| Valer Dorneanu |
– președinte |
| Cristian Deliorga |
– judecător |
| Marian Enache |
– judecător |
| Daniel-Marius Morar |
– judecător |
| Mona-Maria Pivniceru |
– judecător |
| Gheorghe Stan |
– judecător |
| Livia Doina Stanciu |
– judecător |
| Varga Attila |
– judecător |
| Patricia Marilena Ionea |
– magistrat-asistent |
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Ilie Handorean în Dosarul nr. 2.021/62/2018 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurărilor sociale și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.978D/2018. … 2.La apelul nominal lipsesc autorul excepției și partea Casa de Pensii Sectorială a Ministerului de Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens, invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 și Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019. …
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele:4.Prin Sentința civilă nr. 849/MAS din 12 noiembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.021/62/2018, Tribunalul Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurărilor sociale a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Ilie Handorean cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 5.În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia arată că pensia, așa cum a fost stabilită prin decizia de pensionare emisă în anul 2011, i-a fost diminuată în anul 2018, printr-o recalculare retroactivă, fiindu-i aplicate dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. Prin urmare, consideră că dispozițiile de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât, în mod retroactiv, nu mai recunosc dreptul anterior câștigat, anume venitul lunar individual în raport cu care i-a fost stabilit dreptul la pensie inițial. … 6.De asemenea, arată că motivele invocate de Guvern în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 cu privire la Programul de guvernare în perioada 2017-2020 nu pot reprezenta temeiuri ale emiterii acestui act normativ, întrucât aceste angajamente politice nu pot reprezenta un izvor de drept. … 7.Totodată, susține că dispozițiile de lege criticate au adâncit diferențele de tratament juridic dintre militari. … 8.Tribunalul Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurărilor sociale apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. În acest sens, arată că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite de diversele categorii de cetățeni, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul valoric al lor, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, această prerogativă a legiuitorului neputând fi considerată o încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi. Totodată, consideră că nu se poate reține încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție prin raportare la dreptul fundamental la pensie, relevant fiind faptul că modificarea prevederilor legale în sensul eliminării normelor criticate intră exclusiv în competența Parlamentului României, care, printre altele, analizează ordonanțele de urgență ale Guvernului și decide aprobarea sau respingerea acestora fie total, fie parțial. De asemenea, arată că normele de lege criticate sunt aplicabile tuturor persoanelor aflate în ipoteza reglementată de acestea, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. În sfârșit, apreciază că, în realitate, autorul excepției urmărește modificarea dispozițiilor de lege criticate, ceea ce, potrivit art. 61 din Constituție, intră în competența Parlamentului, iar nu a instanței de contencios constituțional. … 9.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 10.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. …
CURTEA,examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:11.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 12.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispozițiile art. VII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Examinând motivarea criticilor de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, acestea au în vedere doar dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 prin care se modifică dispozițiile art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015. Textele de lege criticate au următoarea redactare:2.Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: +
Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată. … 3.Articolul 60 se modifică și va avea următorul cuprins: +
Articolul 60La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. … … 13.Autorul excepției susține că aceste texte de lege sunt contrare art. 15 din Constituție privind universalitatea și neretroactivitatea legii civile. Examinând critica de neconstituționalitate, Curtea constată că autorul excepției are în vedere și prevederile constituționale ale art. 16 și ale art. 115 alin. (4) referitoare la egalitatea în drepturi și delegarea legislativă. … 14.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că dispozițiile de lege criticate modifică prevederile anterioare ale art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, care se refereau la indexarea și actualizarea pensiei militare de stat. Astfel, art. 59 alin. (1), în forma anterioară modificării prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, a prevăzut că pensia militară de stat „se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat“, în timp ce art. 60 alin. (1) prevedea actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat ori de câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special. … 15.În urma modificării art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 2 și 3 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, s-a prevăzut că pensiile militare vor fi supuse numai unui proces de actualizare, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, iar la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. … 16.Analizând critica referitoare la pretinsul caracter retroactiv al dispozițiilor de lege criticate, Curtea constată că, în realitate, diminuarea cuantumului pensiei autorului excepției nu este rezultatul aplicării art. 59 și art. 60 din Legea nr. 223/2015, așa cum au fost modificate prin art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, ci al procesului de recalculare dispus în temeiul art. 109 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, potrivit căruia „Pensiile militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special recalculate în baza Legii nr. 119/2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor, revizuite în baza Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 1/2011 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, aprobată prin Legea nr. 165/2011, cu modificările și completările ulterioare, stabilite în baza Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările și completările ulterioare, cele plătite în baza Legii nr. 241/2013 privind stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor acordate beneficiarilor proveniți din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională, cu modificările ulterioare, precum și pensiile stabilite în baza Legii nr. 80/1995, cu modificările și completările ulterioare, devin pensii militare de stat în înțelesul prezentei legi și se recalculează potrivit prevederilor prezentei legi, în raport cu vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie.“ Curtea constată, în același timp, că autorului excepției i s-au aplicat dispozițiile art. 111 din aceeași lege, potrivit cărora „În situația în care se constată diferențe între cuantumul pensiilor stabilit potrivit prevederilor art. 109 sau 110 și cuantumul pensiilor aflate în plată, se păstrează în plată cuantumul avantajos beneficiarului“, astfel că acesta nu a suferit o diminuare efectivă a cuantumului pensiei. Textele de lege criticate nu au fost aplicate decât de la data intrării acestora în vigoare, acestea neconținând, de altfel, nicio prevedere referitoare la aplicarea lor retroactivă, de natură să aducă atingere prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituție. … 17.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeași funcție, dar au ieșit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, Curtea apreciază că sunt relevante cele reținute prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării acestui drept, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. … 18.În sfârșit, analizând susținerile potrivit cărora adoptarea ordonanței de urgență a Guvernului s-a realizat cu încălcarea prevederilor constituționale ale art. 115 alin. (4), Curtea constată că, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35, a reținut, în esență, că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 a fost adoptată cu respectarea art. 115 alin. (4) din Constituție. În acest sens, Curtea a arătat că „în contextul în care o modificare legislativă de amploare, așa cum este cea determinată de adoptarea unei noi legi-cadru de salarizare a personalului plătit din fonduri publice, este susceptibilă să determine un impact bugetar semnificativ, ce reclamă adoptarea unor măsuri urgente menite să prevină apariția unor consecințe negative considerabile asupra bugetului de stat, aceasta poate fi privită ca o situație ce are caracter extraordinar, în sensul reținut în jurisprudența Curții Constituționale.“ … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, …
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Ilie Handorean în Dosarul nr. 2.021/62/2018 al Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurărilor sociale și constată că dispozițiile art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate. Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Brașov – Secția I civilă – Completul specializat în soluționarea litigiilor de muncă și asigurărilor sociale și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea–-
