DECIZIA nr. 544 din 2 iulie 2020

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Daniel-Liviu Dumitrașcu în Dosarul nr. 2.424/105/2018 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 1.462D/2018. … 2.La apelul nominal se prezintă personal autorul excepției. Lipsesc părțile Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și Ministerul Afacerilor Interne. Procedura de citare este legal îndeplinită. … 3.Președintele dispune să se facă apelul și în Dosarul Curții Constituționale nr. 1.842D/2018, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași dispoziții de lege, excepție ridicată de Marius Deliman în Dosarul nr. 1.143/115/2018 al Tribunalului Caraș-Severin – Secția I civilă. … 4.La apelul nominal lipsesc autorul excepției și părțile Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne și Comisia de Contestații din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. … 5.Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Daniel-Liviu Dumitrașcu nu se opune conexării dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.842D/2018 la Dosarul nr. 1.462D/2018, care a fost primul înregistrat. … 6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul autorului excepției prezent, care arată că legiuitorul nu distinge o ordine de acordare a sporurilor. Art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 limitează pensia netă la media salariilor din cele 6 luni, care constituie baza de calcul. Prin urmare, rămâne la latitudinea unui funcționar public, respectiv președintele casei de pensii, să stabilească dacă primește un spor la pensie prevăzut în altă lege pentru pensionarii militari decorați cu Semnul onorific „În Serviciul Patriei“. Consideră că trebuia prevăzut expres în lege dacă acest spor se acordă. Mai arată că acest spor nu făcea parte din baza de calcul al pensiei și trebuia calculat suplimentar la pensie. Pentru cele arătate, solicită admiterea excepției de neconstituționalitate. … 7.Reprezentanta Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției ca neîntemeiată. În acest sens invocă jurisprudența în materie a Curții Constituționale prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019 și Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019. … 
CURTEA,având în vedere actele și lucrările dosarelor, constată următoarele:8.Prin Încheierea din 11 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 2.424/105/2018, Tribunalul Prahova – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Daniel-Liviu Dumitrașcu cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 9.Prin Încheierea din 22 octombrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. 1.143/115/2018, Tribunalul Caraș-Severin – Secția I civilă a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu. Excepția a fost ridicată de Marius Deliman cu prilejul soluționării contestației formulate împotriva deciziei de pensionare. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate autorii acesteia susțin, în esență, că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 sunt neconstituționale, întrucât exclud aplicarea dispozițiilor Legii nr. 223/2015 care prevedeau actualizarea pensiilor militare de stat odată cu majorarea soldelor cadrelor militare în activitate. … 11.Precizează că acordarea pensiei militare de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci o compensație parțială a inconvenientelor care rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să se supună militarii, care sunt mult mai severe și mai restrictive decât pentru celelalte categorii de beneficiari ai sistemului de pensii. De asemenea, arată că militarii sunt singura categorie profesională cu obligații de serviciu și după trecerea în rezervă, întrucât, în caz de necesitate, rezerviștii sunt obligatoriu concentrați. Prin urmare, odată cu încetarea raportului de serviciu, pentru cadrele militare se naște un drept legal de a obține pensie militară de serviciu. Or, dispozițiile actului normativ criticat denotă o proastă înțelegere de către legiuitor a naturii juridice a pensiilor militare de stat. … 12.Autorii excepției arată și că orice măsură reparatorie trebuie să privească un just echilibru între interesul general și imperativele protecției drepturilor fundamentale ale persoanelor, echilibru care nu este menținut ori de câte ori, prin diminuarea sau limitarea drepturilor patrimoniale, persoanele trebuie să suporte o sarcină excesivă și disproporțională. … 13.De asemenea, autorii excepției susțin că dispozițiile de lege criticate creează discriminări sub aspectul cuantumului pensiei între persoane care au avut funcții și grade similare, dar s-au pensionat la date diferite. … 14.În sfârșit, arată că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 sunt contrare art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, întrucât normele legale ce reglementează drepturile la pensie fac parte din categoria legilor organice și nu trebuie reglementate prin ordonanțe emise de către Guvernul României. … 15.Tribunalul Prahova – Secția I civilă și Tribunalul Caraș-Severin – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Astfel, instanțele de judecată arată, în esență, că legiuitorul are libertatea să stabilească drepturile de asigurări sociale cuvenite, condițiile și criteriile de acordare a acestora, modul de calcul și cuantumul lor valoric, în raport cu posibilitățile create prin resursele financiare disponibile, și să le modifice în concordanță cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare, această prerogativă a legiuitorului neputând fi considerată o încălcare a principiului constituțional al egalității în drepturi. Totodată, arată că nu se poate