DECIZIA nr. 546 din 14 septembrie 2021

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 1159 din 7 decembrie 2021
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 56
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 56
ActulREFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 21
ActulREFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 23
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 21
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 23
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 56
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 21
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 23
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 3REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 4REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 56
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 21
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 23
ART. 7REFERIRE LADECIZIE 574 16/10/2014
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 121
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 121
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 2
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 11REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 12REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 56
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 21
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 23
ART. 13REFERIRE LAORD DE URGENTA 57 03/07/2019 ART. 597
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 766 15/06/2011
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 21
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 23
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 31
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 121
ART. 14REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 121
ART. 15REFERIRE LACOD PR CIVILĂ (R) 01/07/2010 ART. 56
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 21
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 215 23/04/2001 ART. 23
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 372 28/05/2019
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 332 11/05/2017
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 149 14/03/2017
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 698 29/11/2016
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 145 17/03/2016
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 785 17/11/2015
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 357 22/03/2011
ART. 16REFERIRE LADECIZIE 1402 02/11/2010
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 126
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 16REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 126
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 128 02/03/2021
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 19REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Bianca Drăghici – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 și 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și ale art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Consiliul Județean Ilfov în Dosarul nr. 36.391/3/2014* al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.540D/2018.2.La apelul nominal lipsesc părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere ca neîntemeiată a excepției de neconstituționalitate, întrucât criticile de neconstituționalitate formulate nu sunt motivate în raport cu textele invocate din Legea fundamentală.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:4.Prin Încheierea din 26 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 36.391/3/2014*, Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 21 și 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și ale art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepția a fost ridicată de pârâtul Consiliul Județean Ilfov în cadrul soluționării unei acțiuni de contencios administrativ având ca obiect pretenții.5.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că prevederile de lege criticate sunt neconstituționale, prin încălcarea statutului juridic constituțional și legal al consiliului județean de autoritate administrativă exclusiv deliberativă, în măsura în care se interpretează că permit consiliilor județene să poată exercita drepturi și obligații în cadrul raporturilor juridice de drept substanțial și procesual.6.Se susține că, în măsura în care instanța de contencios constituțional va statua că un consiliu județean nu poate să își asume drepturi și obligații pe planul dreptului procesual, atunci excepția lipsei capacității procesuale de folosință urmează să fie admisă. Totodată, se afirmă că excepția de neconstituționalitate este utilă și din perspectiva soluționării excepției lipsei calității procesuale pasive a consiliului județean, deoarece, în măsura în care Curtea Constituțională va stabili că un consiliu județean nu poate să intre în raporturi juridice de drept substanțial, atunci excepția lipsei calității procesuale pasive urmează, la rândul ei, să fie admisă.7.În final, autorul menționează că, prin Decizia nr. 574 din 16 octombrie 2014, Curtea Constituțională a arătat că un consiliu local nu poate exercita drepturi și obligații în cadrul raporturilor juridice și – adaugă că – nici în cazul raporturilor juridice procesuale. Deși decizia menționată face referire la consiliul local, autorul excepției apreciază că toate argumentele reținute de Curtea Constituțională sunt valabile mutatis mutandis și pentru consiliul județean.8.Tribunalul București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate invocată de pârât este neîntemeiată, întrucât prevederile de lege criticate nu încalcă dispozițiile art. 121 alin. (2) din Constituție, care se referă la funcționarea consiliilor locale și a primarilor.9.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozițiile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie dispozițiile art. 21 și 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care la data sesizării prevedeau că:– Art. 21 din Legea nr. 215/2001:(1)Unitățile administrativ-teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridică deplină și patrimoniu propriu. Acestea sunt subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscală și ale conturilor deschise la unitățile teritoriale de trezorerie, precum și la unitățile bancare. Unitățile administrativ-teritoriale sunt titulare ale drepturilor și obligațiilor ce decurg din contractele privind administrarea bunurilor care aparțin domeniului public și privat în care acestea sunt parte, precum și din raporturile cu alte persoane fizice sau juridice, în condițiile legii.(2)În justiție, unitățile administrativ-teritoriale sunt reprezentate, după caz, de primar sau de președintele consiliului județean.(2^1)Pentru apărarea intereselor unităților administrativ-teritoriale, primarul, respectiv președintele consiliului județean, stă în judecată ca reprezentant legal și nu în nume personal.(3)Primarul, respectiv președintele consiliului județean, poate împuternici o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean, sau un avocat care să reprezinte interesele unității administrativ-teritoriale, precum și ale autorităților administrației publice locale respective, în justiție.(4)Unitatea administrativ-teritorială are dreptul să beneficieze de acoperirea cheltuielilor de judecată stabilite în baza hotărârii instanței de judecată, inclusiv în situația în care reprezentarea în justiție este asigurată de un consilier juridic din aparatul de specialitate al primarului, respectiv al consiliului județean.(5)Despăgubirile primite de unitățile administrativ-teritoriale în urma hotărârilor pronunțate de instanțele de judecată se constituie în venituri la bugetele locale. Despăgubirile pe care trebuie să le plătească unitatea administrativ-teritorială în urma hotărârilor pronunțate de instanța de judecată și rămase definitive sunt asigurate de la bugetul local.– Art. 23 din Legea nr. 215/2001:(1)Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, comunale, orășenești și municipale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive. Consiliile locale și primarii se aleg în condițiile prevăzute de legea pentru alegerea autorităților administrației publice locale.(2)Consiliile locale și primarii funcționează ca autorități ale administrației publice locale și rezolvă treburile publice din comune, orașe și municipii, în condițiile legii.– Art. 56 din Codul de procedură civilă:Capacitatea procesuală de folosință […](2)Cu toate acestea, pot sta în judecată asociațiile, societățile sau alte entități fără personalitate juridică, dacă sunt constituite potrivit legii.13.Curtea observă că, ulterior sesizării sale, prin art. 597 alin. (2) lit. e) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, prevederile art. 21 și cele ale art. 23 din Legea nr. 215/2001 au fost abrogate, soluțiile legislative prevăzute de aceste norme fiind preluate în Codul administrativ, Partea a III-a: Administrația publică locală. Însă, având în vedere Decizia Curții Constituționale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care s-a statuat că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul prevederilor art. 29 alin. (1) și ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, este constituțională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituționalitate și legile sau ordonanțele ori dispozițiile din legi sau din ordonanțe ale căror efecte juridice continuă să se producă și după ieșirea lor din vigoare, instanța de contencios constituțional este competentă să analizeze prevederile art. 21 și 23 din Legea nr. 215/2001, întrucât acestea continuă să producă efecte juridice în cauza dedusă judecății.14.Autorul excepției apreciază că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale ale art. 121 alin. (2) – Autorități comunale și orășenești – potrivit cărora „consiliile locale și primarii funcționează, în condițiile legii, ca autorități administrative autonome și rezolvă treburile publice din comune și din orașe.“15.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că, prin criticile formulate, autorul acesteia nu invocă veritabile probleme de neconstituționalitate, ci solicită instanței de contencios constituțional să pronunțe o decizie interpretativă prin care să constate că prevederile art. 21 și 23 din Legea nr. 215/2001 și ale art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt neconstituționale în măsura în care se interpretează că permit consiliilor județene să exercite drepturi și obligații în cadrul raporturilor juridice de drept substanțial și procesual. Or, astfel de critici se subsumează interpretării și aplicării legii, iar nu aprecierii constituționalității sau neconstituționalității acesteia. În concret, autorul excepției supune examinării Curții aspecte privind stabilirea cadrului procesual de către instanța judecătorească.16.Astfel fiind și ținând seama de faptul că instanța constituțională este garantul supremației Constituției, competență diferită de cea privind aplicarea legii în litigii concrete, ce revine instanțelor judecătorești învestite cu soluționarea acestor litigii, criticile formulate de autorul excepției excedează competenței instanței constituționale. Într-o jurisprudență constantă, Curtea a reținut că „a răspunde criticilor autorului excepției în această situație ar însemna o ingerință a Curții Constituționale în activitatea de judecată, ceea ce ar contraveni prevederilor art. 126 din Constituție, potrivit cărora justiția se realizează prin Înalta Curte de Casație și Justiție și prin celelalte instanțe judecătorești stabilite de lege“ (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 1.402 din 2 noiembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 9 decembrie 2010, Decizia nr. 357 din 22 martie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 406 din 9 iunie 2011, Decizia nr. 785 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 3 februarie 2016, paragraful 17, Decizia nr. 145 din 17 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 437 din 10 iunie 2016, paragraful 19, Decizia nr. 698 din 29 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 163 din 6 martie 2017, paragraful 23, Decizia nr. 149 din 14 martie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 586 din 21 iulie 2017, paragraful 14, Decizia nr. 332 din 11 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 667 din 16 august 2017, paragraful 14, și Decizia nr. 372 din 28 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 822 din 9 octombrie 2019).17.Prin urmare, întrucât, în realitate, criticile aduse dispozițiilor legale ce formează obiectul excepției vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea și aplicarea legii, Curtea constată că excepția de neconstituționalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă, ca atare.18.De altfel, în același sens s-a pronunțat Curtea Constituțională prin Decizia nr. 128 din 2 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 516 din 18 mai 2021, în care a analizat o critică de neconstituționalitate similară celei formulate în prezenta cauză.19.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca inadmisibilă, excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 21 și 23 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001 și ale art. 56 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepție ridicată de Consiliul Județean Ilfov în Dosarul nr. 36.391/3/2014* al Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului București – Secția a II-a contencios administrativ și fiscal și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 14 septembrie 2021.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Bianca Drăghici
––

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x