmpina și Judecătoria Corabia au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 301 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Eugen Eduard David și de Alexandru Chirea în cauze având ca obiect stabilirea vinovăției autorilor excepției de neconstituționalitate sub aspectul săvârșirii infracțiunii de conflict de interese. … 8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că prevederile art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 301 alin. (1) din Codul penal, care fac referire la îndeplinirea unui act administrativ, raportate la actele prin care sunt acordate ajutoarele de urgență, sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, motiv pentru care funcționarul public se situează în sfera ilicitului penal de fiecare dată când participă la luarea unei decizii prin care acordă un ajutor de urgență. Totodată, se susține că textele criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 16, întrucât discriminează funcționarii publici care au rude și afini în unitatea administrativ-teritorială în care au fost aleși. Se arată că, potrivit textelor criticate, primarul are dreptul să acorde ajutoare de urgență rudelor și afinilor peste gradul al doilea, dar nu și părinților sau socrilor aflați în stare de necesitate. Se susține că dispozițiile art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 301 alin. (1) din Codul penal sunt defectuos redactate, sintagmele „îndeplinește un act“ și, respectiv, „a îndeplinit un act“, din cuprinsul acestora, fiind lipsite de claritate, precizie și previzibilitate. Pentru acest motiv, se susține că textele criticate contravin standardelor de calitate a legii, ce rezultă din prevederile constituționale ale art. 1 alin. (5), dar și principiului legalității incriminării, reglementat la art. 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Este invocată Decizia Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015. … 9.Se susține, de asemenea, că prevederile art. 301 alin. (2) din Codul penal nu fac distincție clară între actele administrative ce nu au caracterul unui act normativ și actele administrative normative, care pot fi legi, ordonanțe ale Guvernului, hotărâri ale Guvernului, hotărâri ale consiliului județean și hotărâri ale consiliului local sau alte forme de acte normative consacrate de legislația în vigoare. Pentru acest motiv, se arată că prevederile legale criticate au un caracter ambiguu, ce determină aplicarea pedepsei penale prevăzute la art. 301 alin. (1) din Codul penal în cauze ce intră sub incidența prevederilor alin. (2) al aceluiași articol. În acest sens se susține că hotărârile consiliului local sunt acte administrative cu caracter normativ, întrucât conțin reguli generale, de aplicabilitate repetată, obligatorii și executorii, ale căror destinatari sunt un număr nedeterminat de persoane, în cauza în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate fiind vorba de emiterea unei hotărâri a consiliului local în vederea aplicării Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. Se arată că, potrivit art. 115 alin. (7) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, hotărârile primarului, hotărârile consiliului județean și cele ale consiliului local sunt acte normative cu caracter administrativ supuse controlului de legalitate al instanțelor de contencios administrativ, motiv pentru care se încadrează în excepția reglementată la art. 301 alin. (2) din Codul penal. Se susține că acest caracter echivoc al textului criticat duce la tragerea la răspundere penală, în mod discreționar, a unor persoane care au săvârșit faptele prevăzute la art. 301 alin. (1) din Codul penal cu prilejul emiterii, aprobării sau adoptării unor acte normative. Se arată că, așa fiind, textul criticat încalcă dispozițiile constituționale și convenționale invocate referitoare la calitatea legii și la dreptul la un proces echitabil. Se susține, de asemenea, că textul criticat contravine prevederilor art. 36 alin. (1) și ale art. 37 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative. … 10.Se face trimitere la situația de fapt și se arată că în una dintre cauzele în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate autorul acesteia este judecat pentru săvârșirea a șapte infracțiuni de conflict de interese, prin acordarea de ajutoare de urgență mamei, soacrei și cumnatei sale. Se face referire la definiția actului administrativ și la cea a actului normativ, astfel cum acesta din urmă este reglementat la art. 80 din Legea nr. 24/2000 și se susține că hotărârea consiliului local este un act normativ, iar dispozițiile emise în aplicarea acesteia, cum sunt și cele date în vederea acordării ajutoarelor de urgență, au același caracter, de act normativ. Or, în aceste condiții, se susține că textele criticate nu îi sunt aplicabile autorului excepției de neconstituționalitate. … 11.Judecătoria Câmpina opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se susține că prevederile legale criticate nu contravin dispozițiilor constituționale invocate de autorul excepției. Se arată că, de altfel, argumentele aduse în motivarea acesteia vizează, în mod special, fondul cauzei, și doar în subsidiar constituționalitatea textelor criticate. … 12.Judecătoria Corabia, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia acesteia. … 13.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare a fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 14.Guvernul apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Se face trimitere la considerentele deciziilor Curții Constituționale nr. 363 din 7 mai 2015, nr. 603 din 6 octombrie 2015 și nr. 88 din 23 februarie 2016. … 15.Președinții celor două Camere ale Parlamentului și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:16.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3,10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 17.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, conform încheierilor de sesizare, dispozițiile art. 253^1 din Codul penal din 1969 și ale art. 301 din Codul penal. Din analiza excepției de neconstituționalitate, Curtea reține însă că autorii critică, în realitate, prevederile art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 301 alin. (1) din Codul penal, care au următorul cuprins:– Art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969: „Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durata maximă.“ … – Art. 301 alin. (1) din Codul penal: „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică.“ …  … 18.Prin Decizia nr. 603 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 845 din 13 noiembrie 2015, Curtea Constituțională a constatat că sintagma „raporturi comerciale“ din cuprinsul dispozițiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituțională. … 19.Anterior sesizării Curții Constituționale cu prezenta excepție de neconstituționalitate, infracțiunea reglementată la art. 301 din Codul penal a fost modificată prin articolul unic pct. 1 din Legea nr. 193/2017 pentru modificarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 25 iulie 2017. Însă, având în vedere că faptele de conflict de interese ce fac obiectul cauzelor penale în care a fost invocată prezenta excepție de neconstituționalitate au fost săvârșite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 193/2017, Curtea reține ca obiect al prezentei excepții de neconstituționalitate dispozițiile art. 301 alin. (1) din Codul penal în forma lor anterioară modificării mai sus menționate. … 20.Se susține că textele criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 cu privire la statul român, ale art. 11 alin. (1) și (2) cu privire la dreptul internațional și dreptul intern, ale art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil și ale art. 24 referitor la dreptul la apărare, ale art. 34 cu privire la dreptul la ocrotirea sănătății, ale art. 47 referitor la nivelul de trai, ale art. 52 cu privire la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 120 referitor la principii de bază și ale art. 121 cu privire la autoritățile comunale și orășenești, precum și prevederilor art. 6 și 7 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale referitoare la dreptul al un proces echitabil și la principiul legalității incriminării. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 181 din 14 martie 2017, paragraful 113, s-a reținut că dispozițiile alin. (2) al art. 301 din Codul penal stabilesc o condiție negativă, și anume că dispozițiile incriminatoare de la alin. (1) al aceluiași articol nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative. S-a constatat, totodată, că, în justificarea acestei condiții negative, în doctrină se arată că rațiunea acestei formulări a fost aceea de a evita riscul pentru legiuitor să fie acuzat de conflict de interese, în condițiile în care actele normative emise, aprobate sau adoptate produc, de regulă, efecte asupra tuturor persoanelor, fiind astfel posibil ca și persoane apropiate emitenților actului normativ să beneficieze de acele acte. … 22.Curtea constată, totodată, că, potrivit dispozițiilor art. 3 lit. a) din Legea nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 3 decembrie 2013, prin „act normativ“ se înțelege actul emis sau adoptat de o autoritate publică, având aplicabilitate generală. De asemenea, cap. IX din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010, reglementează norme cu privire la actele normative adoptate de autoritățile administrației publice locale, arătând, la art. 80 al aceleiași legi, că actele normative ale autorităților administrației publice locale se adoptă ori se emit pentru reglementarea unor activități