reține încălcarea art. 115 alin. (6) din Constituție, prin raportare la dreptul fundamental la pensie, relevant fiind faptul că modificarea prevederilor legale în sensul eliminării normelor criticate intră exclusiv în competența Parlamentului României, care, printre altele, analizează ordonanțele de urgență ale Guvernului și decide aprobarea sau respingerea acestora, fie în totalitate, fie parțial. Norma criticată se aplică tuturor persoanelor aflate în situația reglementată de ipoteza normei juridice, fără a institui privilegii sau discriminări pe considerente arbitrare. Faptul că pensiile altor categorii profesionale reglementate de alte legi speciale se stabilesc în funcție de o bază de calcul și un cuantum calculate în mod diferit nu poate fi apreciat ca neconstituțional, pensionarii militarii și persoanele din categoriile mai sus menționate nefiind în aceeași situație juridică. În sfârșit, arată că, în realitate, autorii excepției tind către o modificare a soluției legislative criticate, ceea ce revine însă competenței constituționale a Parlamentului, potrivit art. 61 din Legea fundamentală. … 16.În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate. … 17.Președinții celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul și Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. … 
CURTEA,examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susținerile părții prezente, concluziile procurorului, dispozițiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:18.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate. … 19.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 648 din 7 august 2017. Examinând motivarea criticilor de neconstituționalitate, Curtea constată că, în realitate, acestea au în vedere doar dispozițiile art. VII și VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, potrivit cărora:– Art. VII:Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:1.La articolul 3, după litera k) se introduc două noi litere, literele l) și m), cu următorul cuprins:l)solda/salariu lunar net – solda/salariul lunar brut prevăzută/prevăzut la art. 28 alin. (1) din care se deduce contribuția individuală la bugetul de stat, contribuția individuală la bugetul asigurărilor sociale de sănătate și impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare; … m)pensia netă – pensia militară de stat stabilită în cuantum brut din care se deduce impozitul pe venit, potrivit legislației în vigoare. …  … 2.Articolul 59 se modifică și va avea următorul cuprins: + 
Articolul 59Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea și comunicat de Institutul Național de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată.»; …  … – Art. VIII: „Cererile de pensionare înregistrate și nesoluționate până la data de 15 septembrie 2017 se soluționează conform normelor legale existente la data deschiderii drepturilor de pensii și asigurări sociale.“ …  … 20.Autorii excepției consideră că aceste texte de lege sunt contrare următoarelor prevederi din Constituție: art. 1 alin. (5) referitor la obligația respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 2 alin. (2) referitor la suveranitate, art. 4 alin. (1) privind unitatea poporului român, art. 11 alin. (1) și (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) și (2) privind egalitatea în drepturi, art. 30 alin. (6) și (7) referitoare la libertatea de exprimare, art. 31 alin. (1) și (2) privind dreptul la informație, art. 41 alin. (2) și (3) privind munca și protecția socială a muncii, art. 42 privind interzicerea muncii forțate, art. 44 alin. (1)-(4) referitor la dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) privind dreptul la pensie, art. 53 referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 61 alin. (1) privind rolul Parlamentului, art. 73 alin. (3) lit. p) potrivit căruia constituie obiect al legii organice regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială, art. 115 alin. (1), (2) și (6) referitoare la delegarea legislativă și art. 118 alin. (1) referitor la forțele armate. De asemenea, sunt menționate prevederile art. 1,14,17 și 18 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, respectiv art. 1,7 și 25 din Declarația Universală a Drepturilor Omului. … 21.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că autorii acesteia formulează atât critici de neconstituționalitate extrinsecă, ce vizează procedura de adoptare a legii, cât și critici de neconstituționalitate intrinsecă, ce vizează conținutul normativ al textelor de lege supuse controlului de constituționalitate. … 22.Cât privește criticile de neconstituționalitate extrinsecă invocate, Curtea reține că autorii excepției invocă încălcarea prevederilor art. 73 alin. (3) lit. p) din Constituție, prin care se prevede că „Prin lege organică se reglementează: […] p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele și protecția socială“, considerând că reglementările care privesc dreptul la pensie se circumscriu acestor prevederi constituționale și nu pot face obiectul unor acte normative emise de Guvern. … 23.Față de această critică, Curtea reține că Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 556 din 27 iulie 2015, a fost adoptată de Parlament cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (1) din Constituție, respectiv ca lege organică. Or, prevederile dispozițiile art. 115 alin. (5) teza a III-a din Constituție, potrivit cărora „Ordonanța de urgență cuprinzând norme de natura legii organice se aprobă cu majoritatea prevăzută la articolul 76 alineatul (1)“, stabilesc, în mod neechivoc, că Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență în materii care fac obiectul legilor organice (a se vedea, în acest sens, paragraful 46 al Deciziei nr. 301 din 7 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 628 din 29 iulie 2019). Așa fiind, Curtea apreciază că aspectele de neconstituționalitate extrinsecă invocate sunt lipsite de susținere. … 24.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate referitoare la faptul că dispozițiile de lege criticate aduc atingere unui drept câștigat, întrucât modifică prevederile anterioare ale art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015, Curtea reține că art. 59 alin. (1), în forma anterioară modificării prin art. VII pct. 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, a prevăzut că pensia militară de stat „se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflației, la care se adaugă 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat“, în timp ce art. 60 alin. (1) prevedea actualizarea cuantumului pensiilor militare de stat ori de câte ori se majora solda de grad/salariul gradului profesional și/sau solda de funcție/salariul de funcție al militarilor, polițiștilor și funcționarilor publici cu statut special. … 25.În urma modificării art. 59 și 60 din Legea nr. 223/2015 prin art. VII pct. 2 și 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017, s-a prevăzut că pensiile militare vor fi supuse numai unui proces de actualizare, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflației, iar la stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei. … 26.Cu privire la aceste modificări legislative, Curtea, prin Decizia nr. 687 din 31 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 155 din 26 februarie 2020, paragraful 35, amintind cele reținute anterior prin Decizia nr. 1.237 din 6 octombrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 24 noiembrie 2010, a arătat că, deși art. 47 alin. (2) din Constituție consacră dreptul la pensie, nu oferă garanții și cu privire la algoritmul de creștere a cuantumului acesteia în viitor. Din contră, așa cum s-a statuat prin Decizia nr. 1.140 din 4 decembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 31 din 15 ianuarie 2008, „valoarea punctului de pensie, limita maximă a cuantumului pensiei, condițiile de recalculare și de recorelare a pensiilor anterior stabilite, ca și indexarea acestora, nu se pot face decât în raport cu resursele fondurilor de asigurări sociale disponibile“. De asemenea, Curtea a arătat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi de un drept câștigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. … 27.Curtea apreciază că aceleași considerente sunt valabile și în ceea ce privește actualizarea pensiei, așa cum era reglementată prin art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, anterior modificărilor aduse prin art. VII pct. 3 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017. … 28.În ceea ce privește critica de neconstituționalitate potrivit căreia dispozițiile de lege criticate au drept rezultat acordarea unui cuantum diferit al pensiei pentru persoane care au ocupat aceeași funcție, dar au ieșit la pensie în perioade diferite, în temeiul unor acte normative distincte, se apreciază că sunt relevante cele reținute prin Decizia nr. 547 din 18 septembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 23 din 9 ianuarie 2019, paragrafele 25 și 26, potrivit cărora persoanele care se pensionează se supun dispozițiilor legale în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, potrivit principiului tempus regit actum. Curtea a mai statuat, referitor la tratamentul juridic diferit căruia se supun persoanele în funcție de data deschiderii dreptului la pensie, că situația diferită în care se află cetățenii în funcție de reglementarea aplicabilă potrivit principiului tempus regit actum nu poate fi privită ca o încălcare a dispozițiilor constituționale care consacră egalitatea în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și discriminări. Curtea a precizat că noile reglementări pot să fie avantajoase sau chiar dezavantajoase beneficiarilor de pensii, după cum permit sau impun, după caz, situația economico-financiară a țării și fondurile de asigurări sociale de stat disponibile. În oricare dintre aceste ipoteze dispozițiile legale noi se aplică numai pentru viitor, pentru persoane care se vor înscrie la pensie după intrarea lor în vigoare, neputând atinge drepturile de pensie anterior stabilite. Prin urmare, legiuitorul este liber să modifice condițiile de stabilire a dreptului la pensie pentru viitor, fără ca aceasta să aibă semnificația încălcării dreptului la pensie, iar dacă dorește ca noile dispoziții mai favorabile să fie aplicate și persoanelor pensionate anterior, acest lucru trebuie prevăzut în mod expres de lege. … 29.În sfârșit, examinând aspectele invocate de Daniel-Liviu Dumitrașcu în fața instanței de contencios constituțional, Curtea apreciază că acestea se referă în mod exclusiv la aspecte ce țin de modul de aplicare a legii, care revin competenței exclusive a instanței de judecată. … 30.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Daniel-Liviu Dumitrașcu în Dosarul nr. 2.424/105/2018 al Tribunalului Prahova – Secția I civilă și de Marius Deliman în Dosarul nr. 1.143/115/2018 al Tribunalului Caraș-Severin – Secția I civilă și constată că dispozițiile art. VII și art. VIII din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Prahova – Secția I civilă și Tribunalului Caraș-Severin – Secția I civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 2 iulie 2020.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Patricia Marilena Ionea

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește