DECIZIA nr. 544 din 18 septembrie 2018

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 09/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 64 din 25 ianuarie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulRESPINGE NECONSTITUTIONALITATEAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ActulREFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ART. 5REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 53
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 221 12/04/2016
ART. 6REFERIRE LADECIZIE 4 15/01/2015
ART. 7REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ART. 8REFERIRE LAHOTARARE 24/05/2006
ART. 8REFERIRE LACONVENTIE 04/11/1950
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 221 12/04/2016
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 661 15/10/2015
ART. 9REFERIRE LADECIZIE 45 04/02/2014
ART. 11REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 30
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 832 11/10/2012
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 1058 14/07/2011
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 1202 05/10/2010
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 648 11/05/2010
ART. 12REFERIRE LADECIZIE 504 20/04/2010
ART. 13REFERIRE LADECIZIE 661 15/10/2015
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 15REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 29
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 15REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 16REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 9
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 1
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 15
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 24
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 47
ART. 17REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 53
ART. 17REFERIRE LADECLARATIE 10/12/1948 ART. 8
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 48 01/02/2018
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 221 12/04/2016
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 8 15/01/2015
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 743 16/12/2014
ART. 18REFERIRE LADECIZIE 680 13/11/2014
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 18REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 21
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 56
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 21
ART. 19REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 56
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 109 06/03/2014
ART. 21REFERIRE LADECIZIE 112 24/02/2005
ART. 22REFERIRE LAOUG 80 26/06/2013 ART. 42
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ART. 22REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 1
ART. 23REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 11
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 147
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 147
ART. 23REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulREFERIT DEDECIZIE 152 14/03/2019





Valer Dorneanu – președinte
Marian Enache – judecător
Petre Lăzăroiu – judecător
Mircea Ștefan Minea – judecător
Daniel Marius Morar – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Livia Doina Stanciu – judecător
Simona-Maya Teodoroiu – judecător
Varga Attila – judecător
Valentina Bărbățeanu – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.1.Pe rol se află soluționarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Maria Popovici, prin mandatar Ioan Bracon, în Dosarul nr. 40.583/245/2014 al Tribunalului Iași – Secția I civilă și care formează obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 3.518D/2016.2.La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de citare a fost legal îndeplinită.3.Președintele dispune a se face apelul și în Dosarul nr. 2.155D/2017, având ca obiect excepția de neconstituționalitate a acelorași prevederi de lege, excepție ridicată de Mariana Doană în Dosarul nr. 5.421/233/2016/a2 al Judecătoriei Galați – Secția civilă.4.La apelul nominal se constată, de asemenea, lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.5.Curtea, din oficiu, pune în discuție problema conexării celor două dosare. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu propunerea de conexare. Deliberând, Curtea dispune, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992, conexarea Dosarului nr. 2.155D/2017 la Dosarul nr. 3.518D/2016, care a fost primul înregistrat.6.Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate, arătând, în acest sens, că recuzarea presupune o nouă judecată, făcută de un alt complet, astfel că este justificată achitarea unei taxe de timbru judiciar distincte. Invocă și jurisprudența în materie a Curții Constituționale, respectiv deciziile nr. 221 din 12 aprilie 2016 și nr. 4 din 15 ianuarie 2015.
CURTEA,
având în vedere actele și lucrările dosarelor, reține următoarele:7.Prin încheierile nr. 215 din 21 noiembrie 2016 și nr. 476 din 28 iunie 2017, pronunțate în Dosarul nr. 40.583/245/2014, respectiv în Dosarul nr. 5.421/233/2016/a2, Tribunalul Iași – Secția I civilă și Judecătoria Galați – Secția civilă au sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepție ridicată de Maria Popovici, prin mandatar Ioan Bracon, și de Mariana Doană în cauze având ca obiect soluționarea unei cereri de recuzare, respectiv de reexaminare a modului de stabilire a unei taxe de timbru.8.În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că, din moment ce taxa judiciară de timbru s-a achitat legal pentru cererea principală introdusă pe rolul instanței judecătorești, pentru toate cererile adiționale și incidentale, precum și pentru căile de atac ce vor fi formulate în cursul procesului respectiv, taxele suplimentare impuse pentru părțile din acțiune sunt neconstituționale. Aceste taxe împovărează financiar în mod ilegal partea obligată să le suporte. Arată că, în Hotărârea din 24 mai 2006, pronunțată în Cauza Weissman și alții împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că o limitare a accesului la justiție este conformă dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și libertăților fundamentale când există un just raport de proporționalitate între venitul asigurat de stat și taxa aplicată. Or, suma stabilită ca venit minim pentru acordarea ajutorului public judiciar nu justifică raportul de proporționalitate între mijloacele de existență a părții împovărate și scopul vizat de stat pentru administrarea justiției. Se mai arată că prin condiționarea exercitării dreptului la apărare prin intermediul procedurii recuzării de timbrarea prealabilă a cererii formulate în acest sens se încalcă dreptul la apărare, care presupune exercitarea nestingherită a acestuia, necondiționată de o astfel de taxă.9.Tribunalul Iași – Secția I civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, dispozițiile din Legea fundamentală invocate neinstituind vreo interdicție cu privire la taxele judiciare de timbru aferente cererilor formulate în cursul unui proces sau în legătură cu acesta. De asemenea, instanța are în vedere și jurisprudența Curții Constituționale în materie, respectiv deciziile nr. 45/2014, nr. 661 din 15 octombrie 2015 și nr. 221 din 12 aprilie 2016.10.Judecătoria Galați – Secția civilă apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, precizând, în acest sens, că rolul recuzării este acela de a înlătura de la judecarea cauzei un judecător incompatibil, și nu acela de a fi un ultim resort de apărare a drepturilor persoanelor care sunt nemulțumite de o soluție a instanței. Taxa judiciară de timbru fixă stabilită pentru cererea de recuzare nu numai că nu este disproporționată față de obiectul cererii, neafectând dreptul justițiabilului de a recuza un judecător incompatibil, ci reprezintă un mecanism care vine să descurajeze abuzul de drept reprezentat de formularea unor cereri de recuzare care au un scop pur șicanatoriu sau de prelungire a judecării cauzei.11.Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.12.Guvernul consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, reamintind cele statuate în acest sens de Curtea Constituțională în jurisprudența sa, respectiv Decizia nr. 832 din 11 octombrie 2012, Decizia nr. 1.058 din 14 iulie 2011, Decizia nr. 504 din 20 aprilie 2010, Decizia nr. 948 din 6 iulie 2010 și Decizia nr. 1.202 din 5 octombrie 2010.13.Avocatul Poporului apreciază că textul de lege criticat este constituțional, precizând că își menține punctul de vedere reținut în Decizia nr. 661 din 15 octombrie 2015.14.Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepției de neconstituționalitate.
CURTEA,
examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și Legea nr. 47/1992, reține următoarele:15.Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, precum și ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 și 29 din Legea nr. 47/1992, să soluționeze excepția de neconstituționalitate.16.Obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie prevederile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, care au următoarea redactare: „Următoarele cereri formulate în cursul procesului sau în legătură cu un proces se taxează astfel: a) cereri de recuzare în materie civilă – pentru fiecare participant la proces – pentru care se solicită recuzarea – 100 lei;“.17.În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, textele de lege criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (3) referitoare la valorile statului de drept, democratic și social, art. 1 alin. (5) care instituie obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 15 alin. (1) care consacră universalitatea drepturilor și a obligațiilor, art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție, art. 24 alin. (1) care garantează dreptul la apărare, art. 47 referitor la nivelul de trai, art. 53 care reglementează situațiile în care poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau al unor libertăți și în art. 56 privitor la contribuțiile financiare ale cetățenilor. De asemenea, invocă și prevederile art. 8 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, care recunosc dreptul oricărei persoane la satisfacția efectivă din partea instanțelor juridice naționale competente împotriva actelor care violează drepturile fundamentale ce-i sunt recunoscute prin Constituție sau lege.18.Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că prevederile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate, cu o motivare similară și prin raportare la aceleași dispoziții din Legea fundamentală. Astfel, prin Decizia nr. 680 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 943 din 23 decembrie 2014, Decizia nr. 743 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 114 din 12 februarie 2015, Decizia nr. 8 din 15 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 12 februarie 2015, Decizia nr. 221 din 12 aprilie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 438 din 13 iunie 2016, sau Decizia nr. 48 din 1 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 380 din 3 mai 2018, Curtea a constatat că nu se poate vorbi despre un cuantum împovărător al taxei judiciare de timbru, acesta fiind unul rezonabil, în cuantum fix de 100 de lei, care nu este de natură a afecta justițiabilul din punct de vedere financiar, astfel încât nu a reținut criticile referitoare la restricționarea accesului la justiție prin instituirea acestei taxe fixe, datorată de justițiabil în cazul depunerii unei cereri de recuzare a membrilor completului de judecată, în materie civilă.19.De asemenea, Curtea a statuat că accesul la justiție nu presupune gratuitatea actului de justiție și nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcția de restabilire a ordinii de drept, ce se realizează de către autoritatea judecătorească, este de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate de la bugetul de stat. În consecință, legiuitorul este îndreptățit să instituie taxe judiciare de timbru, pentru a nu se afecta bugetul de stat, prin costurile procedurii judiciare deschise de părțile aflate în litigiu. Curtea a reținut, de asemenea, că art. 21 din Constituție nu instituie nicio interdicție cu privire la taxele în justiție, fiind legal și normal ca justițiabilii care trag un folos nemijlocit din activitatea desfășurată de autoritățile judecătorești să contribuie la acoperirea cheltuielilor acestora. Mai mult, Curtea a arătat că plata taxelor și a impozitelor reprezintă o obligație constituțională a cetățenilor, în virtutea dispozițiilor art. 56 alin. (1) din Legea fundamentală.20.În același sens este, de altfel, și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiție este aceea că nu este un drept absolut – Hotărârea din 28 mai 1985, pronunțată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57. Astfel, acest drept, care cere prin însăși natura sa o reglementare din partea statului, poate fi subiectul unor limitări, atât timp cât nu este atinsă însăși substanța sa. Totodată, în Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunțată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 54, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că, în conformitate cu principiile care se degajă din jurisprudența sa, nu a respins niciodată ideea de impunere a unor restricții financiare cu privire la accesul unei persoane la justiție, tocmai în interesul unei bune administrări a justiției.21.În același sens, Curtea Constituțională a apreciat că legiuitorul are deplina legitimitate constituțională de a impune taxe judiciare de timbru fixe sau calculate la valoare, în funcție de obiectul litigiului. Stabilirea modalității de plată a taxelor judiciare de timbru, precum și a cuantumului lor reprezintă însă o opțiune a legiuitorului, ce ține de politica legislativă fiscală (a se vedea Decizia nr. 109 din 6 martie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 22 aprilie 2014). Curtea a mai reținut că echivalentul taxelor judiciare de timbru este integrat în valoarea cheltuielilor stabilite de instanța de judecată prin hotărârea pe care o pronunță în cauză, plata acestora revenind părții care cade în pretenții (a se vedea Decizia nr. 112 din 24 februarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 314 din 14 aprilie 2005).22.În plus, Curtea Constituțională a constatat că legiuitorul a instituit, prin dispozițiile art. 42 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013, posibilitatea instanței de judecată de a acorda scutiri, reduceri, eșalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru. Această reglementare vizează tocmai acele situații în care partea nu poate face față cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, constituind o garanție a liberului acces la justiție. Aprecierea legalității și a temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată, în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri.23.Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
DECIDE:
Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Maria Popovici, prin mandatar Ioan Bracon, în Dosarul nr. 40.583/245/2014 al Tribunalului Iași – Secția I civilă și de Mariana Doană în Dosarul nr. 5.421/233/2016/a2 al Judecătoriei Galați – Secția civilă și constată că dispozițiile art. 9 lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituționale în raport cu criticile formulate.Definitivă și general obligatorie.Decizia se comunică Tribunalului Iași – Secția I civilă și Judecătoriei Galați – Secția civilă și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 18 septembrie 2018.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Valentina Bărbățeanu

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x