de interes local, în limitele stabilite prin Constituție și prin lege și numai în domeniile în care acestea au atribuții legale. … 23.Având în vedere prevederile legale anterior invocate, jurisprudența Curții Constituționale oferă criterii pentru a distinge între actele administrative cu caracter normativ și cele cu caracter individual. … 24.Astfel, prin Decizia nr. 650 din 25 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 97 din 7 februarie 2019, paragraful 633, și Decizia nr. 68 din 27 februarie 2017, precitată, paragraful 111, Curtea a reținut că tocmai caracterul de generalitate al actului normativ, aplicabilitatea sa asupra unui număr nedefinit de persoane, distinge actul normativ de actul individual, singurul care poate fi susceptibil de a produce foloase, avantaje, ajutor, în sensul prevăzut de legea penală. De asemenea, prin Decizia nr. 757 din 23 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 15 ianuarie 2018, paragraful 68, Curtea Constituțională a statuat că numai adoptarea actelor cu caracter individual este vizată de legea penală, în sensul că numai acestea pot realiza elementul material al unei infracțiuni date. Totodată, prin Decizia nr. 405 din 15 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 517 din 8 iulie 2016, paragraful 62, instanța de contencios constituțional a reținut că, întrucât un act juridic normativ, în general, se definește atât prin formă, cât și prin conținut, legea în sens larg, deci cuprinzând și actele asimilate, este rezultatul combinării criteriului formal cu cel material. … 25.Având în vedere dispozițiile legale și jurisprudența mai sus invocate, Curtea reține că există criterii bine determinate pentru a deosebi actele normative de cele administrative, precum și pentru a distinge între actele administrative cu caracter normativ și actele administrative cu caracter individual. Încadrarea în categoriile anterior menționate a unor acte administrative emise de autorități administrative, în cazuri concrete, constituie însă o problemă de interpretare și aplicare a legii, domeniu ce aparține sferei competenței instanțelor judecătorești. … 26.Analizând prezenta excepție de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia, trimiși în judecată pentru săvârșirea unor infracțiuni de conflict de interese, sunt, în realitate, nemulțumiți de încadrarea dată de organele judiciare unor dispoziții emise în calitate de primar, referitoare la acordarea unor ajutoare de urgență unor rude și afini de gradul întâi și de gradul doi, în condițiile în care dispozițiile anterior menționate au ca temei prevederile art. 28 din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 50/2011, respectiv de încadrarea dată de organele judiciare, prin rechizitoriu, unei hotărâri a consiliului local, elaborată în aplicarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 34/2013 privind organizarea, administrarea și exploatarea pajiștilor permanente și pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. … 27.În aceste condiții, autorii susțin că textele criticate sunt neconstituționale, în măsura în care actele pe care le-au emis nu sunt exceptate de la aplicarea celor două norme de incriminare a conflictului de interese criticate în prezenta cauză. … 28.Aceasta nu este însă o veritabilă critică de neconstituționalitate, argumentele formulate în susținerea excepției vizând, mai degrabă, interpretarea textului criticat de către organele judiciare, în scopul încadrării faptelor reținute în sarcina sa, conform prevederilor art. 301 alin. (1) din Codul penal sau potrivit dispozițiilor alin. (2) al aceluiași articol și, respectiv, conform art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 sau potrivit alin. 2 al art. 253^1 anterior referit. Or, activitatea de interpretare și aplicare a legii, în fiecare caz în parte, reprezintă atribuția organelor judiciare, excedând competenței instanței de contencios constituțional care, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, „se pronunță numai asupra constituționalității actelor cu privire la care a fost sesizată […]“. Pentru aceste considerente, Curtea reține că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 301 alin. (1) din Codul penal este inadmisibilă. … 29.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 253^1 alin. 1 din Codul penal din 1969 și ale art. 301 alin. (1) din Codul penal, excepție ridicată de Eugen Eduard David în Dosarul nr. 1.068/204/2016 al Judecătoriei Câmpina și Alexandru Chirea în Dosarul nr. 523/213/2016 al Judecătoriei Corabia.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Judecătoriei Câmpina și Judecătoriei Corabia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 26 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Cristina Teodora Pop

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește